DECIZIA nr. 283 din 28 mai 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Marius Lazăr în Dosarul nr. 6.721/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 812D/2021. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Veronica Dobozi, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat, care arată că textul criticat instituie anumite excepții de la extrădare. Legiuitorul a stabilit mai multe criterii care stau la baza refuzului de extrădare, pentru a se evita o discriminare, ultimul criteriu prevăzut de lege fiind „apartenența la un grup social“. Or, sintagma „grup social“ nu este definită de legislația în vigoare. Arată că o definiție vagă a acestei sintagme se regăsește în domeniul sociologiei, precizându-se că un grup social reprezintă o mulțime de oameni care au o preocupare comună și între care există o anumită coeziune socială. Susține că, în materia extrădării, nu aceasta a fost perspectiva legiuitorului, ci acesta a avut în vedere o coeziune mult mai importantă care determină apropierea între oameni, autorul excepției fiind membru al unui grup de motocicliști, acesta fiind și elementul care stă la baza urmăririi penale. Judecătorul a apreciat că apartenența la un grup de motocicliști nu echivalează cu „apartenența la un grup social“. Or, lipsa unor criterii și a unei definiții a acestei noțiuni, care au împiedicat și instanța de control judiciar să verifice dacă prima instanță judecătorească a apreciat corect, este o problemă de constituționalitate ce trebuie soluționată de instanța de contencios constituțional. … 4.Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că sunt invocate chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța judecătorească. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că sintagma criticată este expresia statului de drept și nu are o formulare neclară. Aceasta poate fi definită și înțeleasă din interpretarea întregului text de lege, fără ca aceasta să încalce prevederile constituționale invocate. Susține că textul criticat reprezintă voința legiuitorului concretizată în reglementarea unei forme de protecție a persoanei extrădabile. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Sentința penală nr. 50/F din 1 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.721/2/2020, Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Marius Lazăr într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de extrădare a acestuia. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia face referire la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 494 din 10 mai 2012, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, precum și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40. O lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. … 7.Arată că procesul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate are ca obiect o cerere de extrădare întemeiată pe învinuiri cuprinse în Legea RICO (Racketeer Influenced and Corrupt Organizations) din Statele Unite ale Americii. Susține că este considerat vinovat din start, prin răsturnarea prezumției de nevinovăție, doar pentru că aparține unui motoclub internațional, a cărui imagine este foarte controversată, respectiv Hells Angels Motorcycle Club (HAMC). Astfel, susține că, deși se află în situația descrisă de textul de lege criticat, lipsa unei definiții a noțiunii de „grup social“ permite arbitrarul instanțelor și neaplicarea acestor dispoziții în ceea ce îl privește pe autorul excepției. … 8.Definirea acestei noțiuni este esențială și din perspectiva importanței sale în cuprinsul procedurii de extrădare, deoarece se referă la un caz de refuz obligatoriu al cererii statului solicitant, prin urmare, în toate cazurile în care intervine are un efect hotărâtor asupra soluției instanței, fie în sens favorabil, fie în sens defavorabil cererii de extrădare. Or, lipsa unei definiții sau a unor criterii pentru stabilirea conținutului acestei noțiuni în cuprinsul textului invocat este echivalentă cu lipsa de previzibilitate a legii. … 9.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile criticate reprezintă chiar o expresie a statului de drept, acestea neavând o formulare neclară, ambiguă sau imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii. … 10.Dispozițiile legale criticate reglementează unul dintre cazurile obligatorii de refuz al extrădării (când există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motiv de apartenență la un anumit grup social) instituind o formă de protecție a persoanei extrădabile în fața riscului ca în statul solicitant să fie supusă unei vătămări a drepturilor sale pe acest motiv. Împrejurarea că același text de lege nu definește sintagma de „grup social“ nu face decât să ofere instanțelor judecătorești o marjă de apreciere sporită, în analiza existenței unei asemenea situații, dat fiind că aprecierea conținutului și a înțelesului termenului din textul de lege, altfel spus, interpretarea legii, intră în competența instanțelor de drept comun. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că lipsa dintr-un act normativ a unor definiții sau criterii pentru stabilirea unei noțiuni nu echivalează cu o lipsă de previzibilitate a legii. Face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, și Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României. Arată că, potrivit art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, doar pentru conceptele și noțiunile care au un alt înțeles decât cel comun trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare. Apreciază că, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 302/2004, noțiunea criticată nu are alt înțeles decât cel comun. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, cu următorul conținut: „(1) Extrădarea va fi refuzată dacă: […] b) există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social;“. … 16.Autorul excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și în art. 1 alin. (5) referitor la cerințele de calitate a legii. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia susține că, deși se află în situația descrisă de textul de lege criticat, lipsa unei definiții a noțiunii de „grup social“ permite arbitrarul instanțelor și neaplicarea acestor dispoziții în ceea ce îl privește pe autorul excepției. În acest context, Curtea reține că instanța judecătorească, soluționând cererea de extrădare, a analizat prezența unor cauze obligatorii de refuz al extrădării, inclusiv cea referitoare la existența unor motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de apartenență la un anumit grup social. Instanța judecătorească a apreciat că în cauză nu se poate reține că extrădarea ar fi solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii persoanei extrădabile pe motiv de apartenență la un grup social (în speță, Clubul Hells Angels Motorcycle Club sau „HAMC“). … 18.Așa fiind, având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate și de modalitatea de soluționare a cererilor sale. Plecând de la aceste premise, Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt concretă dintr-o cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale – se arată în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995 pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, – în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Marius Lazăr în Dosarul nr. 6.721/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește