DECIZIA nr. 292 din 6 mai 2021

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marian Marin în Dosarul nr. 6.928/232/2018 al Judecătoriei Găești. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 450D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.467D/2019 și nr. 287D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marian Marin în Dosarul nr. 2.221/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița – Secția penală și în Dosarul nr. 1.253/120/2019 al Judecătoriei Găești. … 4.La apelul nominal efectuat în cele două dosare se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.467D/2019 și nr. 287D/2020 la Dosarul nr. 450D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care arată că, în Dosarul nr. 287D/2020, autorul a ridicat excepția de neconstituționalitate, deși nu are calitate procesuală în cauză, plângerea formulată împotriva soluției de clasare fiind introdusă de către o altă persoană, iar soluția de clasare a vizat alte persoane. De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate este, în realitate, nemulțumit de modul de aplicare a dispozițiilor criticate. Or, atât interpretarea conținutului normei juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aprecierea legalității activității de desfășurare a urmăririi penale sunt, în această cauză, de competența judecătorului de cameră preliminară. De altfel, nu intră în competența Curții Constituționale cenzurarea aplicării legii de către organele de urmărire penală sau a interpretării date de către instanță. În consecință, apreciază că în Dosarul nr. 287D/2020 excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 7.În continuare, în subsidiar, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții. Apreciază că prerogativele referitoare la administrarea și aprecierea probelor în cursul urmăririi penale încredințate de către legiuitor procurorului reprezintă expresia rolului Ministerului Public stabilit în art. 131 din Constituție. De asemenea, procurorul este o componentă a autorității judecătorești, și nu a puterii executive, apărând interesele generale ale societății, ordinea de drept, drepturile și libertățile persoanelor. … 8.Arată că trebuie realizată o distincție între dispozițiile art. 336 din Codul de procedură penală și cele ale art. 340 din același act normativ, controlul de legalitate purtând doar asupra soluției dispuse. Procurorul nu este ținut de propunerea organului de cercetare penală, putând dispune orice soluție. Dispozițiile criticate prevăd reguli clare, precise și previzibile, necontravenind art. 21, 26 sau 124 din Constituție, în condițiile în care stabilirea competenței și a regulilor de procedură este apanajul legiuitorului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 7 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.928/232/2018, Judecătoria Găești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marian Marin într-o cauză având ca obiect „plângere soluții de neurmărire/netrimitere în judecată“. … 10.Prin Încheierea din 27 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.221/120/2019, Tribunalul Dâmbovița – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marian Marin într-o cauză având ca obiect „plângere soluții de neurmărire/netrimitere în judecată“. … 11.Prin Încheierea din 11 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.253/120/2019, Judecătoria Găești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marian Marin într-o cauză având ca obiect „plângere soluții de neurmărire/netrimitere în judecată“. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia invocă Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, Decizia nr. 259 din 24 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 23 octombrie 2002, Decizia nr. 430 din 21 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 9 august 2017, paragraful 34, Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 23 aprilie 2018, paragraful 108, Decizia nr. 866 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 4 ianuarie 2007, Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, și Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 7 iunie 2018, paragraful 89. … 13.Apreciază că justiția nu se realizează prin Ministerul Public, fiind aplicabile art. 124 și art. 126 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Susține că atribuția procurorului prevăzută de art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală este de natură a bloca dreptul constituțional de acces liber la justiție. Totodată, aceasta nu se regăsește printre atribuțiile constituționale exprese exercitate în activitatea judiciară de către procurorii Ministerului Public, întrucât clasarea unei cauze oarecare prin ordonanță nu echivalează nici cu reprezentarea intereselor generale ale societății, nici cu apărarea ordinii de drept, a drepturilor și a libertăților cetățenilor și nici cu conducerea și supravegherea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii. De asemenea, se încalcă art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece procurorul nu este o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care să hotărască asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil ale oricărei persoane ori asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva acesteia. … 14.Judecătoria Găești apreciază că dispozițiile art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile constituționale, rolul Ministerului Public fiind precizat în mod expres în cuprinsul art. 131 din Constituție. Prerogativele încredințate procurorului de către legiuitor, privind administrarea și aprecierea probelor în cursul urmăririi penale, reprezintă o expresie a rolului Ministerului Public stabilit de prevederile art. 131 din Constituție. Invocă Decizia nr. 463 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 5 noiembrie 2018, și Decizia nr. 480 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 1 octombrie 2018. De altfel, Curtea Constituțională a mai statuat că, potrivit Legii fundamentale, Ministerul Public este o parte componentă a autorității judecătorești, și nu a puterii executive sau a administrației publice și că, în calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, al drepturilor și libertăților cetățenilor, Ministerului Public, prin procurori, îi revine sarcina ca în faza de urmărire penală să caute, să administreze și să aprecieze probele care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea tuturor împrejurărilor pentru justa soluționare a cauzei. În plus, dacă partea interesată apreciază că soluția de clasare a fost emisă în mod netemeinic sau nelegal are posibilitatea de a se adresa cu plângere procurorului ierarhic superior, iar ulterior, judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, nefiind îngrădit în niciun fel accesul liber la justiție al acesteia. … 15.Tribunalul Dâmbovița – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care soluțiile de clasare pot fi contestate în fața instanțelor de judecată, conform art. 340 și următoarele din Codul de procedură penală. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Guvernul, în Dosarul nr. 287D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că rolul Ministerului Public este reglementat în cadrul art. 131 din Constituție, în alin. (1) al acestui articol stabilindu-se principiile generale ale rolului Ministerului Public în activitatea judiciară. Aceste principii constituționale reprezintă cadrul general și constituțional în care trebuie să se desfășoare toate activitățile procurorului. Prin urmare, atribuțiile Ministerului Public sunt reglementate de legislația infraconstituțională care trebuie să se circumscrie prevederilor antemenționate din Legea fundamentală. Prin urmare, dispozițiile art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală, potrivit cărora procurorul emite ordonanța de clasare, nu contravin dispozițiilor art. 131 alin. (1) din Constituție, ci reprezintă o aplicare a acestui principiu constituțional. Invocă Decizia nr. 190 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, și Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, procurorul: (…) b) emite ordonanță prin care clasează sau renunță la urmărire, potrivit dispozițiilor legale.“ … 21.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la liberul acces la justiție, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1) referitor la instanțele judecătorești, art. 131 referitor la rolul Ministerului Public, art. 132 referitor la statutul procurorilor și art. 147 referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 308 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 2 august 2017, paragraful 15, a constatat că dispozițiile art. 327 din Codul de procedură penală, care cuprind reglementări cu privire la rezolvarea cauzelor de către procuror, își găsesc corespondent – într-o anumită măsură – în prevederile art. 262 din Codul de procedură penală din 1968. Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 82 din 18 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968, reținând că prerogativele încredințate procurorului de către legiuitor, privind administrarea și aprecierea probelor în cursul urmăririi penale, reprezintă o expresie a rolului Ministerului Public stabilit de prevederile art. 131 din Constituție. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că, potrivit Legii fundamentale, Ministerul Public este o parte componentă a autorității judecătorești, și nu a puterii executive sau a administrației publice și că, în calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, al drepturilor și al libertăților cetățenilor, Ministerului Public, prin procurori, îi revine sarcina ca în faza de urmărire penală să caute, să administreze și să aprecieze probele care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea tuturor împrejurărilor pentru justa soluționare a cauzei. Analizând pretinsa încălcare prin dispozițiile art. 262 din Codul de procedură penală din 1968 a prevederilor constituționale referitoare la dreptul la apărare, Curtea a constatat că nu se poate susține că acestea aduc atingere art. 24 din Legea fundamentală, întrucât, în măsura în care partea interesată consideră că procurorul a pronunțat în mod discreționar una dintre soluțiile menționate în textul legal criticat, aceasta are posibilitatea, în cazul emiterii rechizitoriului, de a arăta judecătorului în ce constă nelegalitatea comisă, iar, în cazul dispunerii unei soluții de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, pe aceea de a formula, potrivit art. 278 și art. 278^1 din Codul de procedură penală din 1968, plângere contra actelor procurorului la procurorul ierarhic superior ori la instanța de judecată, după caz. … 23.În ceea ce privește critica potrivit căreia pronunțarea de către procuror a soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală reprezintă o activitate care se circumscrie celor specifice instanțelor de judecată și, în consecință, este în contradicție cu art. 124 și art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea reține că dispozițiile art. 314 și 315 din Codul de procedură penală reglementează atât cazurile de clasare, cât și elementele obligatorii pe care ordonanța procurorului trebuie să le conțină. … 24.Curtea observă că, prin Decizia nr. 52 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2019, pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor procesual penale ale art. 315, cu titlu marginal „Clasarea“, Curtea Constituțională a reținut, în esență, că soluția legislativă reglementată de acestea nu echivalează cu o încălcare a dreptului la un proces echitabil ori a înfăptuirii justiției, deoarece astfel de rezoluții sau ordonanțe de netrimitere în judecată sunt acte supuse cenzurii instanței judecătorești la plângerea persoanei interesate. Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 758 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017, paragraful 16, a reținut că soluția de clasare poate fi dată exclusiv de procuror, prin ordonanță, respectiv prin rechizitoriu, din oficiu sau la propunerea motivată a organului de cercetare penală. Propunerea de clasare a organului de cercetare penală se realizează prin întocmirea unui referat motivat care va cuprinde descrierea elementelor de fapt și de drept pe care se întemeiază aceasta, iar lucrările cauzei, împreună cu referatul, se înaintează procurorului, care verifică îndeplinirea condițiilor legale pentru a se dispune soluția de clasare și, după caz, își va însuși propunerea sau o va respinge, prin ordonanță. Curtea a reținut că procurorul își poate însuși integral sau parțial argumentele cuprinse în referatul organului de cercetare penală și poate dispune clasarea cu alte argumente ori chiar pe un alt temei de drept decât cel invocat. În ipoteza însușirii, în mod parțial, a propunerii din referat ori dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare, potrivit art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală, ordonanța de clasare va cuprinde și motivele noi, de fapt și de drept, diferite de cele invocate în referatul organului de cercetare penală. Dacă își însușește integral motivele cuprinse în referatul organului de cercetare penală, procurorul nu este obligat să motiveze ordonanța de clasare, ci face trimitere la cuprinsul referatului. Totodată, Curtea a constatat că soluțiile de neurmărire și netrimitere în judecată sunt supuse controlului judecătorului de cameră preliminară, fapt ce dă expresie prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 25.Astfel, Curtea reține că, în capitolul VII titlul I al părții speciale a Codului de procedură penală, legiuitorul a reglementat procedura plângerii împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală. Curtea, prin Decizia nr. 486 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 5 decembrie 2017, a constatat că, potrivit art. 336 alin. (1) din Codul de procedură penală, orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. În ceea ce privește soluțiile de netrimitere în judecată, Curtea a constatat că împotriva acestora se poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția, potrivit art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală. În acest caz, competența de soluționare a plângerii revine tot procurorului ierarhic superior celui care a dat soluția. În acest context, Curtea a observat că dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală prevăd că ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate. … 26.Cu toate acestea, Curtea a reținut că, în cazul respingerii, potrivit art. 339 din Codul de procedură penală, a plângerii împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, persoana interesată are, potrivit art. 340 alin. (1) din același act normativ, posibilitatea introducerii unei noi plângeri la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Totodată, doctrina a arătat că, după terminarea urmăririi penale, actele de urmărire penală pot fi contestate doar în procedura camerei preliminare, dacă s-a dispus trimiterea în judecată, ori subsecvent unei plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată adresate judecătorului de cameră preliminară. Așa fiind, persoana interesată, pe de-o parte, poate face plângere împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, iar, pe de altă parte, în condițiile legii, se poate adresa judecătorului de cameră preliminară cu o plângere ce vizează aceleași aspecte. … 27.Curtea a reținut că principiul constituțional instituit de art. 21 privind accesul liber la justiție se referă la posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct și nemijlocit instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept (Decizia nr. 569 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008). Or, astfel cum s-a arătat anterior, persoana ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală are posibilitatea de a se adresa cu o plângere instanței de judecată în scopul obținerii unui remediu. Faptul că ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior nu este de natură a înfrânge accesul liber la justiție, dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală fiind constituționale. … 28.Curtea apreciază că cele reținute în deciziile anterior menționate sunt aplicabile mutatis mutandis, considerentele și soluțiile acestora păstrându-și valabilitatea și în cauza de față. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Marin în Dosarul nr. 6.928/232/2018 al Judecătoriei Găești, în Dosarul nr. 2.221/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița – Secția penală și în Dosarul nr. 1.253/120/2019 al Judecătoriei Găești și constată că dispozițiile art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Găești și Tribunalului Dâmbovița – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește