DECIZIA nr. 285 din 9 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Narcis Adrian Oprea în Dosarul nr. 17.213/280/2016/a3 al Judecătoriei Pitești – Secția penală. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 28D/2018. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât critica vizează modificarea textului de lege supus controlului. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 512 din 17 iulie 2018. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere specificul procedurii reglementate de dispozițiile legale criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 6 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17.213/280/2016/a3, Judecătoria Pitești – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Narcis Adrian Oprea, în calitate de petent în cauza care are ca obiect soluționarea unei plângeri formulate de autorul excepției de neconstituționalitate împotriva unei ordonanțe de clasare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că prevederile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât printre soluțiile pe care le prevede nu se regăsește și aceea prin care judecătorul să dispună desființarea, respectiv refacerea urmăririi penale, implicit a probelor nelegale, respectiv excluderea, anularea probelor pe care le consideră ca fiind obținute nelegal, atunci când pronunță o soluție de admitere a plângerii pentru motive de nelegalitate, în ipoteza urmăririi penale complete, dar nelegale. Situația este cu atât mai gravă cu cât chestiunea nelegalității probelor administrate în urmărirea penală nu mai poate fi pusă în discuție în cadrul judecății în fond, judecată la care nu se mai ajunge în cazul dispunerii soluției de clasare, urmată de respingerea plângerii fără ca aceste chestiuni să fie examinate de către un judecător. Dispoziția criticată creează o discriminare între părți (în favoarea inculpatului) și afectează dreptul la apărare al petentului, prin limitarea mijloacelor de apărare doar la înscrisuri, dar și prin inadmisibilitatea contestării probelor și actelor de urmărire penală și prin împiedicarea judecătorului de a le exclude sau de a aplica sancțiunea nulității. În plus, împiedică înfăptuirea justiției și tragerea la răspundere penală a infractorilor, care beneficiază de probe nelegal administrate în faza de urmărire penală în cauzele în care este dată o soluție de neurmărire penală.  … 6.Judecătoria Pitești – Secția penală apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanței procurorului atacate sub aspectul legalității acesteia. Dispozițiile procedurale nu încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfințit de prevederile constituționale și de reglementările internaționale.  … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: […] b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală“.  … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalității în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum și art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală au făcut obiectul controlului de constituționalitate în repetate rânduri prin raportare la diverse critici și temeiuri constituționale, instanța constatând conformitatea normei legale cu Legea fundamentală (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 442 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 30 august 2016, și Decizia nr. 745 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 28 februarie 2017, Decizia nr. 55 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 28 mai 2019). Dispozițiile criticate reglementează una dintre soluțiile pe care le poate pronunța judecătorul de cameră preliminară în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, respectiv admiterea plângerii formulate de petent, desființarea soluției atacate și trimiterea motivată a cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală.  … 13.Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile procedurale nu oferă remediul procesual pentru ipoteza juridică în care aceasta se află, respectiv că textul criticat nu permite judecătorului de cameră preliminară „să desființeze sau să dispună refacerea urmăririi penale“, în situația în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, Curtea constată că dispozițiile criticate prevăd tocmai posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a admite plângerea, de a desființa soluția atacată și de a trimite, motivat, cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale. Norma procedurală nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, așa cum este acesta consfințit de prevederile constituționale și de reglementările internaționale invocate, câtă vreme din reglementarea soluțiilor ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară plângerii împotriva ordonanțelor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată, petentul are deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei. Admițând plângerea și desființând soluția atacată, instanța dispune motivat trimiterea cauzei procurorului „pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală“. Într-o atare situație, dreptul la un proces echitabil al petentului este pe deplin asigurat, acesta având posibilitatea să se prevaleze de toate garanțiile procesuale ce caracterizează acest drept.  … 14.În ceea ce privește critica potrivit căreia prevederile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală nu permit judecătorului de cameră preliminară să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale și să excludă probele nelegal administrate sau să sancționeze actele de urmărire penală conform art. 280-282 din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 745 din 13 decembrie 2016, paragrafele 21-24, a reținut că limitarea mijloacelor de probă este justificată având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanței procurorului, atacate sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, Curtea a constatat că este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza lucrărilor și a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanței de neurmărire/netrimitere în judecată atacate, dacă această soluție a fost sau nu dispusă cu respectarea dispozițiilor legale. De aceea, Curtea a reținut că plângerea reglementată de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală reprezintă prin ea însăși o garanție a realizării dreptului de acces liber la justiție. Curtea a constatat, astfel, că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă dreptul anterior menționat și a făcut trimitere, în acest sens, la propria jurisprudență prin care a statuat că „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege“ (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că faptul că aceste drepturi fundamentale nu sunt cu nimic îngrădite prin dispozițiile legale supuse criticilor de neconstituționalitate rezultă și din reglementarea, prin dispozițiile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, a soluțiilor ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară plângerii împotriva ordonanțelor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată. Astfel, indiferent de soluția pronunțată, judecătorul de cameră preliminară apreciază și cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluția organului de cercetare penală.  … 15.Pe de altă parte, analizând coroborat dispozițiile art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de procedură penală, Curtea observă că acestea reglementează soluțiile pe care judecătorul de cameră preliminară le poate dispune cu privire la admisibilitatea plângerii formulate împotriva soluției de neurmărire sau de netrimitere în judecată, soluții dispuse de către procuror, după cum în cauză a fost sau nu pusă în mișcare acțiunea penală. În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară, după ce înlătură inexistența aspectelor legate de tardivitate sau inadmisibilitate a plângerii formulate împotriva soluției de neurmărire sau netrimitere în judecată, verifică și legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. În cazul în care judecătorul de cameră preliminară admite plângerea și dispune începerea judecății prin încheiere care are valențele unui rechizitoriu, deci, a unei acuzații în materie penală, procurorul și inculpatul pot formula contestație cu privire la acele verificări. Curtea reține că posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând exclude probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, doar în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală se fundamentează pe împrejurarea ca, în ipoteza dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse să nu mai poată fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, fapt ce reprezintă o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. Or, în cauzele în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, prin ipoteză este exclusă posibilitatea ca acestea să ajungă în faza de judecată unde probele administrate să poată fi valorificate, astfel că verificarea legalității administrării lor, cu consecința excluderii acelor nelegal administrate, nu numai că nu se impune, dar nu ar avea nicio justificare logică din perspectiva parcursului procedural al respectivei cauze, care este retrimisă la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală. Prin urmare, critica potrivit căreia imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea probelor administrate în faza de urmărire penală într-o cauză în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală ar încălca prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum și în art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 16.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Narcis Adrian Oprea în Dosarul nr. 17.213/280/2016/a3 al Judecătoriei Pitești – Secția penală și constată că prevederile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pitești – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește