DECIZIA nr. 293 din 28 mai 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1077 din 28 octombrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 9
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 9
ActulREFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 49
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 3 30/01/2023
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 900 15/12/2020
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 49
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 49
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 49
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 140
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 49
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 49
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 900 15/12/2020
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 297 27/03/2012
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1283 29/09/2011
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1098 15/10/2008
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 5
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 140
ART. 25REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017 ART. 9
ART. 27REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 140
ART. 30REFERIRE LALEGE 282 19/10/2023 ART. 1
ART. 30REFERIRE LALEGE 303 15/11/2022 ART. 211
ART. 30REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017
ART. 30REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015
ART. 31REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 31REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017
ART. 33REFERIRE LALEGE 282 19/10/2023 ART. 1
ART. 33REFERIRE LALEGE 303 15/11/2022 ART. 213
ART. 33REFERIRE LAORD DE URGENTA 59 04/08/2017
ART. 34REFERIRE LADECIZIE 18 21/01/2020
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a prevederilor art. 49 alin. (4) și ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Nicolae Văcăroiu în Dosarul nr. 28.003/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 960D/2023.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, doamna avocat Valentina Topor din Baroul București, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent menționează că autorul excepției a depus și note scrise în sensul admiterii acesteia.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, astfel cum au fost lămurite prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în măsura în care plafonarea prevăzută de acest text normativ se aplică și pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi care se stabilesc potrivit art. 49 alin. (4) și (5) din Legea nr. 94/1992. Modalitatea de calcul al acestor pensii trebuie să fie similară cu modalitatea de calcul al pensiilor magistraților, așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, de exemplu, prin Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020. 4.Doamna avocat solicită și admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (4) și (5) și ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992, în măsura în care se interpretează în sensul că pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi se actualizează în condițiile prevăzute pentru personalul contractual din Curtea de Conturi sau nu se actualizează deloc, așa cum se și întâmplă în fapt.5.Menționează, pe de o parte, că autorul excepției, precum și alte persoane aflate în aceeași situație beneficiază de o pensie de serviciu de cel puțin 3 ori mai mică decât cea a consilierilor de conturi pensionați ulterior și, pe de altă parte, că nu le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la stabilirea și actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților.6.Deși formularea prevederilor art. 49 alin. (4) și (5) din Legea nr. 94/1992 este clară, acestea au fost interpretate în mod neunitar în practică, încălcându-se art. 16 alin. (1), art. 140 alin. (4) și art. 147 alin. (4) din Constituție. Astfel, instanțele și casa de pensii s-au limitat să stabilească, nu să și actualizeze, pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi în mod similar cu pensiile magistraților. Această situație a fost generată și de aplicarea art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în interpretarea stabilită de instanța supremă.7.Doamna avocat susține că, deși art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 impune ca pensiile consilierilor de conturi să se stabilească la fel cum se stabilesc pensiile magistraților, plafonarea lor prin art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 face imposibilă, în fapt, respectarea acestui mecanism de stabilire a pensiilor consilierilor de conturi. 8.În continuare, arată că prevederile art. 49 alin. (4) și ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 sunt contrare art. 16 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție, în măsura în care pensiile consilierilor de conturi se actualizează în mod similar cu pensiile de serviciu ale personalului contractual din cadrul Curții de Conturi. Astfel, spre deosebire de consilierii de conturi ai Curții de Conturi care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, au incompatibilități reglementate la nivel constituțional, în mod similar cu judecătorii, personalul contractual, auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi au un alt regim juridic. 9.În final, amintește că, în Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, instanța supremă a apreciat că prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare prevederilor Constituției și jurisprudenței Curții Constituționale, dar că, până la pronunțarea Curții Constituționale, aceste prevederi trebuie să fie aplicate. 10.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, având în vedere că sunt puse în discuție modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale invocate, precum și practica neunitară a instanțelor judecătorești.11.În subsidiar, arată că excepția este neîntemeiată, pentru că dispozițiile criticate se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului, acesta având posibilitatea să instituie reguli speciale cu privire la anumite categorii socioprofesionale.12.Având cuvântul în replică, doamna avocat arată că, potrivit interpretării instanței supreme, prevederile criticate sunt aplicabile și consilierilor de conturi, iar prin criticile formulate de autor se invocă neconstituționalitatea acestor prevederi.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:13.Prin Încheierea din 11 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 28.003/3/2022, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a prevederilor art. 49 alin. (4) și ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Excepția a fost ridicată de Nicolae Văcăroiu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care consilierii de conturi beneficiază doar la data pensionării de pensia de serviciu în cuantumul acesteia acordat magistraților, pentru ca, ulterior, plata și actualizarea acesteia să nu se mai realizeze potrivit legislației aplicabile magistraților, ci potrivit art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992. 15.În prealabil, autorul excepției face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia condițiile de pensionare ale consilierilor de conturi trebuie să fie identice cu cele ale magistraților (Deciziile nr. 1.098 din 15 octombrie 2008, nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, nr. 297 din 27 martie 2012 și nr. 900 din 15 decembrie 2020). De asemenea, acesta consideră că jurisprudența instanțelor judecătorești referitoare la stabilirea și actualizarea pensiilor consilierilor de conturi este neunitară, putându-se decela cel puțin 3 interpretări diferite, astfel: (i) pensia se stabilește prin raportare la veniturile consilierilor de conturi în activitate, dar nu la toate veniturile stabilite de lege în prezent (indemnizații de ședință); (ii) pensiile nu sunt doar stabilite în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați, ci și acordate în continuare în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați și (iii) pensiile se stabilesc în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați, potrivit art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, în schimb, se actualizează și se plătesc în cuantumul prevăzut de lege pentru personalul contractual al Curții de Conturi (și cu respectiva plafonare).16.Autorul arată că jurisdicția constituțională nu s-a pronunțat în mod expres cu privire la cuantumul pensiei actualizate pentru consilierii de conturi, iar instanțele au interpretat stricto sensu atât prevederile art. 49 alin. (4) și ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992, cât și jurisprudența Curții Constituționale, în sensul că pensia consilierilor de conturi se stabilește doar inițial în mod identic cu pensia de serviciu a magistraților, dar ulterior se plătește în mod diferit, într-un cuantum stabilit în mod diferit, conform normelor care vizează auditorii publici externi [art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992], invocând faptul că art. 51 alin. (10) nu face nicio distincție, ci se referă la „toate drepturile de pensie stabilite potrivit prezentei legi“.17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatei autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, precum și ale art. 49 alin. (4) și ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014. 21.Cu toate acestea, Curtea observă că, din motivarea excepției, așa cum a fost ridicată în fața instanței judecătorești, precum și din dezvoltările formulate în fața Curții la termenul la care a fost soluționată prezenta cauză, acest obiect trebuie să fie reformulat, pentru o deplină fidelitate față de intenția reală a autorului excepției.22.Astfel, autorul excepției critică, deși nu într-o manieră foarte clară, două aspecte distincte referitoare la pensia de serviciu a consilierilor de conturi ai Curții de Conturi (în continuare consilierii). Pe de o parte, autorul excepției este nemulțumit de modalitatea în care, prin art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în continuare Ordonanța, a fost reglementat calculul cuantumului net al pensiei de serviciu a consilierilor, reglementare interpretată prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Pe de altă parte, din motivarea excepției sale, rezultă că autorul este nemulțumit și de modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a consilierilor prevăzută de prevederile art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992, așa cum au fost modificate prin prevederile art. V din Ordonanță. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză îl constituie exclusiv prevederile anterior menționate, nu și prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 care, de altfel, reprezintă însuși temeiul legal al pensiei de serviciu al consilierilor. 23.Prevederile legale criticate au următorul conținut:– Art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017: „Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor … Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare…, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu…“;– Art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992: „Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.“24.În opinia autorului excepției dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 140 alin. (4) privind statutul consilierilor de conturi.25.În ceea ce privește primul palier al criticilor de neconstituționalitate, respectiv cel al modalității de stabilire a pensiei de serviciu a consilierilor, Curtea reține caracterul neîntemeiat al acestora și, ca atare, va constata constituționalitatea prevederilor art. IX alin. (1) din Ordonanță referitoare la pensia de serviciu a consilierilor. 26.Curtea observă că prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanță reprezintă o măsură de plafonare a cuantumului net al tuturor pensiilor de serviciu, cu excepția celor ale magistraților. Această plafonare constă în interdicția ca nivelul net al pensiilor de serviciu să fie mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Altfel spus, prin această plafonare, a fost exclusă posibilitatea ca beneficiarul pensiei de serviciu să aibă o pensie într-un cuantum care să depășească cuantumul net al veniturilor sale nete pe durata activității. 27.Rațiunea adoptării acestei măsuri este indicată în mod limpede în Preambulul Ordonanței: „Luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2017/2020 referitoare la necesitatea asigurării și respectării principiului echității pentru pensionari, neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență generează adâncirea discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și egalității de tratament între asigurații sistemului“. 28.Această plafonare nu a vizat, însă, și pensiile magistraților. Această excludere de la plafonare a pensiilor de serviciu ale magistraților a ridicat problema de drept a (ne)excluderii și a pensiilor de serviciu ale consilierilor, în condițiile în care, potrivit art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, „Persoanele care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați.“ Această chestiune de drept a fost tranșată de către instanța supremă prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, în sensul că și pensiile consilierilor sunt vizate de plafonare. Ca atare, autorul prezentei excepții a invocat în fața Curții Constituționale, pe lângă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și 140 alin. (4), și jurisprudența Curții Constituționale, în particular Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020. Cel mai relevant considerent din această decizie cu privire la pensia consilierilor se regăsește la paragraful 130, în care Curtea a stabilit, cu privire la pensia de serviciu a acestora, prin valorificarea art. 140 alin. (4) din Constituție, o limită în marja de apreciere a legiuitorului cu privire la modul de stabilire a cuantumului pensiei, care trebuie să fie identic cu cel aplicabil judecătorilor, lăsând liberă decizia acestuia cu privire la criteriile și condițiile de pensionare.29.Curtea Constituțională a formulat, deci, o distincție între (i) modul de stabilire a cuantumului pensiilor de serviciu ale consilierilor și (ii) condițiile în care acestea pot fi dobândite. Curtea a statuat că legiuitorul poate modifica numai condițiile de acordare, de exemplu perioada care trebuie îndeplinită în serviciu, vârsta etc. de către consilieri, dar nu și modul de stabilire a cuantumului pensiei care, în mod obligatoriu, trebuie să fie același cu modul de stabilire a cuantumului pensiei magistraților.30.Curtea reține că, deși Ordonanța nu a plafonat și pensiile nete ale magistraților, legiuitorul a reconsiderat această soluție prin adoptarea prevederilor art. I pct. 13 ale Legii nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, care au modificat modalitatea de stabilire a cuantumului net al pensiilor de serviciu (inclusiv ale) magistraților prevăzută de art. 211 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În consecință, potrivit noii soluții legislative adoptate, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.31.Cu referire la neconstituționalitatea prevederilor art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992, Curtea reține, în prealabil, că Ordonanța a fost adoptată în contextul adoptării noii legi a salarizării în anul 2017, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care prevedea, așa cum se statuează și în preambulul Ordonanței, creșteri anuale semnificative ale salariilor. Întrucât pensiile de serviciu, inclusiv ale consilierilor, se actualizau anual în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, respectiv consilierii activi, adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 ar fi condus la o creștere corespunzătoare și a pensiilor de serviciu, inclusiv ale consilierilor. Prin adoptarea Ordonanței s-a urmărit, însă, evitarea unor cheltuieli bugetare excesive și s-a decis, în termenii preambulului acesteia, ca „actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate“. În schimb, potrivit preambulului, actualizarea anuală se va face cu rata medie anuală a inflației.32.Pensiile de serviciu ale magistraților nu au fost, însă, vizate de aceste măsuri. Or, având în vedere prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, autorul prezentei excepții solicită Curții Constituționale ca de regimul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraților să beneficieze și consilierii de conturi.33.Cu toate acestea, și în ceea ce privește modalitatea de actualizare a pensiilor de serviciu ale magistraților, Curtea reține că legiuitorul a reconsiderat, prin adoptarea art. I pct. 5 al Legii nr. 282/2023, soluția normativă din Ordonanță. Astfel, potrivit art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, ulterior acestei modificări, „Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează, din oficiu, în fiecare an cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică“.34.În acest context, Curtea reamintește jurisprudența sa constantă, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere (a se vedea, exemplificativ, Decizia Curții Constituționale nr. 18 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, paragraful 23). Totodată, în Cauza Gellérthegyi și alții împotriva Ungariei, soluționată prin Decizia din 6 martie 2018, paragrafele 31-41, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu este discriminatoriu tratamentul legislativ referitor la pensii diferențiat aplicat unor persoane care au lucrat în diferite categorii ale sistemul public.35.Prin urmare, în esență, atât modul de stabilire, cât și actualizarea pensiilor de serviciu ale consilierilor sunt de lege lata reglementate în mod similar cu cele ale magistraților, soluțiile legislative promovate valorificând un sistem de referință comparabil și coerent atât din perspectiva mijloacelor folosite, cât și a finalității urmărite. În aceste condiții, Curtea reține că dispozițiile criticate nu încalcă art. 16 alin. (1) și art. 140 alin. (4) din Constituție. 36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Văcăroiu în Dosarul nr. 28.003/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x