DECIZIA nr. 285 din 7 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Constantin F. Niță în Dosarul nr. 5.149/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.594D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Georgiana Habără, cu delegație depusă la dosar, pentru partea Agenția Națională de Integritate. Lipsește autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în următoarele dosare: Dosarul nr. 2.118D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010, ridicată de Balogh Tibor în Dosarul nr. 43.363/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; Dosarul nr. 2.203D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, ridicată de Dumitru Blejan în Dosarul nr. 1.201/90/2016 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Dosarul nr. 2.367D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, ridicată de Gheorghe Stroe în Dosarul nr. 15.721/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal, în dosarele nr. 2.118/D/2017, nr. 2.203D/2017 și nr. 2.367D/2017, răspunde consilierul juridic Georgiana Habără, cu delegații depuse la dosare, pentru partea Agenția Națională de Integritate. De asemenea, în Dosarul nr. 2.118D/2017, răspunde doamna avocat Păuna Neculae, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, pentru autorul excepției Balogh Tibor. Lipsesc autorii excepției de neconstituționalitate în dosarele nr. 2.203D/2017 și nr. 2.367D/2017. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocatul autorului excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.118D/2017, consilierul juridic al Agenției Naționale pentru Integritate și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.118/D/2017, nr. 2.203D/2017 și nr. 2.367D/2017 la Dosarul nr. 1.594D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.118/2017, care solicită admiterea acesteia. În acest sens susține că dispozițiile criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece sunt lipsite de previzibilitate și claritate, sens în care invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, după intrarea în vigoare a noului Cod civil, noțiunea de „comerciant“ nu mai are reglementare, în prezent folosindu-se noțiunea de „profesionist“. Precizează că, atât în Legea nr. 161/2003, cât și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, regăsim noțiunea de „comerciant“, ceea ce creează confuzie. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015, prin care s-a constatat că noțiunea de „raport comercial“ nu mai este expres definită de legislația în vigoare, fiind lipsită de claritate și previzibilitate. Totodată, susține că dispozițiile de lege criticate reprezintă restrângeri ale unor drepturi fundamentale, și anume ale dreptului la muncă, ale dreptului de a fi ales și ale libertății economice. Or, potrivit art. 53 din Constituție, restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale se realizează în anumite condiții expres prevăzute de Legea fundamentală. Cât privește dispozițiile art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010, arată că instanța de contencios constituțional a statuat, în jurisprudența sa constantă, că normele de tehnică legislativă impun ca textul să fie clar, fluent și inteligibil, în acest sens fiind și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Consideră că dispozițiile de lege criticate, din Legea nr. 161/2003, încalcă și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, față de împrejurarea că reglementează același tratament juridic, atât pentru comercianții care realizează profit prin desfășurarea unei activități economice, cât și pentru cei care nu realizează profit, ceea ce conduce la discriminări. Astfel, potrivit art. 3 alin. (2) din Codul civil, este considerat profesionist cel care exploatează o întreprindere. Per a contrario, cel care nu îndeplinește condițiile prevăzute în Codul civil nu poate fi denumit profesionist. Or, în situația în care persoana care deține o funcție publică nu exercită efectiv o activitate economică și nu realizează profit, nu există pericolul afectării integrității în exercitarea funcției publice. În final, susține că textele de lege criticate încalcă și dreptul la muncă și dreptul de a fi ales, prin raportare la art. 53 din Constituție, deoarece pierderea exercițiului funcției publice și decăderea din dreptul de a fi ales pe o perioadă de 3 ani conduc la depășirea limitelor prevăzute de art. 53 din Constituție. … 7.Consilierul juridic al Agenției Naționale pentru Integritate solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 396 din 1 octombrie 2013, nr. 114 din 3 martie 2016 sau nr. 640 din 1 noiembrie 2016. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.În dosarele nr. 1.594D/2017, nr. 2.118D/2017 și nr. 2.367D/2017, prin Încheierea din 3 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.149/2/2016, prin Sentința civilă nr. 348 din 7 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 43.363/3/2015, și prin Încheierea din 28 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 15.721/3/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010, cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010, respectiv cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin F. Niță, de Balogh Tibor și de Gheorghe Stroe în cadrul acțiunilor formulate de autorii excepției privind anularea rapoartelor de evaluare întocmite în anii 2014-2016 de către Agenția Națională de Integritate, prin care s-a stabilit că reclamanții au încălcat regimul juridic al incompatibilităților, regăsindu-se în situația de la art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. … 10.În Dosarul nr. 2.203D/2017, prin Încheierea din 12 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.201/90/2016, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dumitru Blejan în cadrul acțiunii formulate de autorul excepției privind anularea raportului de evaluare întocmit în anul 2016 de către Agenția Națională de Integritate, prin care s-a stabilit că reclamantul a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, regăsindu-se în situația de la art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că există două proceduri distincte, cea prevăzută de Legea nr. 161/2003 și cea prevăzută de Legea nr. 176/2010, ambele privind constatarea stării de incompatibilitate și sancțiunile aplicabile ca urmare a acestei stări. Astfel, conform Legii nr. 161/2003, există o procedură de stabilire și sancționare a incompatibilității, în cadrul căreia încetarea mandatului de primar intervine ope legis, iar decizia prefectului trebuie să constate această încetare de drept a mandatului, fără a exista interdicția de a mai ocupa o funcție publică timp de 3 ani. Pe de altă parte, în procedura reglementată de Legea nr. 176/2010, după rămânerea definitivă a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate, este aplicată sancțiunea eliberării din funcție sau o altă sancțiune disciplinară (legea nemaivorbind despre încetarea de drept a mandatului), la care se adaugă interdicția ocupării unei funcții timp de 3 ani. Or, existența a două proceduri diferite, contradictorii și imprecise, de constatare a stării de incompatibilitate conduce la discriminarea persoanelor a căror stare de incompatibilitate este cercetată și încalcă principiile consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special principul unității de reglementare. Prin urmare, se susține că art. 25 din Legea nr. 176/2010 contravine art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece reglementează aplicarea unui tratament în mod vădit defavorabil celor cărora le este aplicabilă procedura de stabilire și sancționare a incompatibilităților prevăzută de Legea nr. 161/2003. … 12.Referitor la încălcarea art. 16 din Constituție, se mai arată că, atunci când Legea nr. 161/2003 are în vedere incompatibilitățile, ea se referă la suprapunerea exercitării efective a activităților de comerț orientate spre obținere de profit, de natură a susține posibilitatea generării unor interese personale conflictuale, cu exercitarea funcției/demnității publice. În schimb, în cazul comercianților inactivi, care nu desfășoară niciun fel de activitate profesională de comerț, nu există pericolul real de afectare a integrității în exercitarea (simultană) a funcțiilor publice, motiv pentru care nu este incidentă, în cazul acestora, rațiunea avută în vedere de legiuitor, cu prilejul adoptării Legii nr. 161/2003. Prin urmare, se solicită constatarea neconstituționalității art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, în măsura în care noțiunea de „comerciant persoană fizică“ este interpretată în sensul că include și comercianții persoane fizice care nu desfășoară efectiv activități specifice de comerț, întrucât se încalcă principiul egalității în fața legii prin instituirea unei discriminări negative asupra comerciantului persoană fizică inactiv, fără a exista un motiv întemeiat și special care să justifice un asemenea regim. … 13.Totodată, se susține că art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 21 și art. 53 din Constituție, prin lipsa de claritate și previzibilitate a noțiunii de „comerciant“, sintagmă care nu este definită de un text de lege clar, de unde provine și divergența de interpretare a acestuia. În acest sens se arată că, după intrarea în vigoare a noului Cod civil, care a abrogat dispozițiile Codului comercial, noțiunea de „comerciant“ nu este definită de legislația în vigoare și nici nu poate fi dedusă din interpretarea și aplicarea dispozițiilor civile în vigoare, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 71/2011. Importanța unei corecte determinări a noțiunii de „comerciant“ este pe deplin justificată și prin prisma faptului că, în concepția legiuitorului român, exprimată normativ prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, definirea și regimul juridic al instituției întreprinzătorului persoană fizică, titular al unei întreprinderi individuale, este strâns legată de două noțiuni imprecis reglementate, respectiv: „comerciant“ și „activitate economică“. Atât Legea nr. 161/2003, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 operează în continuare cu noțiunea de „comerciant“, deși noul Cod civil abrogă această noțiune și reglementează o noțiune diferită, și anume cea de „profesionist“. Având în vedere acestea, dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, încălcând, astfel, și principiul securității juridice, așa cum a fost consacrat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. … 14.În continuare se susține că textele de lege criticate fac „neclare și imprevizibile condițiile restrângerii libertății individuale, drept fundamental prevăzut de art. 23 din Constituție, prin reglementarea stării de incompatibilitate dintre funcția de primar și cea de comerciant persoană fizică“. În acest sens se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015. … 15.De asemenea, se susține că dispozițiile de lege criticate încalcă atât dreptul la muncă și dreptul de a fi ales, cât și libertatea economică de a dobândi statutul juridic de titular al unei întreprinderi individuale, reglementat cu titlu general prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008. Îngrădirea acestor drepturi fundamentale se face cu depășirea limitelor impuse de art. 53 din Constituție. Astfel, prin restrângerea adusă prin art. 25 din Legea nr. 176/2010 vocației de a exercita funcția de primar, această măsură nu este nici necesară, nici proporțională și nici justificată, fiind în evidentă coliziune cu prevederile art. 53 din Constituție. Pe de altă parte, această măsură contravine scopului pentru care a fost edictată, împrejurare ce conduce la încălcarea art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Totodată, se susține că dispozițiile de lege criticate conduc la arbitrariul și impredictibilitatea interpretării lor, context în care, pe tărâmul normelor incriminatorii, determină încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Având în vedere cazul de incompatibilitate, reglementat de dispozițiile de lege criticate, precum și sancțiunea incidentă, rezultă caracterul punitiv al acestor reglementări, incompatibilitățile fiind, prin efectul generat, în vecinătatea regimului juridic incriminatoriu de natură contravențional-penală, astfel încât devine aplicabil art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la legalitatea incriminării în materie penală. În acest sens se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 1.018 din 19 iulie 2010, nr. 460 din 13 noiembrie 2013 și nr. 418 din 3 iulie 2014. … 17.În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.203D/2017, autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate încalcă și dreptul de asociere și libertatea economică. În acest sens se consideră că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 nu stabilesc în mod clar o incompatibilitate, ci fac trimitere către alte norme de drept, prin care trebuie determinată calitatea de comerciant la care se referă. Or, legislația națională „nu poate să deroge de la normele comunitare în care, prin Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, s-a stabilit că un conflict de interese sau o stare de incompatibilitate nu poate exista fără probarea existenței unui interes material care să influențeze îndeplinirea atribuțiilor oficiale cu imparțialitate și obiectivitate“. … 18.Se mai susține că dispozițiile de lege criticate încalcă și principiul separației puterilor în stat, dând posibilitatea unui organ administrativ să creeze norme de drept pozitiv „prin fixarea unor situații concrete în care cetățenilor verificați li se impută stări de incompatibilitate, chiar și fără verificarea îndeplinirii criteriilor menționate prin simpla trimitere la dispozițiile art. 87 din Legea nr. 161/2003“. Mai mult, forma în care se realizează procedura în fața inspectorilor Agenției Naționale de Integritate a învestit această instituție cu atribuții jurisdicționale, ducând la ideea creării unor instanțe sau foruri cu caracter extraordinar, interzise de art. 126 alin. (5) din Constituție. … 19.În Dosarele nr. 1.594D/2017 și nr. 2.367D/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar în Dosarul nr. 2.118D/2017 consideră că exprimarea opiniei este obligatorie doar în măsura în care excepția de neconstituționalitate a fost invocată din oficiu. … 20.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia, în sensul că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate, interpretate în lumina reglementărilor internaționale. … 21.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 22.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă, în esență, jurisprudența Curții Constituționale. … 23.Avocatul Poporului menționează că își păstrează punctul de vedere astfel cum a fost reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 173 din 21 martie 2017, în sensul că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Cât privește dispozițiile art. 21 din Constituție, consideră că acestea nu au incidență în cauză, întrucât prevederile de lege criticate sunt de drept material, iar nu de drept procedural. … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la Dosarul nr. 1.594D/2017 de Agenția Națională de Integritate, susținerile avocatului autorului excepției din Dosarul nr. 2.118D/2017, prezent la ședința publică, susținerile consilierului juridic al Agenției Naționale pentru Integritate prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în actele de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010. Analizând susținerile autorilor excepției, Curtea observă că aceștia critică, în realitate, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010. Dispozițiile art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010 au următorul conținut: (2)Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.(3)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective. … 27.Curtea observă că partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 avea următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […]“. Ulterior, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluția legislativă criticată de autorii excepției de neconstituționalitate. În prezent, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: […] g) calitatea de comerciant persoană fizică;“. Însă, ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și de dispozițiile aplicabile cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiect al acesteia îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, precum și art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010. … 28.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic și social, art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 23 privind libertatea individuală, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 126 alin. (5) privind interzicerea înființării de instanțe extraordinare. De asemenea se susține că sunt încălcate și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 7 privind principiul legalității pedepsei și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, din perspective similare, prin Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013, Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, prin Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 10 februarie 2016, prin Decizia nr. 173 din 21 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 21 iulie 2017, prin Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, prin Decizia nr. 677 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 13 februarie 2018, sau prin Decizia nr. 212 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 25 iulie 2018. … 30.Astfel, la paragrafele 19 și 20 ale Deciziei nr. 336 din 11 mai 2017, Curtea a reținut că problema incompatibilităților privind aleșii locali a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea statuând, cu valoare de principiu, că textul de lege criticat reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții sau calități incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, și Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013). … 31.Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept. … 32.La paragraful 27 al Deciziei nr. 336 din 11 mai 2017, Curtea a reținut că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice, în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică, în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. … 33.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi, prin Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, precitată, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură a afecta acest principiu constituțional, având în vedere faptul că demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, iar acestea îi vizează în egală măsură pe toți cei aflați într-o atare situație, fără deosebire pe criterii de gen. … 34.Referitor la invocarea prevederilor constituționale ale art. 37, prin Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, analizând conformitatea dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 față de exigențele impuse de normele fundamentale menționate, Curtea nu a reținut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. … 35.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la dreptul de asociere, prin Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, Curtea a statuat că art. 40 din Constituție vizează dreptul cetățenilor de a se asocia în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere, prin acestea înțelegându-se forme de asociere legale, prin care cetățenii își pot exercita drepturile politice. Prin urmare, Curtea a constatat că art. 40 din Legea fundamentală nu are incidență în cauză. … 36.Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la muncă, garantat de art. 41 din Constituție, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 677 din 2 noiembrie 2017, paragraful 21, că, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă. Or, dreptul unei persoane de a înființa o întreprindere cu scop lucrativ se subsumează libertății economice prevăzute de art. 45 din Constituție, iar nu dreptului la muncă, prevăzut de art. 41. … 37.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 45, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, paragraful 27, că, potrivit acestor norme, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate, sub condiția respectării cadrului normativ incident. Dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice, în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. Prin urmare, Curtea a respins, ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 45 din Legea fundamentală. … 38.De asemenea, cu privire la înțelesul noțiunii de „comerciant“, prin Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, paragraful 27, Curtea a statuat că înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor, în cauza dedusă judecății. Totodată, așa cum a reținut Curtea, în Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, paragraful 28, calificarea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind comerciant trebuie apreciată, de la caz la caz, de către instituțiile/autoritățile competente, în funcție de coordonatele cuprinse în legislația de drept comun (art. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, și art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011). … 39.Având în vedere acestea, Curtea constată că nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate a normelor de lege criticate, nu este întemeiată. … 40.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 din Constituție, Curtea reține că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care îndeplinesc funcții publice, prin asigurarea imparțialității, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese (a se vedea în acest sens Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013 sau Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, paragraful 31). Ca atare, norma constituțională invocată nu are incidență în cauză. … 41.În plus, Curtea a reținut, la paragraful 23 al Deciziei nr. 212 din 17 aprilie 2018, că, prin Legea nr. 87/2017, legiuitorul a modificat substanțial soluția legislativă cuprinsă de art. 87 din Legea nr. 161/2003 și criticată de autorul excepției, în sensul că a stabilit că funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, de președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu „exercitarea“ funcțiilor sau calităților prevăzute la lit. a)-k) ale art. 87 din Legea nr. 161/2003. … 42.Referitor la prevederile art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, soluționând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, raportate la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 16, Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 sunt constituționale în măsura în care sintagma „aceeași funcție“ se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeași lege. Însă, în prezenta cauză, prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 sunt criticate din altă perspectivă, autorii excepției neinvocând neconstituționalitatea sintagmei „aceeași funcție“, cuprinsă de aceste norme, ci neconstituționalitatea sancțiunii decăderii din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică. … 43.Cu privire la această critică, se reține că, în mod constant, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 se integrează scopului legii, și anume asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, și nu contravin normelor constituționale privind dreptul de a fi ales și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (a se vedea în acest sens Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 4 februarie 2014, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, și Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). … 44.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 45.Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că nici critica privind încălcarea principiului statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție, nu este întemeiată. … 46.Cât privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că acestea se referă la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială. Or, textele criticate instituie – fără a avea vreo legătură cu accesul la justiție – un caz de incompatibilitate a primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliului județean, nereferindu-se așadar la garanțiile dreptului la un proces echitabil. … 47.În final, Curtea constată că dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 23 referitoare la libertatea individuală și ale art. 126 alin. (5) privind interzicerea înființării de instanțe extraordinare nu au incidență în cauză. … 48.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin F. Niță în Dosarul nr. 5.149/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Balogh Tibor în Dosarul nr. 43.363/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Dumitru Blejan în Dosarul nr. 1.201/90/2016 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Gheorghe Stroe în Dosarul nr. 15.721/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește