DECIZIA nr. 288 din 27 aprilie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, respectiv art. 1 alin. (2) teza finală din acest act normativ, excepție ridicată de Ovidiu Agliceru în Dosarul nr. 17.722/3/2018 (227/2019) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.369D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Dragoș Romeo Brezeanu, avocat în cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea S.P.E.E.H Hidroelectrica din București. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.831D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Cristinel Aurel Bocșa-Oarga în Dosarul nr. 22.050/3/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul autorului excepției prezent și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.831D/2019 la Dosarul nr. 2.369D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției prezent, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Susține, în esență, că dispozițiile legale încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, având în vedere că angajații care au beneficiat de prima de vacanță până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 și cei care nu au beneficiat de respectivul beneficiu (din motive neimputabile salariaților sau angajatorului) nu se află în ipoteze juridice diferite, pentru a se aplica un regim juridic diferit. De asemenea, invocă încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (5) din Constituție, precizând că încheierea contractului colectiv de muncă a fost realizată anterior adoptării actului normativ contestat. Depune note scrise. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că se impune menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.722/3/2018 (227/2019), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, respectiv art. 1 alin. (2) teza finală. Excepția a fost ridicată de Ovidiu Agliceru într-o cauză având ca obiect despăgubiri. … 9.Prin Încheierea din 14 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 22.050/3/2018*, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017, respectiv art. 1 alin. (2) teza finală. Excepția a fost ridicată de Cristinel Aurel Bocșa-Oarga într-o cauză având ca obiect despăgubiri. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece, prin aplicarea acestora, angajații nu mai beneficiază de prima de vacanță în bani, ci doar sub forma voucherelor de vacanță. Se arată că, anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 (1 iulie 2017), o parte din salariații S.P.E.E.H Hidroelectrica, care au efectuat concediul de odihnă aferent anului 2017, au încasat prima de vacanță prevăzută în contractul colectiv aplicabil, în cuantumul și sub forma prevăzute de acesta, iar ulterior datei de 1 iulie 2017, salariaților care au efectuat concediul de odihnă le-a fost refuzată acordarea acestui drept (adaos salarial prevăzut de convenția colectivă), deoarece legea interzice acordarea primei de vacanță în bani și condiționează acordarea primei de vacanță, stabilind că aceasta se acordă numai sub forma voucherelor de vacanță în limita sumei de 1.450 lei pentru salariat. În aceste condiții este evidentă încălcarea principiului constituțional prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală și, implicit, a art. 5 din Codul muncii, prin excluderea unora dintre salariați de la beneficiul unui drept legal constituit, pe care angajatorul era obligat să-l acorde potrivit art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii. Așadar, se încalcă principiul egalității de tratament, deoarece în cadrul raporturilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații, iar, potrivit legii, constituie discriminare actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință care au ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii. … 11.De asemenea, deși contractul colectiv de muncă constituie legea părților, iar executarea acestuia este obligatorie pentru părți (art. 148 din Legea dialogului social nr. 62/2011), se constată ingerința legiuitorului în executarea convenției colective prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017. Astfel, fără a modifica în mod explicit reglementările din contractul colectiv de muncă legal încheiat, legiuitorul intervine în executarea acestuia în sensul interzicerii acordării primei de vacanță, astfel cum este prevăzută în acordul colectiv. Se încalcă și dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, care dispun că este interzisă orice imixtiune a autorităților publice, sub orice formă și modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractelor colective de muncă, și ale art. 41 alin. (5) din Constituție, care garantează executarea convențiilor colective legal încheiate. … 12.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu sunt neconstituționale prin raportare la textele constituționale de referință. Astfel, dispozițiile legale criticate nu realizează o diferențiere între beneficiarii legii, în dauna prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Textele cu care s-a dispus sesizarea nu fac nicio distincție după beneficiarii reglementării și nu au la bază criterii interzise ca temeiuri ale discriminării de art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nu creează premisele încălcării dreptului la un proces echitabil, în reglementarea art. 6 din Convenție. … 13.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 41 din Constituție, instanța consideră că nu poate fi avută în vedere o garanție „absolută“ și perpetuă a drepturilor, odată stabilite contractual, întrucât, ca orice drept constituțional, acesta poate cunoaște îngrădiri și limitări instituite prin lege. Instanța mai reține că nu se poate vorbi de existența unui drept fundamental la obținerea unor prime de vacanță, iar dreptul la negociere colectivă nu a fost încălcat, ci a cunoscut o limitare în privința efectelor unor clauze legal negociate. Totodată, dreptul nu a fost negat în substanța sa, ci a fost înlocuit cu un alt drept, respectiv „o singură indemnizație de vacanță sau o singură primă de vacanță, după caz, sub formă de vouchere în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat“. Instanța mai reține că, în ceea ce privește stimulentele ori diversele forme de premiere, Curtea Constituțională a statuat în mod constant, în jurisprudența sa, că ele reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul este în drept, pentru salariații a căror remunerare are impact asupra bugetului de stat, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Așadar, nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării/modificarea unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar. Instanța de contencios constituțional a mai stabilit în jurisprudența sa că, atunci când legea diminuează cuantumul unor sporuri ori stimulente sau le suprimă, contractul de muncă nu trebuie renegociat prin întâlnirea voințelor concordante ale celor două părți contractante pentru a se aplica noile prevederi legale (de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010). De asemenea, dispoziția legală nu suprimă dreptul la prima de vacanță, ci prevede doar acordarea primei într-o altă formă decât cea bănească, respectiv sub formă de vouchere în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat. … 14.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând, așa cum Curtea Constituțională a statuat în mai multe spețe, că statul are deplină legitimitate în a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază al personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare, pe care legiuitorul le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula fără a se pune în discuție o încălcare a art. 41 și fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției în Dosarul nr. 2.369D/2019, notele scrise depuse de autorul excepției în același dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului actelor de sesizare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, respectiv art. 1 alin. (2) teza finală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 30 iunie 2017. Din examinarea considerentelor actelor de sesizare și a notelor scrise ale autorilor excepției, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2017, referitor la modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2017 au următorul cuprins: „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:  … 1.Alineatele (2), (2^4) și (4) ale articolului 1 se modifică și vor avea următorul cuprins:(2)Instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, precum și operatorii economici, astfel cum sunt definiți de Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, acordă, în limita sumelor prevăzute în buget alocate cu această destinație, în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018, o singură indemnizație de vacanță sau o singură primă de vacanță, după caz, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat. … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2017 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 11 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 aprilie 2021, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 21.Curtea a statuat, în acord cu jurisprudența sa, că dreptul la vouchere de vacanță are o sorginte exclusiv legală, neavând consacrare la nivel constituțional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 102 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 30 aprilie 2015). … 22.De asemenea, referitor la invocarea încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, Curtea a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016). În consecință, Curtea a constatat că, stabilind acordarea dreptului la prima de vacanță sau indemnizația de vacanță sub forma voucherelor, legiuitorul a acționat în limitele marjei sale permise de Legea fundamentală, fără a încălca principiul egalității în drepturi a cetățenilor, prevăzut de art. 16 din Constituție. … 23.Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 alin. (5) din Constituție, Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale privind acordarea primei de vacanță sub formă de vouchere, în raport cu normele constituționale antereferite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 143 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 26 iunie 2020). Astfel, Curtea a statuat că încheierea convențiilor colective nu se poate face decât cu respectarea legii. Aceste convenții sunt izvor de drept, dar forța lor juridică nu poate fi superioară legii. În consecință, convențiile colective sunt garantate în măsura în care nu încalcă prevederile legale în materie; în caz contrar, s-ar încălca un principiu fundamental al statului de drept, și anume primordialitatea legii în reglementarea relațiilor sociale. În consecință, negocierea convențiilor colective nu se poate face decât cu respectarea dispozițiilor legale existente (a se vedea și Decizia nr. 292 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, și Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995). … 24.Curtea a mai statuat că dispozițiile art. 41 alin. (5) din Constituție privind caracterul obligatoriu al convențiilor colective nu exclud posibilitatea legiuitorului de a interveni, din rațiuni de interes general, pentru modificarea unor dispoziții din contractele colective de muncă, reglementând soluții care să răspundă nevoilor sociale existente la un moment dat (a se vedea și Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009). Ordonatorii principali de credite trebuie să respecte legea și să o aplice ca atare, chiar dacă aceasta are ca efect, pentru viitor, modificarea unor clauze din contractele de muncă, individuale sau colective, ale personalului plătit din fonduri publice. Rațiunea acestei concluzii constă în faptul că temeiul încheierii, modificării și încetării contractului este legea, iar dacă, pentru viitor, legea prevede o redimensionare a politicii salariale bugetare, toate contractele pendinte sau care vor fi încheiate trebuie să reflecte și să fie în acord cu legea. În caz contrar, s-ar ajunge la discriminări salariale chiar în interiorul aceleiași categorii de personal, ceea ce este inadmisibil (Decizia nr. 1250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010). Legiuitorul este competent să stabilească un cadru legal în care să se desfășoare negocierile colective, contractele colective neputând genera drepturi și obligații contra legem. Ele sunt acte care sunt încheiate în aplicarea legilor, și nicidecum acte care să prevaleze forței legii. Astfel, este evident că în sfera publică asemenea contracte se negociază și se încheie în limitele și în cadrul stabilite de lege (Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011). … 25.Aceleași rațiuni sunt valabile și în privința contractelor colective de muncă încheiate la nivelul societăților la care statul este unic acționar sau acționar majoritar, prevederile acestora putând fi modificate prin acte de reglementare primară. Prin urmare, caracterul obligatoriu al convențiilor colective încheiate la nivelul autorităților publice sau al societăților unde statul este acționar unic sau majoritar nu poate fi opus legii. … 26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 27.Aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege criticate excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanțelor judecătorești. … 28.Totodată, invocarea în motivarea excepției de neconstituționalitate a încălcării unor dispoziții cuprinse în Legea nr. 53/2003 – Codul muncii și în Legea dialogului social nr. 62/2011 nu are nicio relevanță, întrucât Curtea examinează conformitatea prevederilor legale ce formează obiectul excepției cu Constituția, iar nu contrarietatea unor dispoziții legale cu alte norme de drept comun. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ovidiu Agliceru în Dosarul nr. 17.722/3/2018 (227/2019) al Curții de Apel București – Secția a VII -a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și de Cristinel Aurel Bocșa-Oarga în Dosarul nr. 22.050/3/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește