DECIZIA nr. 291 din 26 aprilie 2018

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) în ceea ce privește sintagma „cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1.000 lei“ din Codul de procedură civilă și ale art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Eugeniu Dragoș Petria în Dosarul nr. 4.712/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de Marcela Ifrim în Dosarul nr. 963/44/2016 al Curții de Apel Galați – Secția I civilă și de Marin Melinescu în Dosarul nr. 1.798/54/2016/a1 al Curții de Apel Craiova Secția I civilă și care formează obiectul dosarelor Curții – Constituționale nr. 1.366D/2016, nr. 2.696D/2016 și nr. 768D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 19 aprilie 2018, în prezența autorului excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 1.366D/2016, domnul Eugeniu Dragoș Petria, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. 2.696D/2016 și nr. 768D/2017 la Dosarul nr. 1.366D/2016, și, având în vedere cererea formulată de partea prezentă de amânare a pronunțării pentru a depune concluzii scrise, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru 26 aprilie 2018, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 13 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.712/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) din Codul de procedură civilă și art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Eugeniu Dragoș Petria într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei și a cauțiunii aferente cererii de strămutare. … 4.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 963/44/2016, Curtea de Apel Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) în ceea ce privește sintagma „cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1.000 lei“ din Codul de procedură civilă și ale art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marcela Ifrim într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a cauzei aflate pe rolul Judecătoriei Adjud, formulată în cadrul unei cereri de strămutare. … 5.Prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.798/54/2016/a1, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Melinescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei aferente formulării unei cereri de strămutare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 143 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prin instituirea cauțiunii de 1.000 lei pentru suspendarea judecării procesului propus pentru strămutare, instituie o barieră financiară de netrecut, o îngrădire care provoacă excluderea celor săraci de la accesul liber la justiție, care devine, astfel, un drept constituțional golit de conținut. Se instituie o discriminare, pe criterii financiare, a persoanelor cu venituri mici, care nu pot susține niciodată un proces, deoarece trebuie să plătească cel puțin o taxă judiciară de timbru. … 7.Referitor la taxa judiciară de timbru se susține că aceasta este una excesivă. Principiul potrivit căruia orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime trebuie să se reflecte și în garantarea efectivă a acestuia în condițiile de accesibilitate. Astfel, statul este ținut să acorde oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt pentru a accede la instanță. La stabilirea în sarcina justițiabilului a taxei judiciare de timbru trebuie să se țină seama de situația personală și nevoile acestuia, compararea veniturilor cu veniturile medii sau minime lunare. Se mai arată că dispozițiile ordonanței de urgență nu reprezintă o echivalență a serviciului taxabil din moment ce nu se varsă în bugetul prestatorului de servicii, ci primesc o altă destinație. … 8.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește cererea de strămutare, legiuitorul a instituit plata unei cauțiuni, într-un cuantum fix, obligația fiind în egală măsură aplicabilă tuturor subiectelor de drept care formulează astfel de cereri, fiind așadar previzibilă. Această cauțiune reprezintă o condiție prealabilă a suspendării judecării procesului de instanța de la care se cere strămutarea, prin instituirea căreia se urmărește descurajarea cererilor nefundamentate sau exercitarea cu reacredință a drepturilor procesuale și este destinată acoperirii eventualelor pagube ce ar putea fi produse părții împotriva căreia se cere luarea măsurii suspendării. Instanța mai apreciază că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. … 9.Curtea de Apel Galați – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 10.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Arată că, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, astfel încât plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o obligație constituțională a acestora. Justiția reprezintă un serviciu public, care presupune costuri ce sunt suportate de către stat de la bugetul public, statul fiind îndreptățit să instituie taxe prin care să se acopere parte din cheltuielile suportate cu susținerea acestui serviciu.  … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 13.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 143 alin. (1) din Codul de procedură civilă și ale art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Având în vedere motivarea excepției, Curtea reține ca obiect al acesteia dispozițiile art. 143 alin. (1) în ceea ce privește sintagma „cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1.000 lei“ din Codul de procedură civilă și ale art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 143 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) La solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul, suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleași condiții, fără citarea părților, chiar înainte de primul termen de judecată.“;  … – Art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: […]b)cereri de strămutare în materie civilă – 100 lei;. …  …  … 17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 privind contribuțiile financiare și art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 143 alin. (1) în ceea ce privește sintagma „cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1.000 lei“ din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, paragraful 27, sau Decizia nr. 615 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 27 decembrie 2016, paragrafele 13-18, a constatat constituționalitatea acestora. … 19.Prin deciziile menționate, Curtea a statuat că, prin instituirea cauțiunii, legiuitorul a urmărit, pe de o parte, descurajarea cererilor nefundamentate sau exercitarea cu reacredință a drepturilor procesuale, iar, pe de altă parte, să constituie o garanție destinată acoperirii eventualelor pagube ce ar putea fi produse părții împotriva căreia se cere luarea unor măsuri, în condițiile în care cererea celui ce plătește cauțiunea se respinge. Instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor – prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale și îndestularea părții care a suferit eventualele pagube – și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa. … 20.Prin urmare, instituirea unei cauțiuni nu contravine art. 21 și art. 44 din Constituție și nici art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Distinct de cele reținute în deciziile menționate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere nici principiului constituțional al egalității în drepturi, aplicându-se, în mod corespunzător, tuturor celor aflați în ipoteza normei. … 22.În continuare, referitor la dispozițiile art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, prin Decizia nr. 745 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 8 februarie 2018, Curtea a reținut că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. De asemenea, accesul liber la justiție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. … 23.Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, Curtea a arătat că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. S-a reținut totodată că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. … 24.În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57).  … 25.Curtea a mai subliniat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 100 lei, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar. Ca atare, nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, datorată în cazul depunerii unei cereri de strămutare în materie civilă, și nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată. … 26.De altfel, în ipoteza în care ar exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, Curtea a menționat că legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. … 27.În ce privește critica privind destinația sumelor provenite din taxa judiciară de timbru, prin Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor constituționale, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească destinația impozitelor și taxelor, precum și a altor venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat, în condițiile legii. Totodată, prin Decizia nr. 931 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2013, Curtea a reținut că, potrivit principiului realității bugetare sau neafectării veniturilor bugetare, veniturile se înscriu în buget pe surse de proveniență, iar cheltuielile pe acțiuni și obiective concrete, astfel încât veniturile, odată intrate în buget, se depersonalizează și servesc la efectuarea cheltuielilor în ordinea prevăzută în buget. Acest principiu este determinat de necesitățile practice ale execuției bugetare, care au demonstrat că o afectare inițială a unui venit poate conduce fie la imposibilitatea realizării obiectivului finanțat, fie la cheltuirea întregului venit, deși necesitățile nu o impun. Calificarea unor surse de venituri ca aparținând bugetului de stat sau bugetelor locale este o decizie de oportunitate bugetară ce poate fi cenzurată de Curtea Constituțională numai în situația în care funcționarea unei puteri a statului este pusă în pericol, ceea ce în speță nu este cazul. … 28.Totodată, Curtea a constatat că independența financiară a justiției nu este dată de destinația taxei judiciare de timbru, ci de existența în sine a unor alocații bugetare suficiente pentru a se asigura buna funcționare a instanțelor. Taxele judiciare de timbru constituie o contraprestație raportat la actul de justiție, însă faptul că ele nu se fac venit la bugetul afectat sistemului justiției nu înseamnă automat că o asemenea taxă nu are un scop legitim. Statul poate să acorde o altă destinație sumelor de bani provenite din contraprestația efectuată la serviciul public prestat de instanțele judecătorești, respectiv ca acestea să se facă venit la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia debitorul își are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal.  … 29.Dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză, nefiind constatată încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale. … 30.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugeniu Dragoș Petria în Dosarul nr. 4.712/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de Marcela Ifrim în Dosarul nr. 963/44/2016 al Curții de Apel Galați – Secția I civilă și de Marin Melinescu în Dosarul nr. 1.798/54/2016/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 143 alin. (1) în ceea ce privește sintagma „cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1.000 lei“ din Codul de procedură civilă și ale art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Curții de Apel Galați – Secția I civilă și Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește