DECIZIA nr. 282 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. II alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Petre Vasile Șerbănescu în Dosarul nr. 2.212/111/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.885 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosar mai multe documente, respectiv: copii de pe taloanele de pensii pentru a putea fi comparate, răspuns la punctele de vedere solicitate de către Curtea Constituțională autorităților publice și comunicate la dosar, precum și o cerere prin care solicită Curții să constate nulitatea deciziei emise de Casa Județeană de Pensii Bihor. De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de constatare a nulității deciziei emise de Casa Județeană de Pensii Bihor, întrucât soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale. Solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate și precizează că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că dreptul la indemnizație nu este un drept constituțional, din această perspectivă nefiind încălcate textele constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele5.Prin Încheierea din 28 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.212/111/2016, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și a dispozițiilor art. II alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepția a fost invocată de Petre Vasile Șerbănescu într-o cauză având ca obiect contestația împotriva deciziei emise de Casa Județeană de Pensii Bihor și a hotărârii Comisiei Centrale de Contestații. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că este beneficiarul unei hotărâri judecătorești pronunțate în anul 2012 și ulterior al unei decizii a Casei Județene de Pensii Bihor prin care s-a statuat că i se datorează indemnizația prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prin raportare la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea asigurărilor sociale de stat. După intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, deși a notificat casa județeană de pensii menționată să îi plătească aceeași sumă, s-a emis o nouă decizie – care este atacată în prezenta cauză – prin care i s-a stabilit indemnizația prevăzută la art. II alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Se arată că prin prevederile art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 sintagma „salariul mediu brut“ a fost înlocuită cu sintagma „câștigul salarial mediu brut“, iar din preambulul ordonanței rezultă că se reiau plățile privind indemnizațiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015. … 7.Se susține că legiuitorul nu poate să modifice sau să desființeze o hotărâre judecătorească printr-un act normativ fără ca prin aceasta să încalce principiul separației puterilor în stat. Totodată, acest principiu este încălcat deoarece prin decizia emisă de casa județeană de pensii întemeiată pe textele de lege criticate se desființează o hotărâre judecătorească definitivă care a dobândit autoritate de lucru judecat. … 8.Referitor la încălcarea art. 16 alin. (2) și art. 129 din Constituție, autorul arată că a recunoaște casei județene de pensii competența de reexaminare, respectiv de desființare a existenței dreptului obținut printr-o sentință, înseamnă a recunoaște controlul administrativ asupra unei hotărâri judecătorești, deci o cale de atac neprevăzută de lege, ceea ce contravine art. 129 din Constituție. Legitimarea unui astfel de control ar avea ca efect ideea că există persoane, instituții sau autorități cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele a căror competență este reglementată prin lege, încălcând astfel art. 16 alin. (2) din Constituție. … 9.În ceea ce privește încălcarea dreptului de proprietate, autorul arată că indemnizația prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 reprezintă un „bun“ aflat sub incidența art. 1 privind protecția proprietății din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum a statuat Curtea prin deciziile nr. 88 din 28 februarie 2013, nr. 244 din 29 aprilie 2014 și Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014. Cuantumul indemnizației a fost stabilit, potrivit art. II alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, la suma de 2.020 lei. Potrivit art. 16 din Legea nr. 187/2014, câștigul salarial mediu brut este de 2.415 lei, iar cuantumul indemnizației, dacă s-ar raporta la acesta, așa cum prevede art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, ar fi de 2.657 lei. Rezultă de aici că art. II alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 este lipsit de precizie și previzibilitate, deoarece se raportează la salariul mediu brut din 2010. Se aduce atingere astfel dreptului la ocrotirea proprietății în substanța sa. … 10.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă apreciază, pe de o parte, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată câtă vreme acordarea drepturilor bănești în semn de recunoștință pentru persoanele care au calitatea de revoluționari ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar, pe de altă parte, că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul având libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, arătând că acestea reglementează aspecte tranzitorii care vizează persoanele care dețin titlul de Luptător cu Rol Determinant și stabilesc condițiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de indemnizația cuvenită, în cuantumul stabilit prin textul de lege criticat. Niciuna dintre dispozițiile celor două articole nu afectează hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de judecată sub imperiul legislației în domeniu în forma anterioară modificărilor aduse prin aceste texte. Cuantumurile stabilite prin hotărârile respective se cuvin celor îndreptățiți câtă vreme dispozițiile legale avute în vedere la pronunțarea hotărârii de către instanța de judecată produc efecte juridice. În aceste condiții normele criticate nu fac decât să reflecte opțiunea legiuitorului la un anumit moment cu privire la drepturile cuvenite celor care au calitatea de revoluționari, fără a aduce atingere hotărârilor judecătorești pronunțate anterior. În ceea ce privește susținerea încălcării prevederilor art. 44 din Constituție și, implicit, a art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se menționează că protecția instituită de text cu privire la „bunuri“ nu este una absolută, fiind prevăzute și alte două principii ce constituie limite ale exercițiului acestui drept; dintre acestea, Guvernul a reținut în preambulul actului normativ posibilitatea privării de proprietate pentru o cauză de interes public. … 13.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, în acest sens indicând deciziile nr. 178 din 29 martie 2016 și nr. 398 din 15 iunie 2016. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și ale art. II alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, care au următorul cuprins:– Art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014:Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:După articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1, 3^2 și 3^3, cu următorul cuprins: + 
Articolul 3^1În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a)persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989 – eroii martiri și Luptătorii cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989; … b)urmaș de erou-martir – persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și copiii acestuia; … c)obiective de importanță deosebită – clădirile de importanță deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar și alte clădiri publice: Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română și altele asemenea; … d)Secretariatul de Stat – Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989; … e)Asociațiile de revoluționari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992 – asociațiile care au avut și au ca scop principal apărarea și promovarea idealurilor Revoluției Române din Decembrie 1989 sau apărarea drepturilor revoluționarilor, conform actului de înființare de la data constituirii, până la data de 31 decembrie 1992; … f)certificatele preschimbate – certificatele care atestă titlurile obținute potrivit Legii nr. 42/1990, pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al Certificatului și titular al Brevetului de atestare a titlului acordat de către Președintele României, prin Decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, preschimbate în baza prezentei legi; … g)Comisia parlamentară – Comisia parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989. …  + 
Articolul 3^2(1)Persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 li se vor elibera noi certificate pentru obținerea calităților și titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, doar dacă îndeplinesc condițiile prezentei legi.(2)Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se face doar la cerere, în baza certificatului preschimbat.(3)Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare și completare a normelor de aplicare a prezentei legi.(4)Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, și pentru obținerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimația aferentă. + 
Articolul 3^3(1)Calitățile obținute potrivit prezentei legi, pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 și 4 nu pot fi schimbate și se acordă în baza titlurilor acordate de către Președintele României, prin Decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, conform Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările ulterioare.(2)Prin excepție de la alin. (1), calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4, poate fi schimbată, la cerere, conform prevederilor art. 3^2. … – Art. II. alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015: „În anul 2015 Luptătorii cu Rol Determinant beneficiază de indemnizație lunară de gratitudine în cuantum de 2020 lei.“ …  … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) în componenta referitoare la securitatea raporturilor juridice și alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești și art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 1 privind protecția proprietății din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 s-a modificat Legea nr. 341/2004 instituindu-se un nou titlu, respectiv Luptător cu Rol Determinant, al căror posesori beneficiază de indemnizația prevăzută în cuantum fix prin art. II alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015, situație în care se află autorul excepției de neconstituționalitate. … 19.Referitor la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție și a art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sub aspectul condițiilor de claritate, precizie și previzibilitate, Curtea reține că această critică nu poate fi primită. Astfel, dacă pentru anumite categorii prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 și pct. 2 dinLegea nr. 341/2004 indemnizația lunară reparatorie se calculează pe baza coeficienților de multiplicare ce vor fi aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru categoria prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 dinLegea nr. 341/2004, aceasta este stabilită în cuantum fix. Stabilirea cuantumului indemnizațiilor de acest tip, precum și modificarea lor ulterioară intră în marja de apreciere a legiuitorului. … 20.Curtea nu poate primi critica formulată de autorul excepției referitoare la încălcarea art. 1 alin. (4),art. 124 și art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală. Astfel, arată acesta, legiuitorul nu poate ca printr-un act normativ să modifice sau să desființeze o hotărâre judecătorească prin care s-au acordat titlurile cuprinse în lege. Referitor la această critică Curtea reține că activitatea instanțelor de judecată o constituie aplicarea legii, astfel cum aceasta a fost adoptată și ulterior modificată de legiuitor. În aceste condiții schimbarea criteriilor avute în vedere de legiuitor la acordarea unui titlu, precum și stabilirea unui nou cuantum al indemnizației care se acordă pentru noul titlu de Luptător cu Rol Determinant – prin art. II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 – nu are semnificația încălcării hotărârilor instanțelor de judecată, ci a modificării cadrului normativ aplicabil. În sistemul constituțional românesc hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, paragraful III). … 21.Curtea reține că textele de lege criticate nu aduc atingere art. 16 alin. (2) și art. 129 din Constituție întrucât, prin decizia sa, casa județeană de pensii nu a exercitat controlul administrativ asupra unei hotărâri judecătorești, ci a aplicat prevederile unui act normativ intrat în vigoare după pronunțarea hotărârii judecătorești, act normativ care modifică cadrul legislativ aplicabil. … 22.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 44 și a celor ale art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea observă că prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, a reținut că sumele reprezentând indemnizații restante care se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie, într-adevăr, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceste tipuri de indemnizații au însă caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă, are, de asemenea, dreptul de a alege frecvența și modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 429 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 12 septembrie 2018, paragraful 41). … 23.Totodată, Curtea reține că soluționarea cererii de constatare a nulității absolute a deciziei emise de Casa Județeană de Pensii Bihor nu intră în sfera sa de competență, actele administrative putând fi supuse controlului instanțelor judecătorești, în condițiile legii. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petre Vasile Șerbănescu în Dosarul nr. 2.212/111/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. II alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește