DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022

Redacția Lex24
Publicat in ICCJ: DECIZII, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 918 din 19 septembrie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECRET 195 16/03/2020
ActulINTERPRETAREORD DE URGENTA 30 18/03/2020 ART. 15
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 30 18/03/2020 ART. 15
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 521
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 9 21/02/2022
ART. 1REFERIRE LADECRET 195 16/03/2020
ART. 1REFERIRE LALEGE 60 19/05/2020
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 53 15/04/2020
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 53 15/04/2020 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 32 26/03/2020
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 30 18/03/2020
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 30 18/03/2020 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 30 18/03/2020 ART. 2
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 30 18/03/2020 ART. 15
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 456 04/07/2018
ART. 1REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 62
ART. 1REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 76
ART. 1REFERIRE LALEGE 198 01/11/2012
ART. 1REFERIRE LAOUG 113 21/12/2011 ART. 4
ART. 1REFERIRE LAHOTARARE 64 03/12/2011
ART. 1REFERIRE LASTATUT 03/12/2011 ART. 295
ART. 1REFERIRE LASTATUT 03/12/2011 ART. 296
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 520
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 820 03/07/2008
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 818 03/07/2008
ART. 1REFERIRE LAREGULAMENT (R) 21/09/2004
ART. 1REFERIRE LAREGULAMENT (R) 21/09/2004 ART. 36
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 2
ART. 1REFERIRE LALEGE 69 28/04/2000 ART. 67
ART. 3REFERIRE LAREGULAMENT (R) 21/09/2004 ART. 38
ART. 15REFERIRE LADECRET 195 16/03/2020
ART. 15REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 3
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 1 21/02/2005
ART. 60REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Dosar nr. 323/1/2022

Denisa-Angelica Stănișor – judecător, președintele Secției de contencios administrativ și fiscal, președintele completului
Doina Vișan – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Cezar Hîncu – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Diana Elena Ungureanu – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Daniel Gheorghe Severin – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Vasile Bîcu – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Mihai Zamfir Lucian Cătălin – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Ana Roxana Tudose – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Adrian Remus Ghiculescu – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Emilia Claudia Vișoiu – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Marius Ionel Ionescu – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Andreea Marchidan – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Beatrice Mariș – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă și ale art. 36 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul).2.Ședința este prezidată de doamna judecător Denisa-Angelica Stănișor, președintele Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.3.La ședința de judecată participă magistratul-asistent Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulament.4.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 18 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.046/115/2021.5.După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, nefiind invocate chestiuni prealabile, completul rămâne în pronunțare asupra sesizării în raport cu propunerile și argumentele expuse în raportul asupra chestiunii de drept supuse judecății.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, constată următoarele:I.Titularul și obiectul sesizării6.Prin Încheierea din 18 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.046/115/2021, Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. XV alin. (1^1) raportat la art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare, condiția „realizării încasării cu minimum 25% mai mici comparativ cu media lunară pe anul 2019“ include și ipoteza nerealizării unor venituri pe anul 2019, ca urmare a dobândirii calității de avocat doar începând cu anul 2020, respectiv anterior instituirii stării de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, dar ulterior datei de 1 ianuarie 2020.II.Expunerea succintă a procesuluiA.Cererea de chemare în judecată7.Prin acțiunea înregistrată la 23 martie 2021, pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, reclamantul AB, în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Timiș (AJPIS Timiș), a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Deciziei din 11 august 2020 emise de pârâtă.8.În motivarea acțiunii, reclamantul arată următoarele: (i) este avocat stagiar înscris pe tabloul avocaților stagiari, ca urmare a Deciziei din 3 martie 2020 emise de Consiliul Baroului Timiș; (ii) având în vedere instituirea stării de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (Decretul Președintelui României nr. 195/2020) și evoluția situației epidemiologice internaționale determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020); (iii) potrivit art. XV alin. (1^1) din ordonanța de urgență anterior menționată, avocații a căror activitate este redusă, ca urmare a situației epidemiologice, pe perioada stării de urgență, dacă în luna pentru care solicită indemnizația au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depășesc câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020(Legea nr. 6/2020), beneficiază de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de legea menționată; (iv) întrucât nu a înregistrat venituri din activitatea de avocat, raportat la data înscrierii pe tabloul avocaților și data instituirii stării de urgență, reclamantul a transmis, la 4 mai 2021, la AJPIS Timiș o cerere de acordare a indemnizației menționate pentru lunile martie și aprilie 2020; (v) AJPIS Timiș a emis Decizia din 11 august 2020 privind recuperarea unor sume plătite necuvenit cu titlu de indemnizație lunară de sprijin, cu motivarea că nu este îndeplinită condiția de scădere a veniturilor cu minimum 25% față de media lunară din anul 2019; (vi) plângerea prealabilă formulată împotriva deciziei respective a fost respinsă de AJPIS Timiș; (vii) reclamantul susține că pârâta AJPIS Timiș a instituit o discriminare între avocații care au intrat în profesie în anul 2020 și cei care au intrat în profesie în anul sau înainte de anul 2019, interpretând greșit prevederile art. XV alin. (1^1) și (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 și cu încălcarea prevederilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 198/2012.B.Apărările pârâtei AJPIS Timiș9.Pârâta AJPIS Timiș a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, pentru următoarele argumente: (i) în urma controlului efectuat în perioada 2-24 iunie 2020 cu privire la modul de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgență, Camera de Conturi Timiș a emis Decizia din 24 iulie 2020, prin care s-a stabilit că avocații care nu au desfășurat activitate în anul 2019, indiferent de motiv, nu au dreptul la indemnizația de sprijin în temeiul art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, fiind prevăzute măsuri pentru stabilirea și recuperarea prejudiciului cauzat; (ii) în aceste condiții, au fost luate măsuri de recuperare a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi, fiind emisă Decizia din 11 august 2020, ce formează obiectului litigiului, ca urmare a faptului că, în perioada martie-aprilie 2020, reclamantul nu a înregistrat o diminuare cu minimum 25% a veniturilor din această lună față de media lunară pe anul 2019.C.Hotărârea primei instanțe10.Prin Sentința civilă nr. 447 din 23 iunie 2021, Tribunalul Caraș-Severin a respins acțiunea formulată de reclamantul AB, reținând, în esență, că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 referitoare la încasări pe anul 2020 cu 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, întrucât a fost înscris ca avocat stagiar începând cu luna martie 2020. Totodată, s-a reținut că legiuitorul a prevăzut această măsură de protecție socială numai pentru anumite categorii de persoane conform criteriilor prevăzute expres de lege, care nu pot fi extinse altor categorii de persoane, fără a se realiza vreo discriminare față de persoanele care nu îndeplinesc condițiile legale pentru a beneficia de această măsură.D.Recursul formulat de reclamantul AB11.Împotriva sentinței menționate la lit. C a declarat recurs reclamantul AB, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal.12.Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant formulează următoarele critici cu privire la hotărârea atacată: (i) prima instanță a interpretat și a aplicat în mod greșit normele de drept material incidente; (ii) având în vedere motivele expuse în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 și interpretarea teleologică a normei juridice, este îndreptățit să beneficieze de măsura de protecție în discuție, situația sa fiind obiectivă, întrucât nu a obținut venituri din activitatea de avocat, astfel încât nu i se poate imputa faptul că în anul 2019 nu era înscris pe tabloul avocaților; (iii) scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020, așa cum rezultă din preambulul și din întreaga economie a actului normativ, a fost să sprijine persoanele ale căror venituri s-au redus sau au fost suprimate, în mod obiectiv, ca urmare a apariției pandemiei; (iv) conform metodei de interpretare istorice, dispozițiile art. XV alin. (1^1) și (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 se aplică și avocaților stagiari care în anul 2019 nu au obținut venituri, întrucât reducerea cu 25% a veniturilor în anul 2020 reprezintă un standard care să reflecte o situație financiară dificilă, cauzată de pandemie, aspect care se verifică în cauză; (v) având în vedere că decretele Președintelui României prin care s-a instituit și, ulterior, s-a prelungit starea de urgență au determinat și restrângerea la minimum a activității judiciare, iar veniturile unui avocat, cu atât mai mult ale unui avocat stagiar, sunt strâns legate de activitatea judiciară, avocații stagiari sunt îndreptățiți să beneficieze de indemnizația prevăzută de actul normativ menționat; (vi) prima instanță nu a observat spiritul legii, în acord cu „principiul general de drept potrivit căruia o normă juridică trebuie interpretată în sensul său pozitiv, generator de efecte juridice, modalitățile juridice de interpretare a unei norme legale trebuie să aibă în vedere nu numai litera, ci și spiritul legii, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de legiuitor, care nu poate fi prezumat ab initio că își exercită rolul de legiferare în sensul negării atât a drepturilor și libertăților fundamentale consacrate de Constituție, cât și a principiilor constituționale“ (Decizia Curții Constituționale nr. 456/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 16 noiembrie 2018, paragraful 77); (vii) întrucât profesia de avocat este incompatibilă cu cele mai multe activități care ar putea genera venituri, recurentul susține că s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a desfășura în anul 2020 alte activități generatoare de venituri.E.Întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă AJPIS Timiș13.Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia expune următoarele apărări: (i) împrejurarea că recurentul-reclamant nu a îndeplinit condițiile cumulative prevăzute de art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 nu reprezintă o interpretare în sens punitiv sau restrictiv de drepturi; (ii) în speță nu există discriminare, deoarece toate persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de dispozițiile menționate beneficiază de indemnizația lunară de sprijin, fără nicio discriminare; (iii) hotărârea primei instanțe nu încalcă scopul ordonanței de urgență, întrucât recurentul-reclamant nu îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile menționate pentru a beneficia de indemnizația lunară de sprijin, iar, în economia dispozițiilor ordonanței de urgență a Guvernului, nu prezintă relevanță motivul pentru care persoana nu a realizat venituri în anul 2019 sau dacă are statutul de avocat stagiar ori definitiv; (iv) condiția unei diminuări cu minimum 25% a veniturilor din luna pentru care se solicită indemnizația față de media lunară pe anul 2019, dar care să nu depășească câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020, nu este îndeplinită, deoarece nici în anul 2019 și nici în anul 2020, reclamantul nu a realizat venituri, astfel că nu s-a înregistrat o diminuare a veniturilor.F.Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile14.La termenul de judecată din 18 ianuarie 2022, Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal a pus în discuție, din oficiu, admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept menționate la paragraful 6 din prezenta decizie.III.Prevederile normative supuse interpretării15.Prevederile din dreptul intern supuse dezlegării pe calea hotărârii prealabile sunt cele ale art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora: + 
Articolul XV(…) (1^1) De indemnizația prevăzută la alin. (1) beneficiază și avocații a căror activitate este redusă ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență, dacă în luna pentru care solicită indemnizația au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depășesc câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020. Indemnizația se plătește în baza declarației pe propria răspundere a avocatului privind îndeplinirea condițiilor de acordare, pe care o transmite la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal.
16.Pentru dezlegarea chestiunii de drept prezintă relevanță și dispozițiile art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, conform cărora: + 
Articolul XV(1)Alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, beneficiază, din bugetul de stat, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020.
17.Instanța de trimitere apreciază că prezintă relevanță și aspectele expuse în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind măsuri de protecție socială determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, prin care a fost introdus alineatul (1^1) în cuprinsul art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020:În contextul măsurilor adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare,luând act de evoluția situației avocaților a căror activitate nu mai poate fi realizată pe perioada instituirii stării de urgență, afectând veniturile acestora,având în vedere faptul că unele persoane realizează venituri din mai multe surse, care prin întreruperea activității pot conduce la acordarea de drepturi multiple de aceeași natură,ținând cont de faptul că neluarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional, ar aduce grave prejudicii cu efecte pe termen lung asupra bugetului de stat, aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, și impun adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, pentru stabilirea mijloacelor și procedurilor necesare pentru garantarea siguranței personale, sociale și economice a populației, precum și pentru menținerea cheltuielilor bugetare la un nivel sustenabil pe perioada stării de urgență decretate.
IV.Punctul de vedere al părților cu privire la chestiunea de drept18.Recurentul-reclamant AB și-a exprimat punctul de vedere, în sensul că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. XV alin. (1^1) raportat la alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, condiția realizării de încasări cu minimum 25% mai mici comparativ cu media lunară pe anul 2019 include și ipoteza nerealizării unor venituri pe anul 2019, ca urmare a dobândirii calității de avocat doar începând cu anul 2020, respectiv anterior instituirii stării de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, dar ulterior datei de 1 ianuarie 2020.19.Punctul de vedere al intimatei-pârâte AJPIS Timiș este în sensul că includerea în ipoteza realizării de încasări cu minimum 25% mai mici comparativ cu media lunară pe anul 2019 și a situației în care persoana nu a realizat venituri în anul 2019, ca urmare a dobândirii calității de avocat doar începând cu anul 2020, reprezintă o încălcare a prevederilor exprese și imperative ale ordonanței de urgență și o adăugare la lege. În susținere sunt reiterate apărările din întâmpinarea prezentată la pct. II lit. E din prezenta decizie.V.Punctul de vedere al instanței de trimitereA.Cu privire la admisibilitatea sesizării20.Instanța de trimitere argumentează că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.B.Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării21.Interpretarea stricto sensu a dispozițiilor art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 conduce spre interpretarea potrivit căreia, numai în ipoteza verificării cerințelor de text, avocații pot beneficia de indemnizația instituită ca măsură de protecție socială, în sensul că, în luna pentru care solicită indemnizația, beneficiarii să fi realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, iar aceste încasări să nu depășească câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020.22.Este real că dobândirea calității de avocat la finele anului 2019 ori în cursul anului 2020 reprezintă o împrejurare obiectivă, independentă de ideea vreunei culpe a persoanei aflate în această situație, însă o astfel împrejurare, dacă ar fi luată în considerare, independent de cerințele cumulative impuse de art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 cu privire la veniturile obținute în raport cu media lunară a acestora pe anul 2019 și cu câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020, ar genera o aplicare a normei legale, cu eludarea condițiilor impuse de legiuitor, în privința altor situații particulare decât cele care se circumscriu textului legal. Dacă legiuitorul ar fi dorit să acorde indemnizația în discuție și avocaților care nu au obținut venituri în anul 2019, fără a avea relevanță că sunt stagiari sau definitivi, nu ar mai fi instituit condiționarea impusă încasărilor din luna pentru care se cere indemnizația de media lunară a încasărilor pe anul 2019.23.În ce privește pretinsa discriminare dintre avocații stagiari și definitivi, legea impune condițiile pentru acordarea indemnizației și, chiar dacă s-ar evidenția o diferență de tratament între avocații definitivi și cei stagiari, legat de aplicarea textului legal, aceasta derivă din lege. Or, Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 818/2008 și nr. 820/2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, a reținut că dispozițiile art. 1,art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, sunt neconstituționale „în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competență să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative“. Așa fiind, o constatare a discriminării referitoare la acordarea indemnizațiilor prevăzute la art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 ar avea efectul nesocotirii deciziilor Curții Constituționale, obligatoriu a fi respectate, deoarece instanța s-ar substitui, în mod nepermis, legiuitorului, prin acordarea unui drept neprevăzut de lege.24.Într-o interpretare teleologică, raportată la scopul edictării prin lege a măsurilor de protecție socială instituite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, printre care și indemnizația acordată avocaților conform art. XV alin. (1^1) din actul normativ, scop definit în preambulul actului normativ, s-ar putea reține însă și că textul stabilește anumite criterii în configurarea beneficiarilor indemnizației, iar în situația în care se prevede acordarea acestei indemnizații pentru avocații definitivi care au realizat anumite venituri în anul anterior, cu atât mai mult de același beneficiu ar trebui să beneficieze și avocatul stagiar, ce nu avea această calitate în anul 2019 și, prin urmare, obiectiv, nu a putut realiza venituri, context în care prima condiție instituită de norma legală nu îi este aplicabilă, nu că nu se verifică în cazul său, fiind evident că avocatul stagiar este în situația de a nu putea să se situeze cu veniturile sub nivelul veniturilor din anul anterior, care nici nu au existat.VI.Jurisprudența instanțelor naționale în materieA.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție25.În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere de practică judiciară cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.B.Jurisprudența celorlalte instanțe26.Într-o orientare jurisprudențială s-a reținut că avocații stagiari, întrucât nu au realizat venituri în anul 2019, nu se încadrează în ipoteza reglementată de art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020.27.Într-o orientare jurisprudențială s-a reținut că dispozițiile art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 se aplică și avocaților stagiari care nu au obținut venituri în anul 2019.VII.Răspunsul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție28.Prin Adresa nr. 566/C/759/III-5/2022 din 6 aprilie 2022, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.VIII.Raportul asupra chestiunii de drept29.Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (7) din Codul de procedură civilă, a fost propusă, în principal, soluția de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării, iar, în subsidiar, soluția de admitere a sesizării și pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept deduse judecății.IX.Înalta Curte de Casație și JustițieA.Cu privire la admisibilitatea sesizării30.În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza să fie soluționată în ultimă instanță; (iii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; (iv) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.31.Sunt îndeplinite primele trei condiții de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu în materia contenciosului administrativ aflat în curs de judecată, în recurs, pe rolul Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal, instanță care a formulat sesizarea și care judecă litigiul în ultimă instanță.32.În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, soluționarea pe fond a litigiului în care a fost formulată sesizarea, vizând controlul de legalitate cu privire la actul administrativ prin care s-a refuzat acordarea beneficiului prevăzut de art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 în cazul unui avocat stagiar care nu a desfășurat activitate în anul 2019, depinde de dezlegarea ce urmează a fi dată chestiunii de drept menționate la paragraful 6 din prezenta decizie.33.Este îndeplinită și a cincea condiție de admisibilitate referitoare la caracterul de noutate al chestiunii de drept, având în vedere atât faptul că dispozițiile legale supuse interpretării sunt de dată recentă, fiind adoptate în anul 2020, cât și faptul că norma reglementează raporturi juridice particulare ivite în noul context socioprofesional generat de o situație epidemiologică existentă la nivel global. Or, în contextul noului cadru legislativ, instanțele sunt chemate să se pronunțe pentru prima dată cu privire la interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale, care necesită clarificări în scopul asigurării unei practici judiciare unitare.34.Deși, așa cum rezultă din prezentarea jurisprudenței la nivel național, problema de drept a primit o dezlegare neunitară din partea instanțelor, practica nu este consolidată pentru a se aprecia că a fost preîntâmpinat riscul apariției și perpetuării unor divergențe de jurisprudență, astfel încât nu există o „practică judiciară consacrată“, așa cum s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 4 aprilie 2022, paragrafele 90 și 91).35.Subsumat celei de-a cincea condiții de admisibilitate, este îndeplinită și cerința ca instanța supremă să nu fi statuat asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, care nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.36.Pentru aceste argumente, se reține că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.B.Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării37.În speță se solicită dezlegarea întinderii aplicării art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020.38.Actul normativ, devenit parte a ordinii de drept începând cu data de 21 aprilie 2020, instituie măsuri de protecție socială, legiuitorul optând pentru a repara eventualele prejudicii cauzate de limitarea sau întreruperea unor activități socioeconomice, pe perioada pandemiei. Printre beneficiarii măsurilor de protecție socială se numără și avocații, în calitate de categorie socioprofesională.39.Trebuie reținut că legiuitorul, elaborând textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020, a stabilit sfera de aplicare a măsurilor de protecție socială reglementate, pe durata stării de urgență, începând cu 16 martie 2020.40.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 a fost adoptată având ca bază Comunicarea privind „Răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19“ (52020DC0112), fiind stabilit un set măsuri de protecție (ajutoare de stat) ce intră în sfera de aplicare a art. 107 alin. (3) lit. b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).41.În partea relevantă, Comisia Europeană a constatat că sunt necesare măsuri specifice pentru a atenua impactul asupra ocupării forței de muncă pentru persoanele fizice și pentru sectoarele cele mai afectate și a permis acordarea unor ajutoare de stat, cu respectarea art. 107 alin. (2) lit. b) din TFUE, în sensul existenței, în cazul fiecărui beneficiar, a unei legături de cauzalitate directă între ajutorul acordat și prejudiciul rezultat din evenimentul extraordinar și a limitării eventualelor ajutoare la ceea ce este necesar pentru repararea pagubelor.42.În cel de-al doilea rând, urmărind sistematic sfera acestor măsuri de protecție socială, se reține că legiuitorul a reglementat o serie de beneficii în favoarea anumitor categorii de subiecți de drept, persoane fizice (părinții, aflați sub incidența art. I, beneficiarii stimulentului de inserție, în situațiile reglementate de art. II, copiii sau tinerii aflați sub incidența art. IX, șomerii conform art. X^1 alin. (3), salariații potrivit art. XI, profesioniștii și avocații, persoanele care au dobândit venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe sau cele prevăzute la lit. a)-c) ale alin. (1) al art. 67^1 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, conform art. XV).43.Este de menționat faptul că, pentru beneficiarii drepturilor reglementate de art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, este prevăzută și obligația plății impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, stabilindu-se procedura de calcul și de declarare a sarcinilor, prin trimitere la normele fiscale.44.În cel de-al treilea rând, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 au fost luate măsuri pentru stabilirea mijloacelor și procedurilor necesare pentru siguranța socială și economică a populației, stabilindu-se o procedură de comunicare electronică a actelor și cererilor, procedura și termenele de decontare a sumelor plătite de angajator, acoperirea cheltuielilor din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, caracterizarea unor indemnizații ca venituri – bază de calcul pentru impozitul pe venituri, CAS și CASS.45.Raportat la categoria socioprofesională a avocaților este relevant art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, introdus prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind măsuri de protecție socială determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 21 aprilie 2020, text potrivit căruia: „De indemnizația prevăzută la alin. (1) beneficiază și avocații a căror activitate este redusă ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență, dacă în luna pentru care solicită indemnizația au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depășesc câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020. Indemnizația se plătește în baza declarației pe propria răspundere a avocatului privind îndeplinirea condițiilor de acordare, pe care o transmite la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal.“46.Aceste dispoziții au caracter special față de cele cuprinse în art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, referitoare la profesioniștii care și-au întrerupt activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2. Norma specială a fost edictată în considerarea faptului că, pe durata stării de urgență, avocații nu și-au întrerupt activitatea, dar s-a redus amploarea acestei activități.47.Drept urmare, norma specială instituie o măsură de protecție de care beneficiază avocații, fără distincție între cei definitivi și cei stagiari, dacă sunt îndeplinite cele două condiții de fond cumulative prevăzute de normă, și anume: să fi avut loc o diminuare a veniturilor/încasărilor avocatului în luna din perioada stării de urgență pentru care solicită plata indemnizației cu minimum 25% față de media lunară pe anul 2019 și, de asemenea, veniturile/încasările avocatului în luna din perioada stării de urgență pentru care solicită plata indemnizației să nu depășească câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020.48.Condiția de formă vizează declarația pe propria răspundere a avocatului privind îndeplinirea condițiilor de acordare, ce trebuie transmisă agenției pentru plăți și inspecție socială județeană sau a municipiului București, în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal al declarantului.49.Instanța de trimitere solicită lămurirea înțelesului normei speciale în privința primei condiții anterior enunțate, nevoia lămuririi chestiunii de drept intervenind în situația avocaților stagiari intrați în profesie în anul 2020 și care, din acest motiv, nu se pot raporta la venituri obținute din activitatea de avocat în anul 2019.50.Interpretarea teleologică a normei potrivit căreia prima condiție ar fi inaplicabilă avocaților stagiari intrați în profesie în 2020, cu consecința satisfacerii cerințelor legale pentru acordarea indemnizației prin dovedirea numai a obținerii unor venituri lunare care nu depășesc câștigul salarial mediu brut, se sprijină exclusiv pe argumentul rațiunii actului normativ, acela de a institui măsuri de protecție pentru categorii de persoane devenite vulnerabile în urma măsurilor luate de stat de combatere a pandemiei.51.Însă rațiunea reglementării, respectiv finalitatea urmărită de legiuitor, este în situația de față un argument de ordin general, care nu poate înfrânge conținutul expres al normei, interpretarea teleologică neputând fi folosită pentru a elimina sau completa norma juridică supusă interpretării. Or, norma prevede fără dubiu drept condiție de acordare a indemnizației reducerea nivelului veniturilor lunare cu minimum 25% față de media veniturilor din anul 2019.52.De altfel, scopul instituirii măsurii de protecție socială în cazul categoriei socioprofesionale a avocaților nu poate fi identificat exclusiv pe baza preambulului actului normativ, ci se impune cercetarea normei speciale, care stabilește că trebuie să existe un prejudiciu rezultat din evenimentul extraordinar, care justifică ajutorul acordat, acest prejudiciu fiind reducerea veniturilor, iar nu lipsa veniturilor.53.Astfel, în interpretarea gramaticală a normei, acordarea indemnizației este condiționată, fără distincții, de o reducere a venitului înregistrat, ca o consecință negativă a epidemiei de COVID-19 și a stării de urgență. Nu poate fi acceptată inaplicabilitatea condiției în situația factuală premisă a sesizării pentru că ar însemna să fie eludate cerințele expres prevăzute de legiuitor pentru acordarea indemnizației.54.Dar interpretarea corelată a textelor alin. (1^1) și (1^2) ale art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 permite, inclusiv în cazul avocaților stagiari intrați în profesie în 2020, compararea veniturilor indiferent de sursa lor, neaflândune în ipoteza unei imposibilități practice de aplicare a textului.55.Astfel, la data de 22 mai 2020 [la o lună și o zi distanță de intrarea în vigoare a alin. (1^1) al art. XV] au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 60/2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială, prin care se introduce alin. (1^2) al art. XV.56.Alin. (1^2) al art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 definește sintagma „au realizat încasări“ prevăzută la alin. (1^1), stipulând că în categoria veniturilor realizate în perioada de referință intră nu numai veniturile realizate din exercitarea profesiei, ci și orice alte venituri dintre cele prevăzute la art. 62 și 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.57.Deși alin. (1^2) al art. XV se referă la veniturile înregistrate în perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020, prin analogie, pentru identitate de rațiune, trebuie considerat că nici categoria veniturilor înregistrate în anul 2019, care reprezintă termenul de comparație, nu se reduce la veniturile realizate din exercitarea profesiei de avocat, ci trebuie luate în considerare orice alte venituri dintre cele prevăzute la art. 62 și 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.58.Ca urmare, în cazul avocatului stagiar, ca și în cazul avocatului suspendat din profesie în anul 2019, aflat în concediu de creștere a copilului, condiția realizării unor venituri în anul 2019 subzistă, dar aceste venituri nu se rezumă la cele dobândite prin exercitarea profesiei de avocat.59.Mai mult, în ceea ce privește avocatul stagiar se cuvin a fi avute în vedere și dispozițiile art. 295 și 296 din Statutul profesiei de avocat, aprobat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64 din 3 decembrie 2011, potrivit cărora înscrierea în tabloul avocaților stagiari cu drept de exercitare a profesiei este condiționată de înregistrarea la barou a unui contract de colaborare profesională sau a unui contract de salarizare în interiorul profesiei, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei, sub îndrumarea unui avocat care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, contract care cuprinde obligația de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia națională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistența judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistență judiciară al baroului. Rezultă astfel că avocatul stagiar intrat în profesie în 2020 ar fi trebuit să beneficieze cel puțin de venitul minim garantat pe economia națională, ca o garanție prevăzută de statut pentru debutanți. Se asigură în acest mod și elementul de comparație cu orice fel de venituri realizate în anul 2019 din sursele avute în vedere de alin. (1^2) al art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, rămânând un imperativ dovedirea îndeplinirii condiției „realizării de încasări cu minimum 25% mai mici comparativ cu media lunară pe anul 2019“ inclusiv de către avocații stagiari.60.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.046/115/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. XV alin. (1^1) raportat la art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare, condiția „realizării de încasări cu minimum 25% mai mici comparativ cu media lunară pe anul 2019“ nu include și ipoteza nerealizării unor venituri pe anul 2019, ca urmare a dobândirii calității de avocat doar începând cu anul 2020, respectiv anterior instituirii stării de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, dar ulterior datei de 1 ianuarie 2020.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2022.
PREȘEDINTELE SECȚIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DENISA-ANGELICA STĂNIȘOR
Magistrat-asistent,
Bogdan Georgescu
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x