DECIZIA nr. 291 din 25 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) și ale art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 876/119/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.318D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, având în vedere Decizia nr. 789 din 23 noiembrie 2021, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că aceasta este neconstituțională. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată, deoarece la data organizării concursului pentru ocuparea funcției de conducere vacante, cu privire la care i-a fost respinsă candidatura autorului excepției, Legea nr. 360/2002 fusese modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016, prin care a fost transpusă Decizia Curții Constituționale nr. 172 din 24 martie 2016, fiind aduse completări referitoare la condițiile privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de execuție și conducere vacante. Însă textul criticat nu se referă la un aspect esențial, în sensul celor reținute de Curte în jurisprudența sa în materie, ci are în vedere doar stabilirea procedurii referitoare la organizarea concursurilor, care se face prin ordin al ministrului afacerilor interne. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 6 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 876/119/2018, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) și ale art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Florin Popa într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a deciziei Inspectoratului General al Poliției Române – Comisia de concurs, prin care autorului excepției i-a fost respinsă candidatura pentru un examen de ocupare a unui post de conducere, întrucât nu îndeplinea condiția de a nu fi cercetat disciplinar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, cu referire la sintagma „nu este cercetat disciplinar“, potrivit cărora polițistului îi este interzis să participe la concursul organizat pentru ocuparea unui post de conducere vacant în cazul în care este cercetat disciplinar, contravin art. 16 alin. (1) și art. 23 alin. (11) din Constituție. Astfel, potrivit art. 59 alin. (1) și (5) din Legea nr. 360/2002, cercetarea disciplinară se declanșează prin act administrativ, iar în urma declanșării acesteia evoluția profesională a polițistului care dorește să participe la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant este blocată. Textul de lege criticat îngrădește în mod discriminatoriu accesul la concurs prin comparație cu funcționarii publici care, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pot participa la același fel de concurs și în cazul declanșării procedurii disciplinare. Este, de asemenea, încălcată prezumția de nevinovăție a autorului, principiu statuat prin art. 58^2 lit. a) din Legea nr. 360/2002, întrucât, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Sunt invocate Hotărârile din 4 iunie 2013 și 14 ianuarie 2010, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Teodor împotriva României și Vanjak împotriva Croației. … 6.Cu privire la dispozițiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, astfel cum au fost modificate și completate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016, se apreciază că aceste norme contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și alin. (5), art. 16 alin. (1) și art. 73 alin. (3) lit. j). … 7.Se arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018 s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Mutatis mutandis, concursul la care s-a înscris autorul prezentei excepții a fost organizat în baza unui act normativ – Ordinul nr. 140/2016 – inferior Legii nr. 360/2002, așa cum statuează art. 73 din Constituție, iar condițiile generale de participare la examen/concurs trebuiau reglementate prin lege organică, astfel încât procedura de organizare a acestuia este viciată. … 8.Se consideră că reglementarea prin ordin a procedurii de organizare a concursurilor și examenelor este neconstituțională, întrucât, în esența sa, evaluarea activității și a conduitei unui funcționar public ține de statutul acestuia și, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esențiale ale concursurilor prin ordin al ministrului sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului către Guvern, precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, în componența sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii. … 9.Statutul juridic al funcționarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar reglementat prin lege organică și care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalți salariați, întemeiat pe contractul individual de muncă și reglementat prin Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011 (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17). Așadar, elementele esențiale referitoare la nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcționar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. … 10.Prin urmare, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd ca procedura organizării concursurilor și examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne. Astfel, se transmite competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarului public către puterea executivă (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, precitată, paragraful 26). … 11.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, cu privire la dispozițiile art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, se arată că în această modalitate de reglementare simpla declanșare a procedurii de cercetare disciplinară îngrădește dreptul polițistului de a participa la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, ceea ce încalcă principiul egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, și principiul prezumției de nevinovăție reglementat de art. 23 alin. (11) din Constituție. Referitor la art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, menționând Decizia Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018, instanța apreciază că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative, contravin dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 27^46 alin. (1) lit. b) și ale art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Însă, analizând notele scrise ale autorului excepției, Curtea constată că acesta formulează critici de neconstituționalitate cu privire la sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, așa încât obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) și dispozițiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora:– Art. 27^46 alin. (1) lit. b): „La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa polițistul care: […] b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau față de acesta nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală.“; … – Art. 74^1:Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la:a)organizarea și desfășurarea cursurilor de formare profesională a polițistului, precum și a concursurilor și examenelor prevăzute de prezenta lege; … b)nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu. …  …  … 16.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și art. 23 alin. (11) referitor la libertatea individuală. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, ulterior încheierii de sesizare, prin Decizia nr. 789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2022, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că aceasta este neconstituțională. … 18.Pentru a ajunge la această soluție, prin decizia menționată, paragrafele 16-26, Curtea a verificat prin prisma unui test de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, și Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016) dacă adoptarea sintagmei criticate are o justificare rațională, fără a fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, dacă are un scop legitim și dacă este proporțională cu acel scop, respectiv de a fi adecvată, necesară și a asigura un just echilibru între interesele concurente. Astfel, Curtea a constatat că măsura adoptată nu îndeplinește condiția de a fi necesară, respectiv indispensabilă, pentru îndeplinirea scopului urmărit și nici pe aceea de a fi proporțională, adică să păstreze justul echilibru între interesele concurente, iar condiția cuprinsă în sintagma criticată nu este proporțională cu situația care o determină, adică nu asigură un just echilibru între interesul public, respectiv cel individual. Curtea a reținut că legiuitorului îi revenea obligația constituțională de a identifica punctul de echilibru optim dintre cele două interese concurente, pentru ca acestea, împreună și fiecare în parte, să se realizeze (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020, paragraful 66). Însă această obligație constituțională nu a fost respectată de vreme ce legiuitorul a adoptat soluția potrivit căreia orice deschidere a unei proceduri disciplinare, indiferent de faptul că aceasta se finalizează cu constatarea existenței sau a inexistenței abaterii și a vinovăției polițistului, împiedică accesul acestuia la concursul pentru ocuparea unui post de conducere. Mai mult, Curtea a observat că, potrivit art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, referitoare la acordarea recompenselor și răspunderea disciplinară a polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 11 septembrie 2015, depunerea oricărei înștiințări/cereri în scris cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare obligă persoana în drept să declanșeze procedura disciplinară. Nici Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 și nici Legea nr. 360/2002 nu prevăd sancțiuni pentru situația în care s-ar depune cereri șicanatorii, adică formulate numai cu scopul de a împiedica accesul polițistului la concurs. Aceasta înseamnă că evoluția profesională a polițistului, ca aspect al exercitării funcției publice și al dreptului său la muncă, ar putea fi blocată în mod permanent de persoane de rea-credință care ar putea depune sesizări scrise cu privire la presupuse abateri disciplinare de fiecare dată când se organizează un nou concurs. Legiuitorul plasează astfel sub semnul hazardului un aspect esențial al dreptului la exercitarea funcției publice și al dreptului la muncă, ceea ce este de nepermis. … 19.Având în vedere toate aceste considerente, Curtea a constatat că sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul dispozițiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 împiedică accesul polițistului, funcționar public cu statut special, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere, ce ține de exercitarea raportului său de serviciu, aducând astfel atingere dispozițiilor art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 41 din Constituție. … 20.Prin urmare, având în vedere soluția de neconstituționalitate, precum și data sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. … 21.Sub acest aspect, Curtea reține că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 22.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, Curtea constată netemeinicia acesteia din perspectiva argumentelor ce vor fi prezentate în continuare. … 23.Astfel, sintetizând criticile autorului, Curtea reține că acesta susține că normele de lege supuse controlului de constituționalitate contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât prevăd ca procedura organizării concursurilor și examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului de resort, transmițându-se astfel competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarului public către puterea executivă. … 24.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragrafele 18 și 19, și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19), a stabilit că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispozițiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie. Referitor la statutul polițistului, Curtea a reținut că acesta este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale și, de aceea, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, sau Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, precitată, paragraful 17). Totodată, Curtea a reținut prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 18, că aspectele privind ocuparea posturilor de conducere țin în mod evident de cariera polițistului și presupun o modificare atât a atribuțiilor (a felului muncii), cât și a salarizării, iar exercitarea raportului de serviciu al polițistului se realizează de la nașterea acestuia, prin actul de numire, și până la încetarea lui, în condițiile legii. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor constituționale, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și ținând cont de faptul că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de muncă, aceste aspecte esențiale – cum sunt, spre exemplu, condițiile generale de participare la examen/concurs, condițiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condițiile în care candidații sunt declarați „admiși“ și posibilitatea de contestare – trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcțiilor de conducere să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort. De asemenea, prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, paragraful 22, Curtea a aplicat mutatis mutandis considerentele Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016 referitoare la ocuparea posturilor de execuție de către polițiști. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și referitor la statutul militarilor, prin Decizia nr. 307 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018. În concluzie, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. … 25.Prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, precitată, paragraful 20, Curtea a reținut că, urmare a pronunțării Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016, au fost adoptate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, precum și Legea nr. 118/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2017, acte normative care au pus de acord dispozițiile Legii nr. 360/2002 cu decizia sus-menționată a Curții Constituționale. Cu acest prilej, a fost completată Legea nr. 360/2002 cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât și la ocuparea posturilor de execuție, prevederi introduse la secțiunea a 4-a: „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II – „Cariera polițistului“ din Legea nr. 360/2002. Astfel, potrivit art. 27^34, „Postul de execuție vacant se ocupă prin: a) numirea absolventului instituției de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregătește personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2^1), (2^2) și (3).” De asemenea, art. 27^36 conține reglementări cu privire la comisia constituită în vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, art. 27^39 stabilește probele concursului sau examenului și conține prevederi referitoare la subiectele și baremele de corectare/apreciere și notare, în concordanță cu tematica și bibliografia stabilite, art. 27^41 și 27^43 reglementează procedura de evaluare a probelor și rezultatele finale, iar art. 27^44 stabilește procedura de contestare a rezultatelor. … 26.Referitor la postul de conducere vacant, Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 118/2017 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, prevede la art. 27^35 alin. (1) că „Postul de conducere vacant se ocupă prin: a) concurs sau examen, după caz; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcția este prevăzută cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deținut; c) numire directă pe același post sau, cu acordul scris al polițistului, pe un post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deținut; c^1) numire directă a polițistului pe o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcție de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu polițiști, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competențelor stabilite prin lege; d) alte cazuri prevăzute de lege.“ De asemenea, concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și/sau video, potrivit art. 27^38 din lege. … 27.Ca atare, aplicând jurisprudența sa de principiu la prezenta cauză, Curtea constată că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de conducere vacante sunt reglementate în cuprinsul Legii nr. 360/2002 – lege organică, iar regulile specifice procedurii de ocupare a acestora sunt explicate și detaliate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 și 702 bis din 9 septembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 și 931 bis din 18 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare. … 28.În final, cât privește invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate a Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018, precitată, Curtea observă că în cuprinsul acesteia, la paragraful 21, a reținut că, în acea cauză, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul soluționării cererii de anulare a tabelului centralizator al rezultatelor la concursul organizat în data de 12 mai 2016, deci anterior completărilor aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016Legii nr. 360/2002, cu privire la ocuparea posturilor vacante de execuție, când aspectele esențiale nu erau reglementate prin lege. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 876/119/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește