DECIZIA nr. 289 din 25 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, a dispozițiilor art. 21 alin. (11) din aceeași lege, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și a Legii nr. 153/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Mihai Adrian Jianu în Dosarul nr. 40.445/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.239D/2019.  … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Elena Maftei, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsind cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului ales, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele dezvoltate pe larg în notele scrise aflate la dosarul cauzei. Astfel, se susține, în esență, că diferența dintre ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 3/2016 și nr. 53/2018 este cea a timpului în care li se restrâng anumite drepturi agenților de poliție, și anume 3 ani, potrivit primului act normativ și, respectiv, 2 ani, potrivit celui de-al doilea act normativ. Se arată că anterior intervenirii acestor modificări legislative, raportul de serviciu al polițistului se putea modifica prin delegare, detașare, mutare, transfer, după definitivarea în profesie. Se afirmă că agenții de poliție sunt împărțiți în două categorii: cei care sunt absolvenții unităților de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și cei care provin din sursă externă, transferați sau detașați și care intră sub incidența restricțiilor de 2, respectiv 3 ani. Totuși, agenții din sursă externă urmează cursurile de pregătire. Ca atare, modificările aduse prin ordonanțele de urgență mai sus menționate sunt neconstituționale, având în vedere că statutul polițistului, potrivit art. 73 din Constituție, trebuie modificat prin lege organică, și nu prin ordonanță de urgență a Guvernului. De asemenea, se apreciază că aceeași categorie de agenți de poliție este supusă unor discriminări. Totodată, dispozițiile criticate contravin și art. 20 din Constituție, întrucât nu sunt respectate actele internaționale referitoare la dreptul la muncă și la mobilitate. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că interdicția instituită prin dispozițiile legale criticate se circumscrie scopului avut în vedere de legiuitorul delegat în emiterea actului normativ, așa cum reiese din preambulul acestuia, urgența fiind determinată de un deficit major de personal în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, fapt ce ar fi putut duce la vulnerabilizarea sistemului. Or, situația celor două categorii profesionale este diferită sub acest aspect, iar tratamentul instituit prin condiția derogatorie este pe deplin justificat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Sentința civilă nr. 2.458 din 9 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 40.445/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, a dispozițiilor art. 21 alin. (11) din aceeași lege, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și a Legii nr. 153/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Mihai Adrian Jianu într-o cauză având ca obiect anularea unor adrese prin care autorului excepției i s-a comunicat neaprobarea raportului de mutare și obligarea pârâtei Direcția de regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor de a-i permite acestuia mutarea pe o funcție de agent de poliție vacantă, fără interdicția modificării raportului de serviciu pe o perioadă de minimum 3 ani de la numirea în prima funcție. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, referitor la critica de neconstituționalitate a art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016, că modificarea raporturilor de serviciu prin mutare, delegare, detașare sau transfer către alte posturi vacante mai atractive este o formă firească de evoluție în carieră a agentului de poliție. Astfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 se face referire la două moduri de dobândire a calității de polițist, și anume absolvirea unei instituții de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), respectiv concurs de încadrare directă. În maximum un an de la numirea în funcție, candidații declarați admiși la concursurile de încadrare directă (sursă externă) trebuie să urmeze cursuri de inițiere în carieră, activitate desfășurată în instituțiile de formare profesională ale M.A.I. [art. 10 alin. (2) din Legea nr. 360/2002]. … 7.Se afirmă că atât polițiștilor încadrați direct, cât și celor care au absolvit instituțiile de învățământ ale M.A.I. li se trasează, fără niciun fel de diferențiere, obligații, sarcini și atribuții de serviciu specifice, conform legii. Polițiștii definitivați în profesie, absolvenți ai instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, au posibilitatea de a evolua în carieră, conform categoriei sau corpului profesional din care fac parte, prin mutare, delegare, detașare sau transfer. Însă nu aceeași situație este și în cazul agenților de poliție încadrați direct, considerați o excepție de la regulă, doar pentru simplul motiv că nu au absolvit școlile postliceale ale M.A.I. de la bun început, ci au urmat un curs de inițiere în carieră în instituțiile de formare profesională ale M.A.I., printre care se pot număra și aceste școli postliceale de formare a agenților de poliție. Mai mult, dacă, după parcurgerea perioadei de 6 luni de stagiu/probă, polițiștii absolvenți ai instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor pot beneficia de dreptul la mobilitate prin mutare, delegare, detașare sau transfer, în funcție de preferințe și anumite șanse ivite în carieră, polițiștii încadrați direct și cei reîncadrați nu pot beneficia de același drept, instituindu-se astfel, prin această prevedere, o situație discriminatorie și injustă care limitează evoluția în carieră a polițistului încadrat din sursă externă. … 8.Se menționează că viciul de redactare a reglementării criticate constă în faptul că nu se face distincție clară între cele două corpuri profesionale din care pot face parte polițiștii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, și anume categoria A (corpul ofițerilor de poliție – acei funcționari publici civili, cu statut special, încadrați în funcții prevăzute cu studii superioare) și categoria B (corpul agenților de poliție – încadrați pe funcții prevăzute cu studii liceale sau postliceale cu diplomă). Dacă pentru dobândirea calității de ofițer este nevoie de parcurgerea unei forme superioare de învățământ, ceea ce implică o perioadă de pregătire în carieră mai lungă, în cazul agenților, Legea nr. 360/2002 nu impune o astfel de condiție, ci doar studii liceale sau postliceale finalizate cu diplomă, studii care durează numai un an. … 9.Ca atare, art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002 afectează evoluția în carieră a agentului de poliție încadrat direct, prin îngrădirea dreptului de a-și modifica raporturile de serviciu timp de 3 ani. Astfel, agenții de poliție încadrați direct nu pot ocupa liber alte funcții publice, în comparație cu ceilalți agenți absolvenți ai instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, așa cum prevede art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție. … 10.Se apreciază că în aceeași situație se găsesc și acei agenți de poliție reîncadrați, care au fost disponibilizați ca urmare a restrângerii și reorganizării unităților de poliție în timpul guvernărilor anterioare, realitate care contrazice motivarea expusă în cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016, care sunt absolvenți ai instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, aspect care contrazice încă o dată motivele emiterii actului normativ menționat. … 11.Având în vedere cele expuse, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018, se consideră că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, cu privire la previzibilitatea legii, întrucât textul de lege criticat îngrădește în mod nejustificat dreptul agenților de poliție încadrați direct de a se muta în alte unități de poliție, față de cei proveniți din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ postliceale ale M.A.I., în ceea ce privește dreptul la mobilitate. … 12.Cu privire la critica raportată la art. 20 din Constituție și la art. 21 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, se consideră că restricționarea dreptului la mobilitate a agenților de poliție încadrați direct îngrădește libera alegere a locului de muncă, întrucât, în ipoteza în care soțul sau soția acestuia ar lucra, de asemenea, ca agent de poliție sau ca militar în alte structuri de ordine și siguranță națională, nu și-ar putea urma familia decât prin alte mijloace legale pe o perioadă de cel puțin 3 ani, pentru că aceasta ar presupune modificarea raporturilor de serviciu prin mutare, delegare, detașare sau transfer, lucru care este imposibil din cauza textului de lege criticat.  … 13.Se arată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, însă acest aspect esențial al modificării raporturilor de serviciu prin mutare nu era reglementat prin lege la data înregistrării solicitării de mutare formulate de către autorul excepției. Ca atare, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. j) și ale art. 1 alin. (4), prin delegarea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului către membrii Guvernului. … 14.Se susține, în esență, că reglementările criticate nu respectă nici prevederile constituționale ale art. 61 alin. (1), ale art. 76 și ale art. 115 alin. (4) și (6), întrucât ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, printre care se află și cele invocate în prezenta excepție de neconstituționalitate. Prin urmare, contrar situației extraordinare invocate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016, aceasta nu este motivată cu privire la interzicerea modificării raporturilor de serviciu pe o perioadă de 3 ani pentru polițiștii încadrați direct, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității, indiferent de corpul din care fac parte. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Constituționale și literatura juridică de specialitate dezvoltată cu privire la art. 115 din Constituție. … 15.Cu privire la critica de neconstituționalitate a Legii nr. 153/2016, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, se arată, în esență, că aprobarea prin lege organică a unei ordonanțe de urgență – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016 – nu acoperă neconstituționalitatea celei dintâi, neconstituționalitatea ordonanței atrăgând în acest caz neconstituționalitatea legii de aprobare.  … 16.Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 21 alin. (11) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, se menționează că, deși aceste prevederi nu sunt aplicabile cauzei, comparând modificările aduse art. 21 al Legii nr. 360/2002, din cele două ordonanțe de urgență reiese și mai clar situația discriminatorie. Mai mult, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 contravine acelorași dispoziții constituționale ca și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016. … 17.Se susține că raporturile de serviciu atât ale polițiștilor proveniți din rândurile absolvenților școlilor M.A.I., cât și ale polițiștilor încadrați din sursă externă iau naștere odată cu acordarea primului grad profesional, în urma emiterii actului administrativ de încadrare ca agent sau polițist. Cu toate acestea, prevederile legale criticate stabilesc diferențiat și fără nicio justificare obiectivă că agenții recrutați din sursă externă nu se pot muta în alte unități de poliție unde există, de asemenea, deficit de personal. … 18.În final, se afirmă că dreptul la mobilitate transpare nu doar din legislația națională, ci și din reglementările comunitare, prioritare în caz de conflict sau insuficientă reglementare internă, iar în administrația publică din statele membre ale Uniunii Europene modalitățile de dezvoltare ale carierei de funcționar public sunt promovarea, avansarea în grade sau grile de salarizare și mobilitatea. … 19.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reglementarea diferită a condițiilor de modificare a raporturilor de serviciu pentru polițiștii recrutați direct și cei proveniți din instituții de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne este necesară pentru asigurarea unui echilibru între cele două trasee de carieră, așa cum se precizează în expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 și în cea a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018. Instituirea de către legiuitor, în privința polițiștilor încadrați direct, a unei interdicții de mutare pentru 3 ani, conform art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016, respectiv pentru 2 ani, conform art. 21 alin. (11) din Legea nr. 360/2002, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, nu poate aduce atingere art. 16 din Constituție, egalitatea în drepturi a cetățenilor, fără privilegii și discriminări, fiind necesar să se raporteze și la principiul tempus regit actum. Elaborarea acestor restricții a fost necesară, conform expunerii de motive, luând în considerare faptul că lipsa unor reglementări dedicate modalității de accedere directă în profesie ar menține un risc privind vacantarea posturilor pentru care se va organiza concurs sau examen, prin migrarea personalului către posturi mai atractive. Prin urmare, nu numai instituirea interdicției de modificare a raporturilor de serviciu, ci chiar scoaterea posturilor la concurs, aveau ca scop acoperirea deficitului de personal, prin ocuparea numeroaselor posturi vacante existente în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, astfel că nu poate fi considerată discriminatorie o dispoziție menită să asigure ocuparea pentru o durată minimă a postului pentru care s-a organizat concurs. … 20.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 25 februarie 2016, a dispozițiilor art. 21 alin. (11) din aceeași lege, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, precum și a Legii nr. 153/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 19 iulie 2016, cu următorul cuprins: – Art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016: „Polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2^1) și (2^2) nu le pot fi modificate raporturile de serviciu prin delegare, detașare, mutare și transfer timp de cel puțin trei ani de la numirea în prima funcție, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității.“;  … – Art. 21 alin. (11) din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018: „Persoanei care dobândește statutul de polițist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (2^1) sau (2^2), nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detașare, mutare sau transfer, timp de cel puțin doi ani de la numirea în prima funcție, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității.“; … – Legea nr. 153/2016: „Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3 din 24 februarie 2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 25 februarie 2016.“. …  … 24.Dispozițiile legale criticate fac trimitere la prevederile art. 9 alin. (2^1) și (2^2) din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora: „(2^1) În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcțiilor de execuție vacante pot fi reîncadrate ca polițiști persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) și j), care au studii corespunzătoare cerințelor postului și îndeplinesc condițiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte. (2^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), pentru reducerea deficitului de polițiști în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe funcții de execuție vacante de polițist, persoane cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.“ … 25.Curtea observă că art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002 a fost modificat prin art. I pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, soluția legislativă criticată regăsindu-se în prezent în art. 21 alin. (11) din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza constituționalitatea acestora. … 26.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (3) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 41 referitor la muncă și protecția socială a muncii, ale art. 61 referitor la rolul și structura Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, ale art. 76 referitoare la adoptarea legilor și a hotărârilor și ale art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea, se invocă prevederile art. 21 referitor la dreptul de acces egal la funcțiile publice și ale art. 23 privind dreptul la muncă și la salariu egal pentru muncă egală din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 27.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată îl reprezintă anularea adreselor nr. 4.646.262 din 16 mai 2018, nr. 200.941 din 25 mai 2018 și nr. 4.647.222 din 13 iunie 2018, emise de Direcția de regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, prin care i s-a comunicat autorului excepției neaprobarea raportului de mutare, în raport cu data numirii în funcția de agent de poliție – 24 mai 2017 – și interdicția de modificare a raportului de serviciu pentru 3 ani, prevăzută de art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016, în forma în vigoare la data adresei de răspuns. … 28.Cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (11) din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, Curtea observă că această ordonanță de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 2 iulie 2018. Or, adresele a căror anulare constituie obiectul cererii de chemare în judecată sunt emise la datele de 16 mai 2018, 25 mai 2018 și 13 iunie 2018, deci anterior datei de 2 iulie 2018, când Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 29.Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.“ … 30.În jurisprudența sa, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al controlului de constituționalitate a posteriori (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17). Curtea a mai stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). … 31.Prin urmare, aplicând cele statuate în jurisprudența sa la prezenta cauză, Curtea constată că dispozițiile art. 21 alin. (11) din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, nu au legătură cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a acestora este inadmisibilă. … 32.Analizând susținerile autorului excepției referitoare la celelalte norme care formează obiectul excepției, Curtea reține că sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinsecă, precum și critici de neconstituționalitate intrinsecă. … 33.Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, critică potrivit căreia situația extraordinară invocată în preambulul său nu este motivată cu privire la interzicerea modificării raporturilor de serviciu pe o perioadă de 3 ani pentru polițiștii încadrați direct, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității, indiferent de corpul din care fac parte, Curtea constată netemeinicia acesteia. Astfel, în jurisprudența sa referitoare la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, Curtea a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, sau Decizia nr. 598 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 26 noiembrie 2019). Curtea a mai arătat că pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). … 34.Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudența sa și analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016, Curtea reține că Guvernul a menționat că reglementarea criticată a fost adoptată „având în vedere că Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile din subordine exercită competențe privind ordinea și siguranța publică, faptul că în acest domeniu există responsabilități care nu pot fi amânate sau îndeplinite în alte termene decât cele stabilite de lege (…), faptul că ordinea și siguranța publică sunt supuse unor noi provocări externe, care se manifestă prin creșterea fenomenului migraționist la nivel european și prin necesitatea sporirii măsurilor de securitate a individului; ținând seama de faptul că exercitarea competențelor legale presupune existența resurselor și că, în acest context, încadrarea cu personal a posturilor deficitare reprezintă o cerință de primă importanță“. Având în vedere aceste precizări, Curtea reține că situația care a condus la adoptarea măsurilor legislative prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016 constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, putând fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența sa. … 35.Pe de altă parte, Curtea reține că situația extraordinară și urgența reglementării au fost motivate corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență a Guvernului criticate. Astfel, în preambul se precizează că „întrucât prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, sunt restrictive în privința recrutării polițiștilor din «sursă externă» și că, în raport cu mecanismul de accedere în profesie prin absolvirea unei instituții de învățământ pentru formarea polițiștilor, este necesară crearea unor reguli care să asigure echilibru între cele două trasee de carieră“, precum și faptul că „lipsa unei intervenții pentru rezolvarea acestei problematici riscă să creeze o vulnerabilitate pentru sistemul de ordine și siguranță publică, cu consecințe în planul securității individului“ și că „lipsa unor reglementări dedicate modalității de accedere directă în profesie ar menține un risc privind vacantarea posturilor pentru care se va organiza concurs sau examen, prin migrarea personalului către posturi mai atractive“. De asemenea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, și Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 16 noiembrie 2021). Prin urmare, nu se constată încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție. … 36.În continuare, referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, relativ la modul de ocupare a funcțiilor de polițist, analizând cadrul legal în materie, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, „Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților programelor de studii universitare de licență sau master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție ori din rândul absolvenților programelor de studii postliceale pentru formarea agenților de poliție, organizate de instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Admiterea la programele de studii se face prin concurs organizat în condițiile legii.“ De asemenea, același articol prevede că: „(2^1) În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcțiilor de execuție vacante pot fi reîncadrate ca polițiști persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) și j), care au studii corespunzătoare cerințelor postului și îndeplinesc condițiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte. (2^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) [ale art. 9], pentru reducerea deficitului de polițiști în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe funcții de execuție vacante de polițist, persoane cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale. (3) Pentru unele funcții pot fi încadrați direct sau transferați din instituțiile publice de apărare și siguranță națională specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.“ Totodată, potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile alin. (2^1), (2^2) și (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz. … 37.Analizând conținutul normativ al dispozițiilor art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016, Curtea reține că, pentru polițiștii încadrați direct, reîncadrați sau transferați din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, textul supus controlului de constituționalitate instituie, în mod expres, interdicția de modificare a raportului de serviciu prin delegare, detașare, mutare și transfer timp de cel puțin 3 ani de la numirea în prima funcție, precum și excepția de la această regulă, în situația în care intervine reorganizarea unității. … 38.Cu privire la pretinsa lipsă de previzibilitate a dispozițiilor art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016, întrucât, în opinia autorului excepției, textul de lege criticat îngrădește în mod nejustificat dreptul agenților de poliție încadrați direct de a se muta în alte unități de politie, față de cei proveniți din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, în ceea ce privește dreptul la mobilitate, Curtea constată netemeinicia acestei critici. … 39.Astfel, sub aspectul exigențelor privind calitatea legii care decurg din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 40.Cu privire la aceleași cerințe de calitate a legii, garanție a principiului legalității, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007, 24 mai 2007 și 5 ianuarie 2000, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66), Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34) și Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), a reținut obligativitatea asigurării acestor standarde de calitate a legii drept garanție a principiului legalității. În plus, a fost statuat faptul că nu poate fi considerată „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. … 41.Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate stabilesc că polițiștilor încadrați direct, reîncadrați sau transferați din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională nu le pot fi modificate raporturile de serviciu prin delegare, detașare, mutare și transfer timp de cel puțin 3 ani de la numirea în prima funcție, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității. Astfel, interpretate în ansamblul reglementărilor Legii nr. 360/2002, dispozițiile criticate au un conținut normativ clar și precis și oferă suficiente repere pentru ca destinatarul acestora – în cazul de față, polițistul încadrat direct – să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. Așadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate respectă exigențele de calitate a legii, fiind conforme cu art. 1 alin. (5) din Constituție. … 42.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1), critică potrivit căreia agenții de poliție încadrați direct nu pot ocupa liber alte funcții publice, în comparație cu ceilalți agenți absolvenți ai instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, Curtea constată netemeinicia acesteia, având în vedere modalitățile diferite de accedere în funcție, cele două categorii de polițiști la care face referire autorul excepției neaflându-se în aceeași situație juridică. Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece, așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, sub aspectul modalității de încadrare, polițiștii încadrați direct, reîncadrați sau transferați din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională nu sunt în aceeași situație juridică cu absolvenții programelor de studii postliceale pentru formarea agenților de poliție, organizate de instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne. … 43.Cât privește critica de neconstituționalitate, formulată din perspectiva art. 16 alin. (3) raportat la art. 41 din Constituție, potrivit căreia restricționarea dreptului la mobilitate a agenților de poliție încadrați direct îngrădește libera alegere a locului de muncă, Curtea constată netemeinicia acesteia, deoarece, în jurisprudența sa, a statuat că instituirea prin lege a unor condiții pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006, și Decizia nr. 726 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 11 ianuarie 2021, paragraful 20). Prin urmare, interdicția de modificare a raportului de serviciu prin delegare, detașare, mutare și transfer timp de cel puțin 3 ani de la numirea în prima funcție, pentru polițiștii încadrați direct, reîncadrați sau transferați din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce exercitarea funcției publice trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acesteia. … 44.Referitor la dreptul la mobilitate, parte a dreptului la muncă, Curtea constată că ține de opțiunea legiuitorului stabilirea condițiilor privind mobilitatea; rațiunea interdicției ca timp de 3 ani de la numirea în prima funcție a polițistului încadrat direct acestuia să nu i se poată modifica raportul de serviciu prin delegare, detașare, mutare și transfer față de polițistul provenit din rândul absolvenților școlilor Ministerului Afacerilor Interne este determinată de asigurarea unui echilibru între cele două trasee de carieră, având în vedere și dispozițiile art. 70 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora „Candidatul admis în instituțiile de formare profesională inițială ale Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 10 ani de la data nașterii raportului de serviciu“. … 45.De asemenea, nu poate fi reținută nici susținerea potrivit căreia dispozițiile art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002 afectează evoluția în carieră a agentului de poliție încadrat direct, având în vedere că evoluția în carieră se realizează prin cursuri de formare profesională inițială și continuă, în condițiile prevăzute de anexa nr. 4: „Formarea profesională a polițiștilor“ la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 și 702 bis din 9 septembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare. … 46.În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, astfel cum au fost reținute în Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 360/2002 și a statuat că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de execuție trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei proceduri să fie explicitate și detaliate prin ordin al ministrului, Curtea constată că acesta nu are incidență, având în vedere că în prezenta cauză problema supusă analizei instanței de contencios constituțional nu vizează reglementarea printr-un ordin de ministru a statutului polițistului, ci vizează interdicția de modificare a raportului de serviciu prin delegare, detașare, mutare și transfer timp de cel puțin 3 ani de la numirea în prima funcție a polițistului încadrat direct, interdicție prevăzută chiar de lege. … 47.Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea reține că aceasta nu este întemeiată, deoarece, așa cum s-a demonstrat, dispozițiile de lege criticate introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016 nu afectează drepturi și libertăți fundamentale. … 48.Referitor la critica de neconstituționalitate a Legii nr. 153/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, Curtea reține că autorul excepției nu formulează critici distincte față de cele referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016, așa încât cele menționate mai sus își păstrează valabilitatea. … 49.În final, cu privire la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4), ale art. 61 și ale art. 76, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza de față. … 50.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (11) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Mihai Adrian Jianu în Dosarul nr. 40.445/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 21 alin. (7^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și Legea nr. 153/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește