DECIZIA nr. 289 din 9 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal și a sintagmei „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, excepție ridicată în Dosarul nr. 30.335/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal a fost ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, iar excepția de neconstituționalitate a sintagmei „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal a fost ridicată de instanța judecătorească, din oficiu. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 988D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent face referire la cererea depusă la dosar de către Antonie Laurențiu Ionuț, prin care acesta solicită judecarea cauzei în lipsă. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, solicită, în principal, respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Se apreciază că se solicită interpretarea noțiunilor „sistem de alarmă“ și „sistem de supraveghere“, ceea ce excedează procedurii excepției de neconstituționalitate. În situația existenței unei practici neunitare sub acest aspect, procedura de urmat este cea a promovării unui recurs în interesul legii pentru unificarea practicii, iar pentru interpretarea textului, pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Arată că Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, în cadrul soluționării unui recurs în interesul legii, Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020. În subsidiar, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, deoarece textul criticat este clar, în sensul că orice scoatere din funcțiune, chiar temporară, ce face inactiv sau nefuncțional sistemul de protecție duce la încadrarea faptei ca furt calificat, conform art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal. Referitor la noțiunile „sistem de alarmă“ și „sistem de supraveghere“, reține că orice sistem menit să protejeze bunuri se încadrează în acest concept. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 22 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 30.335/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal și a sintagmei „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal a fost ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, iar excepția de neconstituționalitate a sintagmei „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal a fost ridicată de instanța judecătorească, din oficiu. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București arată că termenii „sistem de alarmă“ și „sistem de supraveghere“, prevăzuți în art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, pot avea, pe de-o parte, înțelesul comun, desemnând orice sistem electronic menit să alerteze sau să surprindă momentul sustragerii fără drept de bunuri, iar, pe de altă parte, așa cum a fost reținut în practica judiciară, prin sistem de alarmă scos din funcțiune se înțelege un sistem de alarmă scos din funcțiune în integralitatea sa, care trebuie să facă parte din cele prevăzute de art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003. … 6.Apreciază că noțiunea „sistem de alarmă“, în accepțiunea dată de jurisprudența indicată, va crea o situație de inegalitate între persoanele care achiziționează sisteme de alarmă ce funcționează chiar fiind parțial dezactivate și persoanele care achiziționează sisteme de alarmă a căror funcționare este total afectată la defectarea unui component, fiind favorizați, fără o bază obiectivă, cei din urmă. … 7.Totodată, discriminarea apare între persoanele care își instalează sisteme de alarmă care necesită avizul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București/inspectoratului de poliție județean și cei care achiziționează sisteme de alarmă ce se pot monta fără îndeplinirea acestor condiții. Apreciază că, prin incriminarea variantei furtului calificat prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă sau supraveghere, legiuitorul a dorit să ofere o protecție sporită persoanelor care înțeleg să își protejeze patrimoniul prin instalarea unor mijloace tehnice ce oferă o siguranță sporită, prin efectul lor descurajant pentru persoanele ce doresc sustragerea, fără drept, a bunurilor, aceste rațiuni regăsindu-se și în expunerea de motive a Codului penal. … 8.Susține că înțelesul termenului „sistem de alarmă“, așa cum este el dezvoltat de jurisprudența instanțelor, oferă două limitări cumulative: să aibă loc o scoatere a sistemului, privit în integralitatea sa, fără ca alte părți ale sistemului să mai funcționeze după acțiunea persoanei care comite fapta; sistemul trebuie să facă parte din cele definite de art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003. … 9.Față de prima limitare, pentru a beneficia de protecția legii este necesar ca persoanele să își protejeze bunurile prin sisteme de alarmă formate dintr-o singură componentă sau din mai multe componente care, în cazul defectării uneia, poate produce defectarea întregului sistem. În caz contrar, un alt sistem de alarmă nu s-ar circumscrie, în viziunea jurisprudenței, obiectului material al circumstanței agravante. Această interpretare determină o discriminare, fără a exista o bază obiectivă, în funcție de alegerea sistemului de alarmă, doar unele putând beneficia de protecția legii penale. Pe de altă parte, această limitare impune persoanelor supunerea unui regres tehnologic, întrucât un sistem de alarmă ce poate funcționa chiar dacă anumite componente sunt distruse este vădit mai eficient. … 10.Față de a doua limitare, apreciază că se impune obligația de achiziționare a unor sisteme de alarmă pentru care este necesară montarea de către o societate ce deține avizul Direcției Generale a Poliției Municipiului București. … 11.Susține că ambele limitări creează o protecție diferită persoanelor, în funcție de sistemul de alarmă pe care îl achiziționează. Diferențele care sunt rezultatul jurisprudenței nu au o bază obiectivă suficientă, în condițiile în care finalitatea legii este în mod evident în apărarea persoanelor care au luat măsuri suplimentare de protecție a bunurilor lor, prin pedepsirea mai aspră a persoanelor care sunt dispuse să înlăture aceste măsuri de protecție pentru a sustrage fără drept bunuri. … 12.Susține că noțiunea de „scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă“ prevăzută în art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal este constituțională în măsura în care prin „scoatere din funcțiune“ se înțelege „orice atingere adusă bunei funcționări, atingere în urma căreia sistemul devine neoperațional în raport cu un anumit bun, indiferent de numărul de componente și modul în care acestea interacționează“. … 13.Totodată, noțiunea „sistem de alarmă“ este constituțională doar în măsura în care prin aceasta se înțelege „orice sistem electronic ce este menit să îngreuneze sau să semnalizeze sustragerea de bunuri, indiferent de existența sau nu a obligației de a fi montat de o firmă ce are avizul prevăzut de art. 27 alin. (6) din Legea nr. 333/2003“. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală, potrivit Încheierii din 14 martie 2018, apreciază că „instanța, având în vedere afirmațiile reprezentantului Ministerului Public, privind existența a două posibile sensuri ale sintagmei «sistem de alarmă», dintre care unul este prevăzut în Legea nr. 333/2003, invocă din oficiu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal cu privire la sintagma «sistem de alarmă» prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la calitatea legii, la dreptul fundamental prevăzut în art. 23 din Constituție și la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul că această sintagmă este lipsită de claritate și previzibilitate“. … 15.Pe de altă parte, în Încheierea din 22 martie 2018, s-a reținut că „deși cea de-a doua excepție de neconstituționalitate a fost invocată din oficiu de către instanța de judecată (ca urmare a celor învederate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București privind cele două posibile sensuri ale sintagmei «sistem de alarmă» – respectiv orice sistem electronic sau sistemul definit în Legea nr. 333/2003), instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată, iar sintagma «sistem de alarmă» este clară și previzibilă, prin aceasta înțelegându-se «sistem de alarmare împotriva efracției» utilizat în art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată. În sensul acestei legi, prin «sistem de alarmare împotriva efracției» se înțelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrala de comandă și semnalizare optică și acustică, detectoare, butoane și pedale de panică, control de acces și televiziune cu circuit închis cu posibilități de înregistrare și stocare a imaginilor și datelor, corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit. … 16.Dacă s-ar accepta faptul că această sintagmă semnifică orice sistem electronic, cum a propus Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, aceasta ar însemna ca sintagma să fie lipsită de claritate și previzibilitate, pe când în situația în care noțiunea ar reprezenta doar un sistem dintre cele prevăzute în Legea nr. 333/2003, acestea ar putea fi foarte ușor identificate prin solicitarea unor informații Poliției Române și firmelor specializate în acest sens.“ … 17.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, apreciază că acestea sunt conforme cu art. 16 alin. (1),art. 1 alin. (5) și art. 23 din Constituție, precum și cu art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Instanța reține că principiul constituțional al egalității în fața legii, fără privilegii și discriminări, presupune faptul că toate persoanele aflate în aceeași situație juridică beneficiază de același tratament juridic, în ceea ce privește răspunderea penală, fără nicio discriminare pe criterii de rasă, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, origine ori condiție socială sau alte criterii discriminatorii. Or, în speță, tratamentul penal diferit al unor persoane în funcție de sistemul pe care îl achiziționează – alarma prevăzută în Legea nr. 333/2003 sau alt sistem de siguranță (cum este sistemul antifurt pentru magazine format în principal din porțile antifurt, antenele, unitatea de dezactivare a dispozitivelor de siguranță montate pe diferitele obiecte sau cablul care asigură un obiect pe panoul de prezentare, spre exemplu, telefoanele mobile), și nu de alarmă (fiind vorba astfel de situații juridice diferite), nu este de natură să împiedice aplicarea efectivă a principiului constituțional al egalității în drepturi. … 19.Apreciază că Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București solicită pronunțarea de către Curtea Constituțională a unei decizii interpretative, fiind pusă în discuție însăși constituționalitatea interpretării pe care acest text de lege a primit-o în anumite cauze penale, în sensul că sistemul antifurt pentru magazine format în principal din porțile antifurt, antenele, unitatea de dezactivare a dispozitivelor de siguranță montate pe diferitele obiecte sau cablul care asigură un obiect pe panoul de prezentare (spre exemplu, telefoanele mobile) nu se încadrează în noțiunea de sistem de alarmă și deci nu este incident art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal. … 20.Cu toate acestea, instanța reține că în jurisprudența constantă a Curții, respectiv Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, și Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, s-a apreciat că instanța de contencios constituțional este competentă să realizeze o astfel de analiză, de vreme ce „deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată a acestora de către instanțele judecătorești sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea acelei reglementări“. Or, din această perspectivă, se constată că nu este vorba de o practică constantă a instanțelor judecătorești, în sensul că sistemul antifurt pentru magazine format în principal din porțile antifurt, antenele, unitatea de dezactivare a dispozitivelor de siguranță montate pe diferitele obiecte sau cablul care asigură un obiect pe panoul de prezentare (spre exemplu, telefoanele mobile) nu se încadrează în noțiunea de sistem de alarmă și deci nu este incident art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, fiind pronunțate și sentințe penale definitive în sens contrar. … 21.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 22.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 24.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal și sintagma „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal. Dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal au următorul conținut: „Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: […] e) prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.“ … 25.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, iar Judecătoria Sectorului 1 – Secția penală apreciază că sintagma „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), precum și prevederilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, Curtea observă că acesta solicită pronunțarea unei decizii prin care să fie sancționată una dintre interpretările pe care instanțele judecătorești au dat-o textului de lege criticat. … 27.Autorul excepției arată că o parte a instanțelor judecătorești au interpretat textul de lege criticat în sensul că prin sistem de alarmă scos din funcțiune se înțelege un sistem de alarmă care face parte din cele prevăzute de art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003, scos din funcțiune în integralitatea sa, interpretare considerată neconformă cu prevederile constituționale. … 28.În acest context, Curtea reține că, într-adevăr, a statuat în jurisprudența sa constantă, de exemplu, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, și Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, că este competentă să sancționeze neconstituționalitatea unei interpretări pe care un text de lege a primit-o în practică, de vreme ce „deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată a acestora de către instanțele judecătorești sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea acelei reglementări“. Curtea a statuat că are „competența de a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției“. … 29.Cu toate acestea, Curtea a sancționat neconstituționalitatea unui text într-o anumită interpretare dată de instanțele judecătorești, în contextul în care a constatat că există o practică judiciară cvasiunanimă și de durată – aparținând inclusiv Înaltei Curți de Casație și Justiție -, care a dat textului valențe neconstituționale. În condițiile în care acest criteriu nu a fost îndeplinit, Curtea Constituțională a apreciat că se pune în discuție o problemă de interpretare și aplicare a legii, ce trebuie să aparțină instanțelor judecătorești, excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect fiind inadmisibilă. … 30.Plecând de la aceste premise, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, Curtea a statuat că este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a interpreta Constituția, iar în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, pentru determinarea conținutului normativ al normei supuse controlului de constituționalitate, Curtea trebuie să țină seama de modul în care aceasta este interpretată în practica judiciară. Interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. Interpretarea astfel realizată indică instanței constituționale înțelesul normei juridice supuse controlului de constituționalitate, obiectivizându-i și circumscriindu-i conținutul normativ. În vederea atingerii acestei finalități, interpretarea dată normelor juridice trebuie să fie una general acceptată, aceasta putându-se realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o practică judiciară constantă. … 31.Or, în cauza de față, Curtea constată că în privința modului de interpretare a normei juridice supuse controlului de constituționalitate nu au fost pronunțate nici hotărâri prealabile, nici hotărâri în soluționarea unor recursuri în interesul legii, care să contravină dispozițiilor Legii fundamentale, iar cu privire la practica judiciară existentă, se constată că aceasta nu se caracterizează printr-o cvasiunanimitate care să plaseze interpretarea textului criticat în afara cadrului și a limitelor Constituției. … 32.În acest context, faptul că, în practică, unele instanțe judecătorești interpretează, în mod izolat, că prin sistem de alarmă scos din funcțiune se înțelege un sistem de alarmă scos din funcțiune în integralitatea sa, care trebuie să facă parte din cele prevăzute de art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003, și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii, nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, sau prin pronunțarea unui recurs în interesul legii. Controlul de constituționalitate vizează conținutul normativ al normei juridice, astfel cum acesta este stabilit printr-o interpretare generală și continuă la nivelul instanțelor judecătorești, neputând fi efectuat asupra conținutului normei juridice rezultat din interpretările izolate ale unor instanțe judecătorești. Prin urmare, controlul de constituționalitate poate viza norma astfel cum aceasta este interpretată, în mod continuu, printr-o practică judiciară constantă, prin hotărâri prealabile și prin hotărâri pronunțate în recursuri în interesul legii, atunci când acestea contravin dispozițiilor Legii fundamentale. Însă competența Curții Constituționale este, de asemenea, angajată atunci când există o practică judiciară divergentă și continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigențelor Constituției. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea constată că este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. … 33.Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar. … 34.Raportat la cauza de față, Curtea observă că autorul excepției nu a făcut dovada unei interpretări și aplicări eronate generale și continue la nivelul instanțelor judecătorești a textului criticat, astfel încât nu poate fi pusă în discuție o problemă de constituționalitate a acestuia, problema juridică invocată fiind, prin urmare, o chestiune de interpretare și aplicare a legii, atribuție ce revine instanțelor judecătorești. … 35.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a sintagmei „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, ridicată din oficiu de instanța judecătorească, Curtea observă că, deși la termenul din 14 martie 2018 aceasta a apreciat că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 23 din Constituție și cele ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fără însă a dezvolta criticile de neconstituționalitate, ulterior, la data de 22 martie 2018, a apreciat că excepția este neîntemeiată. … 36.În acest context, Curtea reține că în jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 37.Or, Curtea apreciază că, în prezenta cauză, indicarea celor două temeiuri constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. Așa fiind, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. … 38.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, și a sintagmei „sistem de alarmă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 30.335/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește