DECIZIA nr. 284 din 28 mai 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1105 din 5 noiembrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 110
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 123
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 110
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 123
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 110
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 123
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 110
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 123
ART. 5REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 110
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 110
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 123
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 11REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Daniela Ramona Marițiu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110 și 123 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Maria în Dosarul nr. 3.673/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.137D/2021.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții legale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.673/109/2019, Tribunalul Argeș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110 și 123 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Maria cu ocazia soluționării unei cauze penale în cadrul căreia s-a solicitat rectificarea/completarea declarației de martor și a încheierii de ședință din 17 noiembrie 2020, precum și a notelor grefierului consemnate la același termen. 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Arată că, deși martorului i se pun mai multe întrebări, ulterior sunt consemnate doar acele elemente pe care le evidențiază judecătorul cauzei, fapt ce diluează acuratețea, realitatea și modalitatea de audiere. Susține că în momentul în care a precizat că va face observații în ceea ce privește declarația martorului, i s-a precizat că va suporta repercusiuni legale, încălcându-se dispozițiile art. 110 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală. Grefierul nu consemnează automat toate întrebările și răspunsurile, ci consemnează după dictarea făcută de instanță în mod omisiv, apărând astfel diferențe care fac ca declarații contradictorii, confuze, imprecise să se transforme în declarații clare, sigure, certe. Precizează că de la momentul la care inculpatul a fost trimis în judecată până la momentul audierii martorilor a trecut un interval de 8 ani, iar asupra martorilor se fac presiuni astfel încât aceștia să declare lucruri care să susțină exclusiv acuzarea.6.Tribunalul Argeș – Secția penală arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 110 și 123 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 110: (1)Declarațiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În declarație se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menționându-se cine le-a formulat, și se menționează de fiecare dată ora începerii și ora încheierii ascultării.(2)Dacă este de acord cu conținutul declarației scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declarației, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului.(3)Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declarația scrisă.(4)Declarația scrisă este semnată și de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecătorul de drepturi și libertăți ori de președintele completului de judecată și de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părții civile sau părții responsabile civilmente, dacă aceștia au fost prezenți, precum și de interpret când declarația a fost luată printr-un interpret.(5)În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declarația suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.– Art. 123: (1)Consemnarea declarațiilor se face potrivit dispozițiilor art. 110, care se aplică în mod corespunzător.(2)În cursul urmăririi penale, audierea martorului se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, dacă organul de urmărire penală consideră necesar sau dacă martorul solicită expres aceasta și înregistrarea este posibilă.11.Autorul excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul clarității și previzibilității legilor și în art. 21 referitor la accesul liber la justiție. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci face diverse aprecieri referitoare la respectarea dispozițiilor art. 110 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, pe de o parte, și la modalitatea de aplicare a legii de către organul judiciar, pe de altă parte. Astfel, în esență, autorul excepției arată că, deși martorului i se pun mai multe întrebări, ulterior sunt consemnate doar acele elemente pe care le evidențiază judecătorul cauzei, fapt ce diluează acuratețea, realitatea și modalitatea de audiere. Susține că grefierul nu consemnează automat toate întrebările și răspunsurile, ci consemnează după dictarea făcută de instanță în mod omisiv, apărând astfel diferențe care fac ca declarații contradictorii, confuze, imprecise să se transforme în declarații clare, sigure, certe. Precizează că de la momentul la care inculpatul a fost trimis în judecată până la momentul audierii martorilor a trecut un interval de 8 ani, iar asupra martorilor se fac presiuni astfel încât aceștia să declare lucruri care să susțină exclusiv acuzarea. 13.Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate și de soluționare a cererilor sale, elemente care nu pot fi convertite în motive de neconstituționalitate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.14.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110 și 123 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Maria în Dosarul nr. 3.673/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția penală. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x