DECIZIA nr. 293 din 4 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Florica Mihalcea în Dosarul nr. 218/42/2016/a1 al Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.196D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.205D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Marius Valentin Voicu în Dosarul nr. 1.975/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.205D/2016. … 4.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 3.052D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Cristian Stolniceanu și Societatea Comercială „Agenția de Cadastru și Topografie“ – S.R.L. în Dosarul nr. 4.264/99/2015 al Tribunalului Iași – Secția penală. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.052D/2016. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.205D/2016 și nr. 3.052D/2016 la Dosarul nr. 1.196D/2016, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că susținerile autorilor excepției nu sunt fundamentate. Arată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, instanța de contencios constituțional pronunțând deciziile nr. 400 și nr. 405 din 15 iunie 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 23 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 218/42/2016/a1, Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Florica Mihalcea cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 8.Prin Decizia nr. 248/A din 7 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.975/1/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Marius Valentin Voicu cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 9.Prin Încheierea din 22 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.264/99/2015, Tribunalul Iași – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Cristian Stolniceanu și Societatea Comercială „Agenția de Cadastru și Topografie“ – S.R.L. cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că lipsa denumirii marginale a infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 determină neconstituționalitatea acesteia. Apreciază că, în cazul textului de lege criticat, legiuitorul nu a făcut o trimitere expresă, prin indicarea numărului articolului referitor la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal. Totodată, în măsura în care se admite că infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este o infracțiune autonomă, distinctă de cea prevăzută de art. 297 din Codul penal, ne aflăm în fața unei duble incriminări a aceleiași fapte. Lipsa de predictibilitate a textului de lege criticat a generat o jurisprudență neunitară în calificarea acestei infracțiuni, cu consecința că această infracțiune nu mai este astfel reglementată de legiuitor, ci este lăsată la latitudinea instanțelor judecătorești, care pot aplica sancțiuni diferite pentru persoane aflate în situații similare. În final, susține că neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate derivă și din faptul că noțiunea de „folos necuvenit“ nu este definită de nicio normă legală, ceea ce determină lipsa de claritate, previzibilitate și accesibilitate a normei incriminatoare. … 11.Totodată, sintagma „dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit“ este, de asemenea, neconstituțională, încălcând prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală și pe cele ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Legiuitorul nu precizează în cuprinsul dispoziției de lege criticate împrejurarea că funcționarul trebuie să urmărească obținerea unui folos, fiind suficient ca procurorul să afirme că o altă persoană a avut un avantaj din săvârșirea faptei. Astfel, sintagma „a obținut“, fără existența vreunei precizări în sensul existenței intenției funcționarului public de a obține pentru el sau pentru altul un folos, prin hazardul pe care îl presupune, determină imprevizibilitatea dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000. … 12.În final, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul clarității și previzibilității legii și la principiul legalității incriminării pedepsei. … 13.Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că textul criticat are în vedere exclusiv infracțiunile de abuz în serviciu și pe cele de uzurparea funcției, cu consecința menționată în text, iar nu pe cele privind infracțiunile de serviciu și de uzurpare a funcției, așa cum s-a susținut prin cererea de sesizare, astfel că, din această perspectivă, textul criticat îndeplinește cerințele de claritate și precizie. În continuare, arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat de mai multe ori asupra constituționalității dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, respingând excepțiile ca neîntemeiate. … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 nu instituie o răspundere obiectivă pentru forma agravată a infracțiunii. Drept urmare, această agravantă nu este incidentă în mod automat, ori de câte ori funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, independent de atitudinea subiectivă a acestuia. Textul se completează cu dispozițiile generale ale Codului penal, care stabilesc o răspundere subiectivă și în situația circumstanțelor agravante și a elementelor circumstanțiate cu caracter agravat, art. 30 alin. (3) din acest act normativ prevăzând expres că nu constituie circumstanță agravantă sau element circumstanțial agravant starea, situația, împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o la momentul săvârșirii infracțiunii. De asemenea, potrivit art. 50 alin. (2) din Codul penal, circumstanțele privitoare la faptă se răsfrâng asupra autorilor și participanților numai în măsura în care aceștia le-au cunoscut și le-au prevăzut. … 15.Tribunalul Iași – Secția penală arată că asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate Curtea Constituțională s-a mai pronunțat din perspectiva unor critici similare, respingând excepția, ca neîntemeiată, prin deciziile nr. 400 din 15 iunie 2016 și nr. 405 din 15 iunie 2016. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate se aplică tuturor inculpaților aflați în aceeași situație juridică, fără privilegii sau discriminări, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constituție. De asemenea, Guvernul arată că dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, care incriminează anumite comportamente ca fiind infracțiuni, sunt incluse într-o lege organică, astfel că acestea sunt conforme cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție. Pedeapsa pentru infracțiunea de la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este una prevăzută de lege, motiv pentru care dispozițiile criticate nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție și nici art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În final se face referire la Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016. … 18.Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 61D/2016, nr. 171D/2016, nr. 1.258D/2016, nr. 1.505D/2016, nr. 3.154D/2016 și nr. 3.479D/2016, în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În continuare, arată că a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității, apreciind, totodată, că textul legal criticat este suficient de precis și clar pentru a observa cu ușurință că sancțiunea penală se aplică doar în condițiile în care fapta se realizează, din punctul de vedere al elementului material, printro acțiune a făptuitorului – funcționar public, iar termenul „act“ utilizat de textul incriminator are înțelesul de operație pe care subiectul activ trebuie să o efectueze în virtutea atribuțiilor de serviciu. În acest sens, prin neîndeplinirea unui „act“ se înțelege omisiunea făptuitorului de a efectua acea activitate, acea operație pe care era obligat să o facă, iar prin „îndeplinirea în mod defectuos a unui act“ se înțelege efectuarea unei operații în mod abuziv, respectiv altfel de cum trebuia făcută, adică în alte condiții decât prevede legea. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000. Dispozițiile criticate au fost introduse prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 521/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.123 din 29 noiembrie 2004. Dispozițiile criticate au fost modificate prin art. 79 pct. 9 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.“ … 22.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (12) potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii, art. 73 alin. (3) lit. h) referitor la categoriile de legi, art. 124 alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției și art. 142 alin. (1) potrivit căruia Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 49 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, răspunzând unor critici similare cu cele din prezenta cauză, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, prin Decizia nr. 400 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016, și Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016. … 24.Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispozițiile Legii nr. 78/2000, justifică stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este și incriminarea mai severă a infracțiunilor de abuz în serviciu și a infracțiunilor de uzurpare a funcției. Împrejurarea că unele instanțe de judecată aplică diferit dispozițiile legale criticate, considerându-le o formă agravată a infracțiunii de abuz în serviciu sau o infracțiune autonomă, nu reprezintă o problemă de constituționalitate, deoarece, în acord cu art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, în procesul de înfăptuire a justiției instanțele judecătorești interpretează în mod automat legea, interpretarea fiind o fază/condiție sine qua non procesului de aplicare a legii. Totodată, Curtea a reținut că eventualele abuzuri ale organelor judiciare ce țin de caracterul autonom sau nu al infracțiunii contestate nu pot fi convertite în motive de neconstituționalitate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. În plus, infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este, așa cum însuși legiuitorul a definit-o, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție. … 25.În ceea ce privește noțiunea de „folos necuvenit“, Curtea a reținut că aceasta nu are un caracter echivoc, întrucât își are explicațiile doctrinare conturate de-a lungul anilor și reflectă faptul că folosul astfel obținut este „legal nedatorat“, are caracter de retribuție, constituind o plată ori răsplată în vederea determinării unui act explicit, un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a subiectului activ al infracțiunilor de abuz în serviciu ori de uzurpare a funcției. De altfel, câtă vreme ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, atunci folosul presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, prestații de servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu, dar și avantaje nepatrimoniale, cu condiția ca acestea să fie legal nedatorate. Curtea a arătat că această noțiune este folosită și de instrumentele internaționale, de exemplu Convenția penală privind corupția, adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002, prevederile art. 15, art. 16, art. 18, art. 19 și art. 25 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, semnată de România la Merida la 9 decembrie 2003 și ratificată prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004, Convenția civilă asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999 și ratificată de România prin Legea nr. 147/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2002. … 26.Mai mult, incriminarea urmărește, deopotrivă, atât sancționarea încălcării normelor legale care conferă temei și justificare obținerii unor foloase, cât și a modului de exercitare a atribuțiilor de serviciu, respectiv când funcționarul public nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos. … 27.Totodată, Curtea a constatat că, prin infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, legiuitorul a dorit incriminarea faptei de abuz în serviciu și atunci când, pe lângă urmarea imediată prevăzută de dispozițiile Codului penal, subiectul activ al infracțiunii obține pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Referitor la sintagma „a obținut“, Curtea a observat că aceasta are, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, sensul de „a primit“, „a dobândit“, „a realizat“. Expresia „pentru sine ori pentru altul“ se referă la destinația foloaselor, prin sintagma „pentru altul“ legiuitorul înțelegând să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor obținute din săvârșirea acestei infracțiuni de către funcționarul public. Astfel, Curtea a constatat că nu are relevanță existența unei relații de rudenie/prietenie între funcționarul public și persoana care a dobândit avantajul, esențială fiind dobândirea de către o persoană (funcționar public sau terț) a unui folos necuvenit. … 28.În ceea ce privește susținerile potrivit cărora există o lipsă de corelare între Codul penal, Legea nr. 78/2000 și alte legi speciale care cuprind prevederi similare, Curtea a constatat că acestea nu se constituie în veritabile critici de neconstituționalitate ce pot face obiectul unui control de constituționalitate din partea instanței de contencios constituțional. … 29.Neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florica Mihalcea în Dosarul nr. 218/42/2016/a1 al Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, de Marius Valentin Voicu în Dosarul nr. 1.975/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, de Cristian Stolniceanu și Societatea Comercială „Agenția de Cadastru și Topografie“ – S.R.L. în Dosarul nr. 4.264/99/2015 al Tribunalului Iași – Secția penală și constată că dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și Tribunalului Iași – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește