DECIZIA nr. 287 din 9 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 1.926/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 549D/2018. … 

2.La apelul nominal se prezintă partea Gabriel Oprea, prin avocat Dan Lupașcu, cu împuternicire depusă la dosar, și partea Ministerul Afacerilor Interne, prin consilier juridic Viorel Tatu, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care arată că, întrucât accesul la informațiile clasificate, astfel cum acesta a fost stabilit ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 21 din 18 ianuarie 2018, se realizează doar în condițiile deținerii unui certificat eliberat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (O.R.N.I.S.S.), excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală este admisibilă, având legătură cu soluționarea cauzei din fața instanței de fond. Dispozițiile criticate încalcă dreptul la apărare al părților, dreptul la un proces echitabil și principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, întrucât, pe de o parte, nimeni nu poate obliga partea să își angajeze un avocat, iar, pe de altă parte, dacă aceasta decide să își angajeze apărător, nimeni nu o poate obliga să aleagă un anume avocat care să îi reprezinte interesele. Nicio dispoziție legală nu prevede posibilitatea înlocuirii apărătorului ales cu un avocat care deține certificat O.R.N.I.S.S. sau obligația apărătorului ales de a urma procedura legală în vederea obținerii unui atare certificat. De altfel, parcurgerea acestei proceduri presupune o verificare minuțioasă a vieții și activității avocatului și a familiei sale pentru o perioadă de 5-10 ani anterioară depunerii cererii, ceea ce constituie o intruziune în dreptul acestuia la viață intimă, familială și privată. Mai mult, dacă după verificarea efectuată avocatul nu obține certificatul O.R.N.I.S.S., informațiile clasificate pot fi folosite la pronunțarea unei soluții de condamnare, întrucât instanța a permis accesul la aceste informații, chiar dacă accesul nu s-a realizat efectiv. … 4.De asemenea, susține că dispozițiile legale referitoare la accesul la informații clasificate instituie o diferență de tratament între acuzare și apărare, întrucât pentru anumite categorii profesionale (procurorii) nu este necesară autorizarea de acces sau este prevăzută o procedură simplificată, în vreme ce pentru avocați este necesară parcurgerea procedurii de drept comun, prevăzută de Legea nr. 182/2002. … 5.Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, arătând că argumentele autorului referitoare la intruziunea în dreptul la viață intimă, familială și privată au fost soluționate prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018. Susține că admiterea excepției nu ar rezolva problema invocată de autor, întrucât o atare soluție ar avea ca efect înlăturarea prevederii legale criticate și aplicarea în continuare a dispozițiilor Legii nr. 182/2002. De altfel, în speță, avocații au refuzat să parcurgă procedura prevăzută de lege pentru obținerea unui certificat O.R.N.I.S.S. astfel că nu se pot prevala de propria conduită culpabilă pentru a invoca nerespectarea unor drepturi fundamentale ale părților pe care le reprezintă. Mai mult, admiterea criticilor formulate de aceștia ar crea o discriminare între părțile care au parcurs procedura și au obținut autorizarea de acces la informații clasificate față de părțile care au refuzat să facă acest demers. … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât critica formulată în cauză vizează un alt act normativ decât cel invocat expres de autor, recte Legea nr. 182/2002. Arată că, în virtutea dreptului la apărare, partea are dreptul de a-și alege avocatul care să îi reprezinte interesele, iar acesta are obligația de a asigura o apărare efectivă. Or, refuzul avocatului de a urma procedura legală pentru obținerea certificatului O.R.N.I.S.S. nu poate fi echivalat cu refuzul autorității publice de a permite accesul la informațiile clasificate, astfel că dreptul la apărare nu poate fi încălcat pe această cale. Mai mult, refuzul autorității de a atribui certificatul, invocat în susținerea criticii de autorul excepției, constituie doar o situație ipotetică, fără legătură cu cauza, întrucât, nefiind urmată procedura, un astfel de refuz nu există. … 7.Avocatul părții Gabriel Oprea solicită cuvântul în replică pentru a învedera că nu a refuzat să urmeze procedura pentru obținerea certificatului O.R.N.I.S.S., însă a înțeles să critice neconstituționalitatea dispozițiilor art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală din cauza caracterului lor neclar și impredictibil. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 16 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.926/1/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, într-o cauză penală având ca obiect tragerea la răspundere penală a unor persoane acuzate de săvârșirea unor infracțiuni de serviciu. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea arată că, anterior, în același dosar, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală – judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) și alin. (12) din Codul de procedură penală, excepția fiind ridicată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție în etapa procesuală a camerei preliminare. Principala critică de neconstituționalitate a vizat excluderea probelor clasificate în procesul penal, prin hotărârea nemotivată și discreționară a unei autorități administrative, în temeiul art. 352 alin. (11) și alin. (12) din Codul de procedură penală, considerată că încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 53 alin. (1) și (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în fața legii. Curtea a admis excepția formulată și a constatat că sintagma „instanța solicită“ cu raportare la sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului“ din cuprinsul dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, precum și sintagma „autoritatea emitentă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 352 alin. (12) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. … 10.Înalta Curte, apreciind că informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 21 din 18 ianuarie 2018, a încuviințat accesul apărătorilor inculpaților, inculpaților personal, precum și reprezentanților părților responsabile civilmente și reprezentantului părții civile (consilierilor juridici) la informațiile clasificate. Înalta Curte a constatat că accesul acestora este condiționat de parcurgerea procedurii speciale a obținerii certificatului O.R.N.I.S.S.. Dispozițiile art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală reglementează două ipoteze: „declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea întrun alt grad de clasificare“, respectiv, în cazul în care se refuză declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare, permiterea accesului apărătorului inculpatului la cele clasificate. Pentru a doua ipoteză, legiuitorul nu a prevăzut nicio altă condiție suplimentară printr-o exprimare de genul „în condițiile legii“, „potrivit legii“ sau „care deține un certificat de acces la documente clasificate“, însă a prevăzut „remediul“ referitor la situația în care „autoritatea emitentă nu permite apărătorului accesul la informațiile clasificate“, care, în conformitate cu Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, este instanța judecătorească. … 11.În acest context, condiționarea accesului la informațiile/mijloacele de probă/înscrisurile clasificate de obținerea unui certificat O.R.N.I.S.S. este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11,art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 alin. (1), art. 124 alin. (1) și (2), precum și art. 126 alin. (2). Din examinarea acestor dispoziții constituționale rezultă o serie de principii/reguli aplicabile în procesul penal. Astfel, (i) părțile au dreptul constituțional de a alege care sunt avocații care să le asigure asistența juridică și reprezentarea, în considerarea unor motive precum încrederea în probitatea profesională, experiența în profesie ori în alte profesii juridice etc.; (ii) nu există reglementat un drept al instanței/organelor judiciare de a impune părților să își angajeze un avocat sau altul, avocat care ar deține certificat O.R.N.I.S.S. ori care ar fi de acord să aplice pentru procedura specială de obținere a acestuia; (iii) organele judiciare nu pot obliga avocații să aplice pentru procedura specială de obținere a certificatului O.R.N.I.S.S., procedură care presupune furnizarea unor informații personale, familiale etc.; (iv) organele judiciare nu pot dispune înlocuirea avocatului ales cu un avocat din oficiu, pe considerentul nedeținerii certificatului O.R.N.I.S.S., sigurele situații de înlocuire fiind cele reglementate de Codul de procedură penală (art. 89 și art. 91); (v) în condițiile în care nu există dispoziții în Codul de procedură penală, neaplicarea pentru procedura specială a obținerii unui certificat O.R.N.I.S.S. ori parcurgerea acesteia cu rezultat negativ nu poate atrage sancțiunea pentru inculpat ori apărătorul ales constând în interzicerea accesului inculpatului și avocatului, respectiv în folosirea acelor informații/documente/înscrisuri/mijloace de probă de către instanță la pronunțarea unei soluții, conform art. 352 alin. (12) din Codul de procedură penală. … 12.Mai mult, condiționarea accesului la informațiile/ mijloacele de probă/înscrisurile clasificate de obținerea unui certificat O.R.N.I.S.S. este contrară și „expunerii de motive“ a Legii nr. 255/2013 [care a modificat conținutul art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală], în care se arată că „Prezenta lege transpune dispoziții cuprinse în directive ale Uniunii Europene, după cum urmează: […] «art. 3, 4, 6, 7 și art. 8 alin. (2) din Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 142 din 1 iunie 2012»“. … 13.De asemenea, din perspectiva dreptului la un proces echitabil, instanța consideră că accesul condiționat de obținerea unui certificat O.R.N.I.S.S. este contrar și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cu titlu de exemplu: Cauza Josef Fischer împotriva Austriei, 17 ianuarie 2002, 33382/96, Cauza Edwards și Lewis împotriva Marii Britanii, 22 iulie 2003, 39647/98 si 40461/98, Cauza Rowe și Davis împotriva Marii Britanii, nr. 28901/95, paragrafele 54-55; 46-49, Cauza Kuopila împotriva Finlandei, nr. 27752/95, paragrafele 27-28, Cauza Kamasinski împotriva Austriei, nr. 9783/82, paragrafele 87-88). … 14.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent și ale părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală, respectiv Legea nr. 135/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul cuprins:(11)În cazul în care informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța solicită, de urgență, după caz, declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului.(12)Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză.“ … 18.În opinia instanței de judecată, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității în drepturi a cetățenilor, art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției, precum și art. 126 alin. (2) cu privire la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în temeiul dispozițiilor criticate, în vederea asigurării accesului la informațiile clasificate care sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, judecătorul are la dispoziție posibilitatea de a solicita, în regim de urgență, după caz: declasificarea totală a acestora, declasificarea parțială, trecerea într-un alt grad de clasificare sau permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului. În ceea ce privește primele trei ipoteze (declasificarea totală, declasificarea parțială și trecerea într-un alt grad de clasificare), prin solicitarea adresată de judecător, se declanșează procedura de declasificare/trecere într-un alt grad de clasificare, procedură care urmează regulile instituite de art. 24 din Legea nr. 182/2002. În ceea ce privește a patra ipoteză prevăzută de textul legal, aceasta vizează cererea formulată de judecător prin care solicită autorității publice care a dispus clasificarea să permită accesul apărătorului inculpatului la informațiile clasificate. Prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, Curtea a admis excepția formulată și a constatat că sintagma „instanța solicită“ cu raportare la sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului“ din cuprinsul dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Totodată, a stabilit că soluția legislativă care condiționează folosirea informațiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esențiale pentru soluționarea procesului penal și cu privire la care apreciază incidența dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe în dosarul cauzei, de permisiunea autorității publice administrative emitente de a le accesa este susceptibilă de a împiedica organele judiciare să-și îndeplinească obligația prevăzută de art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală, aceea de „a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului“. Curtea a apreciat că „protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părților din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informație poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, decizia de refuz al accesului la informațiile clasificate aparținând întotdeauna unui judecător“ (paragraful 71). … 20.Ca urmare a deciziei Curții Constituționale menționate mai sus, în temeiul art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală, judecătorul cauzei poate dispune accesul la informațiile clasificate care sunt esențiale pentru soluționarea cauzei. Cu alte cuvinte, ținând cont de interesul deosebit pentru securitatea națională al informațiilor (care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate justifică păstrarea caracterului clasificat), dar apreciind cu privire la înrâurirea pe care astfel de informații o au asupra soluționării cauzei (ca urmare a constatării caracterului lor esențial în cadrul probelor administrate), judecătorul, în considerarea garanțiilor pe care le implică dreptul la un proces echitabil, apreciază nu doar oportunitatea, ci și necesitatea accesului acuzatului la informația respectivă. … 21.Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002, pot avea acces la informații clasificate secrete de stat persoanele verificate în prealabil cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații, iar, potrivit art. 28 din aceeași lege, accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberată de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la O.R.N.I.S.S., această autorizație fiind eliberată pe nivelurile de secretizare prevăzute la art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002 – strict secret de importanță deosebită, strict secret și secret, în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. De asemenea, în conformitate cu art. 33 din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, accesul la informațiile clasificate este permis doar cu respectarea principiului necesității de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificate de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. În art. 35 din aceeași hotărâre se precizează că persoanele cărora le-au fost eliberate certificate de securitate sau autorizații de acces vor fi instruite, atât la acordarea acestora, cât și periodic, cu privire la conținutul reglementărilor din materia protecției informațiilor clasificate. Există cazuri excepționale (determinate de situații de criză, calamități sau evenimente imprevizibile) când se poate acorda acces de către conducătorul unei unități unor persoane care nu dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, cu condiția asigurării unui sistem corespunzător de evidență (art. 36 din hotărâre). … 22.Prin urmare, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, transmiterea informațiilor clasificate către alți utilizatori, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege, se va efectua numai dacă aceștia dețin certificate de securitate sau autorizații de acces corespunzător nivelului de secretizare, iar accesul la informații clasificate este permis, cu respectarea principiului necesității de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu (în această situație regăsindu-se și avocatul, deci apărătorul inculpatului). … 23.În temeiul dispozițiilor legale a fost adoptat Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție la informații clasificate secrete de stat și secrete de serviciu, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 140 din 6 februarie 2014*). Art. 11 din regulament prevede că documentele clasificate pot fi accesibile personalului instanțelor sau, după caz, al parchetelor, părților, apărătorilor acestora, experților, interpreților, potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 182/2002, Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 781/2002, numai dacă dețin certificate de securitate pentru acces la informații clasificate sau autorizații de acces, corespunzător clasei, respectiv nivelului de secretizare a fiecăruia dintre documentele volumului corespunzător și dacă argumentează principiul necesității de a cunoaște.^*) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 140/2014 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 24.Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost amendate prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, în cazul în care informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța poate dispune accesul la documentele clasificate pentru apărătorul inculpatului, în condițiile prevăzute de legea în vigoare care reglementează protecția informațiilor clasificate. Neîntrunirea acestor condiții de către apărătorul inculpatului nu poate atrage incidența sancțiunii prevăzute de art. 352 alin. (12) din cod, în sensul că „acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei“, întrucât ipoteza de aplicare a sancțiunii este limitată la situația în care „autoritatea emitentă“, recte instanța judecătorească în lumina Deciziei nr. 21 din 18 ianuarie 2018, „nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate“. Or, în condițiile în care acest impediment nu poate fi reținut, ci, dimpotrivă, instanța judecătorească a permis accesul la informațiile clasificate, apărătorul inculpatului nu se poate prevala de faptul că, nedeținând un certificat de securitate sau o autorizație de acces corespunzătoare nivelului de secretizare, i se refuză accesul la respectivele informații cu consecința îndepărtării lor din ansamblul probator al cauzei. Într-o atare ipoteză, este necesar ca avocatul inculpatului, pentru a asigura efectivitatea dreptului la apărare al acestuia, să inițieze și să parcurgă procedura pentru obținerea autorizațiilor prevăzute de lege, respectiv să se supună măsurilor de verificare și control impuse de lege în scopul asigurării protecției informațiilor clasificate, în acord cu dispozițiile constituționale ce vizează apărarea securității naționale. Așadar, reglementarea strictă a accesului la informațiile clasificate ca fiind secrete de stat, inclusiv sub aspectul stabilirii unor condiții pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de informații, nu are ca efect blocarea efectivă și absolută a accesului la informații esențiale pentru soluționarea cauzei, ci creează tocmai cadrul normativ în care două interese aflate în conflict – interesul particular al inculpatului, bazat pe dreptul fundamental la apărare, respectiv interesul general al societății, bazat pe nevoia de apărare a securității naționale -, coexistă într-un just echilibru, care dă satisfacție ambelor interese legitime, astfel că niciunul dintre ele nu este afectat în substanța sa. … 25.În acest context normativ, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei penale în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, după ce a dispus accesul părților la informațiile clasificate esențiale, a criticat condiționarea acestui acces de obținerea, pe cale administrativă, a unei autorizații de acces la informații clasificate, pe care o consideră că încalcă mai multe principii și reguli aplicabile procesului penal și care au consacrare constituțională în art. 11,art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 alin. (1), art. 124 alin. (1) și (2), precum și art. 126 alin. (2). … 26.Analizând dispozițiile de procedură penală care fac obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în acest cadru procesual, nu pot fi reținute criticile autoarei excepției de neconstituționalitate, întrucât aspectele criticate nu sunt reglementate în conținutul normei procesual penale, ci întrun alt act normativ cu privire la care instanța constituțională nu a fost sesizată și care, deci, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate în această cauză. Dispozițiile art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală prevăd accesul la informațiile clasificate care sunt esențiale pentru soluționarea cauzei penale, acces care este dispus de instanța judecătorească, dar care este condiționat de deținerea certificatelor de securitate sau a autorizațiilor de acces corespunzător nivelului de secretizare prevăzute de dispozițiile Legii nr. 182/2002. Având în vedere că prescripția normativă criticată (cuprinsă în Codul de procedură penală) nu reglementează condițiile de acces la informațiile clasificate (cuprinse în Legea nr. 182/2002), Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) și alin. (12) din Codul de procedură penală, sub aspectul criticilor astfel formulate, este lipsită de obiect, deci inadmisibilă. … 27.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 1.926/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și constată că prevederile art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește