DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Daniel Tudorache și Constanța Adina Tudorache în Dosarul nr. 455/1/2022/a3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.757D/2022. … 2.La apelul nominal răspund autorul excepției, Daniel Tudorache, prezent personal și asistat de domnul avocat Augustin Zegrean din cadrul Baroului Bistrița-Năsăud și de domnul avocat Adrian Cuculis din cadrul Baroului Tulcea, precum și autoarea excepției, Constanța Adina Tudorache, reprezentată de domnul avocat Augustin Zegrean. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Augustin Zegrean, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. Se susține că dispozițiile legale criticate sunt identice cu cele ale art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, care au fost abrogate prin dispozițiile art. 65 lit. a) din Legea nr. 129/2019, și că acestea sunt neconstituționale pentru motivele deja iterate în susținerea excepției care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 166D/2019.  … 4.Se arată că dispozițiile legale criticate prezintă probleme grave de redactare, cu toate că România este singura țară care are o lege referitoare la tehnica redactării actelor normative, respectiv Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Cu toate acestea, se susține că textele criticate sunt atât de lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, încât a fost necesară sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care s-a pronunțat prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016. Se arată însă că soluția pronunțată de instanța supremă este la fel de neclară, așa încât a fost nevoie ca instanța de contencios constituțional să intervină prin Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, prin care a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii (pct. 2 din dispozitiv), sunt neconstituționale. Se arată că instanța de contencios constituțional a mai fost sesizată cu excepții de neconstituționalitate având ca obiect dispoziția legală criticată, existând o jurisprudență bogată în acest sens, aspect care denotă problemele de claritate, precizie și previzibilitate pe care norma juridică criticată le prezintă. Se susține că, într-adevăr, excepțiile anterior referite au fost respinse de Curtea Constituțională ca fiind neîntemeiate, dar că aceste soluții au fost pronunțate anterior Deciziei nr. 418 din 19 iunie 2018, motiv pentru care nu mai pot fi invocate. Se susține că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 au o redactare similară, motiv pentru care soluția și considerentele Deciziei nr. 418 din 19 iunie 2018 sunt aplicabile și în cazul art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.  … 5.Distinct de cele deja arătate în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, se susține că textul criticat încalcă prevederile art. 41 alin. (8) din Constituție referitoare la prezumția de dobândire licită a averii, prezumție care a fost reglementată de legiuitorul constituant pentru a preveni repetarea experiențelor din trecut cu privire la confiscarea averilor dobândite în mod licit. Se susține că, în lipsa respectării acestei prezumții, cetățenii care au convingerea dobândirii licite a averilor ar putea fi deposedați de acestea, în timp ce organele judiciare ar putea proceda la astfel de confiscări fără a face proba caracterului ilicit al dobândirii lor. Se face în acest sens referire la actul de trimitere în judecată a autorilor excepției de neconstituționalitate emis în cauza în care aceasta a fost invocată.  … 6.Se susține că, pentru aceste motive, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 23 alin. (12) și ale art. 44 alin. (8) din Constituție, precum și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 7.Președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Adrian Cuculis, care susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale chiar prin denumirea legii, respectiv Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, întrucât textele de lege prin care sunt incriminate infracțiunile de spălare a banilor nu au ce să caute alături de dispoziții legale care combat finanțarea terorismului, aspect ce rezultă și din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018. Se arată în acest sens că fapta unei persoane ce fură o anumită sumă de bani cu care își cumpără alimente poate fi încadrată atât în sfera infracțiunii de furt, cât și în sfera de aplicare a prevederilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.  … 8.Se susține, de asemenea, că Parlamentul nu a reușit, cu prilejul adoptării Legii nr. 129/2019, să transpună soluția și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018, în care se vorbește despre o justă aplicare a pedepsei pentru fapta săvârșită, dispozițiile legale criticate rămânând în sfera neconstituționalității. Se arată, totodată, că decizia mai sus menționată a fost pronunțată de Curtea Constituțională pe baza Deciziei nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care vorbește despre o dublă incriminare, ce exclude sancționarea subiectului activ atât pentru infracțiunea predicat, cât și pentru infracțiunea de spălare a banilor. … 9.Curtea, prin doamna judecător Livia Doina Stanciu, subliniază că soluția și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018 au avut în vedere prevederile art. 29 alin. (1) lit. c), și nu lit. b), din Legea nr. 656/2002. … 10.În continuare, domnul avocat Adrian Cuculis susține că finalitatea normei de incriminare de la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 și a celei de la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 este aceeași. … 11.În final, se arată că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute la art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și se solicită admiterea acestei excepții.  … 12.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, fiind invocată în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 812 din 9 decembrie 2021.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:13.Prin Încheierea din 16 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 455/1/2022/a3, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Daniel Tudorache și Constanța Adina Tudorache într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorilor excepției pentru comiterea infracțiunilor de spălare a banilor și, respectiv, complicitate la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019. … 14.În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care acestea nu permit destinatarilor legii să cunoască în ce constă elementul material al laturii obiective a infracțiunii reglementate prin textul criticat. Se susține că nu orice deținere sau folosire a unor bunuri cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni constituie o infracțiune de spălare a banilor și că maniera generală și ambiguă de redactare a prevederilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 poate duce la încadrarea oricăror fapte producătoare de prejudicii în sfera de aplicare a textului criticat.  … 15.Se arată, de asemenea, că textul criticat încalcă prezumția dobândirii licite a averii, prevăzută la art. 44 alin. (8) din Constituție, putând determina confiscarea unor bunuri obținute în mod licit. În acest context, se menționează că, potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 420/2006 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005, dispozițiile art. 24 paragraful 2 din convenția anterior menționată, referitoare la executarea măsurii de confiscare, se aplică doar cu respectarea principiilor constituționale și a principiilor fundamentale ale sistemului juridic român.  … 16.Se face trimitere la paragraful 23 din Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, prin care Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii (pct. 2 din dispozitiv), sunt neconstituționale. Se susține că, în cuprinsul dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, legiuitorul a păstrat aceeași exprimare, norma de incriminare criticată fiind similară celei constatate ca neconstituțională prin Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, motiv pentru care soluția și considerentele acesteia sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 17.Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 sunt contrare prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituție, fiind vădit excesive în privința modalităților alternative de comitere a infracțiunii analizate. Se arată că prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție impun reglementarea prin lege a faptelor incriminate ca infracțiuni și, implicit, obligația legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele specifice calității legii și principiului legalității incriminării. Se face trimitere la Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012.  … 18.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 695 din 28 octombrie 2021, paragraful 34, la Decizia nr. 792 din 4 noiembrie 2020, paragraful 33, la Decizia nr. 116 din 10 martie 2020, paragraful 28, la Decizia nr. 545 din 26 septembrie 2019, paragraful 31, la Decizia nr. 215 din 12 aprilie 2016, paragraful 20, la Decizia nr. 812 din 9 decembrie 2021, paragraful 68, la Decizia nr. 116 din 10 martie 2020, paragraful 23, și la Decizia nr. 545 din 26 septembrie 2019, paragrafele 26-29. Se susține că nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența anterior menționată, motiv pentru care atât soluția, cât și considerentele care au fundamentat deciziile enumerate sunt aplicabile și în prezenta cauză.  … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019, care au următorul cuprins: „(1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani: […] b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; […]“. … 23.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 11 cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) referitoare la libertatea individuală și ale art. 44 alin. (8) cu privire la dreptul de proprietate privată, precum și prevederilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la legalitatea incriminării. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate sunt similare cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, care au fost abrogate de dispozițiile art. 65 lit. a) din Legea nr. 129/2019. … 25.Prevederile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând în acest sens mai multe decizii, printre care Decizia nr. 471 din 22 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 14 februarie 2023, Decizia nr. 695 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 25 ianuarie 2022, și Decizia nr. 812 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 1 martie 2022, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.  … 26.Prin Decizia nr. 471 din 22 octombrie 2022, precitată, paragraful 31, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii (pct. 2 din dispozitiv), sunt neconstituționale. S-a reținut, totodată, că, în soluția pronunțată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, atunci când a stabilit că subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile, nu a distins între modalitățile normative alternative ale infracțiunii de spălare a banilor, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) și, respectiv, c) din Legea nr. 656/2002. Însă instanța de contencios constituțional, în cuprinsul Deciziei nr. 418 din 19 iunie 2018, paragraful 14, a făcut o distincție referitoare la varianta normativă reglementată la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, arătând că, în ipoteza săvârșirii faptelor de spălare a banilor și a infracțiunii din care aceștia provin de către același subiect activ, organele judiciare sunt chemate să aprecieze, în fiecare situație în parte, dacă infracțiunea de spălare a banilor este suficient de bine individualizată față de infracțiunea predicat și dacă se impune reținerea unui concurs de infracțiuni sau a unei infracțiuni unice. … 27.Prin aceeași decizie, Decizia nr. 471 din 22 octombrie 2022, paragraful 32, analizând dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, Curtea Constituțională a reținut că varianta normativă prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în fapte de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; varianta normativă reglementată la alin. (1) lit. b) constă în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni, iar varianta infracțională prevăzută la alin. (1) lit. c) din aceeași lege constă în dobândirea, depunerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Curtea a stabilit că primele două modalități normative, reglementate la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, corespund scopului reglementării infracțiunilor de spălare a banilor, acela de combatere a acțiunilor de ascundere și disimulare a provenienței unor bunuri rezultate din săvârșirea de infracțiuni, în timp ce modalitatea normativă prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, este neconstituțională în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii. … 28.De asemenea, prin aceeași decizie, referitor la dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, Curtea a reținut că acestea reglementează o modalitate de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor al cărei element material constă în fapte de ascundere sau disimulare care, prin natura lor, nu pot fi decât subsecvente dobândirii bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și, totodată, diferite de acțiunile sau inacțiunile care formează elementul material al infracțiunii predicat. Prin urmare, tragerea la răspundere penală a aceleiași persoane pentru comiterea infracțiunii predicat, dar și pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în modalitatea prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, nu presupune o încălcare a principiului ne bis in idem, neimplicând judecarea și pedepsirea subiectului activ al infracțiunii de spălare a banilor de două ori pentru aceeași faptă, ci, dimpotrivă, sancționarea acestuia pentru fapte diferite, săvârșite la un anumit interval de timp, fapte care constituie elementul material al infracțiunii predicat și, respectiv, al celei de spălare a banilor. … 29.Având în vedere considerentele mai sus invocate, prin paragraful 36 al Deciziei nr. 471 din 22 octombrie 2022, Curtea a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 sunt în acord cu prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție și cu cele ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 30.Nu în ultimul rând, prin decizia precitată, paragraful 37, Curtea a constatat că noțiunile de „ascundere“ și „disimulare“ folosite în cuprinsul textului criticat, precum și sintagma care arată obiectul faptelor de ascundere sau disimulare, respectiv adevărata natură „a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora“ sunt clare, precise și previzibile, norma de incriminare analizată fiind în acord cu exigențele ce rezultă din prevederile constituționale și convenționale referitoare la calitatea legii și la principiul legalității incriminării. În același sens, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 215 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 3 iunie 2016, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, constatând că textele criticate stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului penal al operațiunilor săvârșite în legătură cu bunul sau sumele rezultate dintr-o anumită infracțiune (paragraful 20).  … 31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt aplicabile mutatis mutandis și în privința dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019. … 32.Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea constată că luarea măsurilor asigurătorii de către organele judiciare în cazul constatării comiterii infracțiunii prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 nu încalcă prezumția dobândirii licite a averii, astfel cum aceasta este reglementată la art. 44 alin. (8) din Constituție.  … 33.În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât textul criticat reglementează o normă de drept penal substanțial, iar garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin normele dreptului procesual penal.  … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Tudorache și Constanța Adina Tudorache în Dosarul nr. 455/1/2022/a3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și constată că dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește