DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 806 din 16 august 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAHG 301 11/04/2012
ActulREFERIRE LANORMA 11/04/2012
ActulREFERIRE LANORMA 11/04/2012 ART. 46
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 426
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 2REFERIRE LAHG 301 11/04/2012
ART. 2REFERIRE LANORMA 11/04/2012
ART. 2REFERIRE LANORMA 11/04/2012 ART. 46
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEANORMA 11/04/2012 ART. 46
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 844 13/12/2018
ART. 4REFERIRE LAHG 301 11/04/2012
ART. 4REFERIRE LANORMA 11/04/2012 ART. 46
ART. 5REFERIRE LAHG 301 11/04/2012
ART. 5REFERIRE LANORMA 11/04/2012 ART. 46
ART. 6REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 3
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 6REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 6
ART. 7REFERIRE LAHG 301 11/04/2012
ART. 7REFERIRE LANORMA 11/04/2012 ART. 46
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LAHG 301 11/04/2012
ART. 11REFERIRE LANORMA 11/04/2012 ART. 46
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 230 06/04/2017
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 444 26/10/2004
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 1140 16/10/2008
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 20REFERIRE LAHG 301 11/04/2012
ART. 20REFERIRE LANORMA 11/04/2012 ART. 46
ART. 20REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LAHG 301 11/04/2012
ART. 21REFERIRE LANORMA 11/04/2012 ART. 46
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 521 05/10/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 553 24/10/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

1.Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.2.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și ale art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, excepție ridicată de Lucian Gligor în Dosarul nr. 3.783/99/2019 al Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.088D/2020.3.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 și ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, deoarece hotărârile Guvernului nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003, precizează că legiuitorul are posibilitatea de a institui condiții pentru acordarea și retragerea atestatelor pentru exercitarea ocupației de personal de pază sau gardă de corp, potrivit opțiunii sale, justificată de importanța serviciilor reglementate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 844 din 13 decembrie 2018 și precizează că, în cauza de față, suspendarea contractului de muncă, chiar dacă ar putea fi considerată excesivă în raport cu alte categorii profesionale, este justificată, având în vedere materia reglementată (paza unor obiective, paza transportului bunurilor, valorilor, produselor cu caracter special, spre exemplu, arme), nefiind încălcate exigențele constituționale. Arată că Legea nr. 333/2003 stabilește și condițiile în care se poate reprimi atestatul.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 9 iulie 2020, îndreptată prin Încheierea din 20 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.783/99/2019, Tribunalul Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și ale art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Excepția a fost ridicată de Lucian Gligor într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ, respectiv dispoziția șefului inspectoratului de poliție județean prin care s-a retras atestatul pentru exercitarea ocupației de agent de securitate.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate îngrădesc dreptul la muncă, fiind încălcat art. 41 din Constituție, coroborat cu art. 3 alin. (1) din Codul muncii. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispozițiile art. 6 alin. (1) din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și se arată că dreptul la muncă nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităților sale fizice și intelectuale pe care doar singură le poate aprecia. Îngrădirea care a intervenit prin dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție Județean Iași privind retragerea atestatului de pază este nelegală și netemeinică și este de natură să conducă la o discriminare între salariați, pentru care dreptul la muncă nu este limitat prin lege, nesocotindu-se în felul acesta și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Mai mult, prezumția de nevinovăție este un drept fundamental al cetățenilor și o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, fie că este vorba de faza de urmărire penală, fie că este vorba de faza de judecată. Prezumția de nevinovăție subzistă și după finalizarea procesului penal, atunci când acesta nu se finalizează cu o hotărâre de condamnare. Or, în cazul de față, doar s-a dispus începerea urmăririi penale, existând prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești de condamnare.7.Tribunalul Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003, coroborate cu ale art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, fiind constituționale. Astfel, instanța reține că instituirea unor cazuri de retragere a atestatului, conform art. 61 din Legea nr. 333/2003, nu poate fi considerată neconstituțională, respectiv contrară dreptului la muncă, în condițiile în care acordarea atestatului presupune îndeplinirea unor condiții, expres prevăzute de art. 36 din Legea nr. 333/2003, condiții ce trebuie îndeplinite pe tot parcursul valabilității atestatului; în mod logic, neîndeplinirea uneia dintre condiții trebuie să determine retragerea atestatului, fără ca acest fapt să încalce dreptul la muncă al persoanei respective.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014, și ale art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, care au următorul cuprins:– Art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003:(1)Măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp revine Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau, după caz, inspectoratului de poliție județean în raza căruia persoana își are domiciliul ori reședința și se ia în mod obligatoriu în următoarele situații:a)persoana a săvârșit o infracțiune în legătură cu serviciul sau o infracțiune cu intenție;“;– Art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012:Retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp se dispune de către conducerea inspectoratului de poliție județean sau, după caz, a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București în a cărui/cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana sancționată, după caz, pe baza:a)actului prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru o infracțiune în legătură cu serviciul sau o infracțiune cu intenție;“.12.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 41 privind munca și protecția socială a muncii. De asemenea, din motivarea excepției rezultă că se susține și încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și în art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție.13.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003, Curtea reține că aceste norme instituie una dintre situațiile în care intervine măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp, stabilind că această măsură se ia în mod obligatoriu de către organele de poliție competente, când persoana a săvârșit o infracțiune în legătură cu serviciul sau o infracțiune cu intenție.14.Curtea reține că activitatea de pază și protecție se poate exercita numai de persoana care îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de lege, iar atestarea profesională reprezintă una dintre aceste condiții [a se vedea art. 36 lit. d) din Legea nr. 333/2003]. Așadar, atestatul acordă persoanei deținătoare dreptul de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de Legea nr. 333/2003. De asemenea, Curtea reține că, în cuprinsul său, legea instituie o serie de garanții pentru persoana căreia i s-a retras atestatul, stabilind că aceasta poate contesta măsura în justiție, în condițiile legii [art. 61 alin. (3) din Legea nr. 333/2003], precum și posibilitatea formulării cererii de reprimire a atestatului după un an de la luarea măsurii, cu excepția situației în care instanța de judecată constată nevinovăția persoanei [art. 61 alin. (4) din lege].15.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că principiul libertății alegerii profesiei, consacrat prin dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție, nu se referă la obligația statului de a garanta efectiv accesul tuturor cetățenilor la toate profesiile, ci la posibilitatea concretă de alegere pe care o are fiecare cetățean, în condiții identice cu cele ale oricărei alte persoane. Cu alte cuvinte, alegerea profesiei este liberă din momentul în care condițiile solicitate pentru respectiva profesie sunt îndeplinite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 444 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005). De asemenea, libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă, prevăzută de dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție, nu înseamnă că orice persoană, oricând și în orice condiții, poate exercita profesia sau meseria pe care o dorește. Alegerea profesiei și a meseriei presupune, înainte de toate, pregătirea și calificarea corespunzătoare în vederea exercitării acestora, iar această libertate este condiționată de îndeplinirea unor criterii legale justificate de specificul profesiei, al meseriei ori al locului de muncă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 26 iunie 2017).16.Plecând de la aceste considerente, Curtea reține că, din perspectiva dreptului fundamental la muncă, instituirea, prin dispozițiile de lege criticate, a măsurii de retragere a atestatului în situația săvârșirii unei infracțiuni în legătură cu serviciul sau a unei infracțiuni cu intenție dă expresie opțiunii legiuitorului de a reglementa măsuri cu rol preventiv, care să corespundă naturii și finalității ocupației de personal de pază sau gardă de corp. Justificarea trebuie analizată și prin prisma unei cerințe generale, care se referă, în mod esențial, la principiul proporționalității. Conform acestui principiu, orice măsură luată trebuie să fie adecvată – capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului și proporțională – corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, din perspectiva specificului ocupației de personal de pază sau gardă de corp, care implică activități desfășurate prin forțe și mijloace specifice, în scopul de a asigura siguranța obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și al protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea, măsura criticată, astfel cum este reglementată, corespunde scopului urmărit, fiind totodată adecvată și necesară.17.În consecință, reținând că măsura este justificată de realizarea unui just echilibru între drepturile în concurs, anume dreptul la muncă și dreptul angajatorului de a întreprinde măsurile necesare bunei desfășurări a activității de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de protecție a persoanelor, Curtea constată că dispozițiile art. 41 din Constituție privind dreptul la muncă nu sunt încălcate.18.Totodată, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu instituie discriminări, privilegii sau o diferență de regim juridic comparativ cu alte persoane din aceleași categorii profesionale care au săvârșit o infracțiune în legătură cu serviciul sau o infracțiune cu intenție, fiind aplicabile deopotrivă tuturor destinatarilor normei, astfel încât încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție nu poate fi reținută. Astfel cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, și nicidecum identitatea de tratament juridic în cazul stabilirii unor măsuri corespunzătoare unei anumite reglementări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.140 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008).19.De asemenea, măsura retragerii atestatului nu privește stabilirea vinovăției persoanei care exercită ocupația de personal de pază sau gardă de corp cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu serviciul sau unei infracțiuni cu intenție. În consecință, Curtea constată că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție, care instituie prezumția de nevinovăție, ce va trebui respectată pe tot parcursul desfășurării procesului penal pornit împotriva persoanei supuse măsurii retragerii atestatului până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.20.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată cu privire la art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, Curtea reține că actele de reglementare secundară, precum hotărârile Guvernului, nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind supuse controlului de legalitate, exercitat de instanțele de contencios administrativ, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Curtea Constituțională are competența de a controla numai constituționalitatea actelor de reglementare primară, legi și ordonanțe, astfel cum stabilesc art. 146 lit. d) din Constituție și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia instanța de contencios constituțional „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“.21.În consecință, excepția de neconstituționalitate ce privește art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, fiind contrară art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, este inadmisibilă.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Gligor în Dosarul nr. 3.783/99/2019 al Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x