DECIZIA nr. 281 din 4 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Niculescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Mihai Seplecan în Dosarul nr. 7.245/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 818D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că reglementarea, prin legislația electorală, a listelor de susținători în privința candidaților independenți ține de asigurarea unui anumit nivel de credibilitate și reprezentativitate a acestora și indică susținerea electoratului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 4.096 din 26 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.245/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Mihai Seplecan într-o cauză având ca obiect constatarea nulității Hotărârii nr. 3/H din 23 aprilie 2016, emisă de Biroul Electoral al Circumscripției nr. 1 din Municipiul Cluj-Napoca, privind respingerea propunerii de candidatură a contestatarului, candidat independent, la funcția de consilier local a Municipiului Cluj-Napoca. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 generează o ingerință asupra exercitării principiului suveranității și a dreptului de a fi ales. Instituirea unui prag de reprezentativitate pentru funcțiile alese ale administrației locale nu este justificată de nicio prevedere din Legea fundamentală, deoarece reprezentativitatea unui candidat se verifică prin vot, iar nu prin instituirea unui prag de reprezentativitate a priori – lista de susținători. Legea nr. 115/2015 nu indică, în expunerea de motive, necesitatea unei atare ingerințe, iar, presupunând că această necesitate ar consta în necesitatea asigurării unei reprezentativități crescute a candidatului, în scopul evitării inflației de candidaturi, aceasta nu poate fi inclusă între situațiile expres prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constituție și ale art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 6.Se mai susține că reprezentativitatea unui candidat nu poate fi obligatorie înainte de momentul exprimării opțiunilor de vot, ci, în mod firesc, ulterior acestui moment. În acest mod, impunerea unui număr atât de mare de semnături pentru lista de susținători este excesivă și aduce atingere dreptului constituțional și convențional de a fi ales. … 7.Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că, în temeiul art. 16 alin. (3) din Constituție, conform căruia „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii (…)“, legiuitorul are posibilitatea de a restrânge unele drepturi în materia alegerilor, în scopul asigurării reprezentativității candidatului la o funcție publică. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocând Decizia nr. 252 din 6 mai 2014, ale cărei argumente apreciază că se mențin mutatis mutandis în privința textului de lege ce constituie obiectul excepției de față, consideră că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate cu privire la încălcarea prevederilor art. 37 din Constituție. Referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015, se precizează că, spre deosebire de art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, constatat ca fiind neconstituțional prin această decizie, prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 nu impun o condiție de reprezentativitate ridicată, care să afecteze substanța dreptului de a fi ales. … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale sunt constituționale, invocând, în acest sens, și Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 și Decizia nr. 355 din 24 mai 2016. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: „Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 2 alin. (1) privind suveranitatea națională, art. 37 alin. (1) referitor la dreptul de a fi ales și art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile cuprinse în art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind organizarea de alegeri libere cu vot secret și art. 18 din aceeași Convenție referitor la restrângerile ce pot fi aduse drepturilor și libertăților instituite prin Convenție. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 au mai format obiectul controlului de constituționalitate prin raportare și la dispozițiile constituționale invocate în prezenta cauză, și cu o motivare similară, pronunțând, spre exemplu, Decizia nr. 359 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016. … 16.Prin decizia antereferită, Curtea a constatat că obligația ce revine, în contextul alegerilor locale, candidaților independenți la funcția de consilier, prevăzută de textul de lege criticat, este, în esență, comună tuturor categoriilor de competitori electorali la oricare dintre funcțiile publice elective prevăzute de Legea nr. 115/2015. Curtea a reținut, în esență, că dreptul de a fi ales și de a alege nu are caracter absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut. Examinând, în cadrul testului de proporționalitate, pretinsul caracter nejustificat și excesiv al condiției reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 și a art. 37 din Constituție, Curtea a subliniat că, în cauză, nu poate fi aplicat mutatis mutandis același raționament ce a fundamentat soluția pronunțată prin Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic. Astfel, s-a arătat că, dimpotrivă, această decizie susține, de principiu, constituționalitatea soluției legislative criticate în prezenta cauză, iar nu încălcarea prevederilor constituționale invocate. Aceasta deoarece înseși exigențele pe care legislația electorală în ansamblu le-a instituit în privința exercitării drepturilor electorale au fost apreciate de Curte ca justificând eliminarea condiției excesive de asigurare a reprezentativității partidelor politice încă de la înființarea acestora. Referindu-se la „instrumente legale adecvate“ menite să limiteze riscul fragmentării excesive a reprezentării parlamentare sau al supraîncărcării bugetului de stat cu cheltuieli destinate finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, Curtea a avut în vedere tocmai limitările inerente reglementării unor drepturi fundamentale, pentru evitarea exercitării abuzive a acestora. Reprezentativitatea candidaturilor la funcțiile elective se înscrie, de principiu, între „instrumentele legale adecvate“ menționate. Aceasta întrucât desemnarea de candidați în alegeri constituie una dintre condițiile de „existență“ a partidelor politice, potrivit art. 45 coroborat cu art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015. Așadar, indiferent de numărul de membri fondatori, prin instituirea unor condiții de reprezentativitate prin legislația electorală în privința candidaților partidelor se evită o fragmentare politică excesivă; practic, partidele care nu au forța politică de a desemna candidați în alegeri intră sub incidența cauzei de dizolvare menționate. … 17.Curtea a mai observat că textul criticat a fost adoptat chiar ulterior Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale și parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie. … 18.Cu privire la pretinsa stare de inegalitate creată, prin dispozițiile legale criticate, între candidații independenți la o funcție publică electivă și candidații propuși de formațiuni politice la aceleași funcții, Curtea a constatat că atât partidele politice, cât și candidații independenți trebuie să îndeplinească aceeași condiție în privința prezentării listei de susținători la depunerea candidaturilor pentru funcțiile elective. Diferențele de susținere în sine, concretizate, în cazul unora dintre partidele politice, în existența unei logistici superioare, țin deja de natura/substanța competiției politice, reflectând, implicit, libertatea de voință a electoratului, esențială într-un stat democratic. … 19.În continuare, prin decizia anterior menționată, Curtea a conchis că legislația electorală din România a stabilit și stabilește condiția prezentării unei liste de susținători la depunerea candidaturii de către candidații independenți, condiție ce a fost constatată în mod consecvent ca fiind constituțională. Aceasta reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și care previne, totodată, exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, asigurând accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor care, într-adevăr, beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului. Ca urmare, condiția instituită de legiuitor dă expresie, în esență, dezideratelor stabilite de art. 2 din Constituție referitoare la exercitarea suveranității naționale. Cât privește, în sine, numărul susținătorilor necesar pentru înregistrarea unei candidaturi independente, se constată că acesta a fost redus față de reglementările precedente în aceeași materie. Un nou test de proporționalitate sub acest aspect și-ar fi găsit eventual justificarea în ipoteza în care legiuitorul ar fi procedat la mărirea procentului reglementat, iar nu în situația constatată în care, prin reducerea acestuia cu 50%, legiuitorul a creat o evidentă facilitare a exercitării dreptului de a fi ales. Faptul că, în privința exercitării altui drept constituțional (dreptul de asociere), legiuitorul a stabilit la un moment dat reguli noi nu este de natură să îl oblige pe acesta să stabilească același reguli în privința tuturor/altor drepturi constituționale. Ca urmare, nu există niciun temei constituțional pentru a susține raționamentul potrivit căruia numărul de susținători cerut pentru înregistrarea unei candidaturi la o funcție electivă trebuie, în mod necesar, să fie identic cu numărul de fondatori necesar pentru înregistrarea unui partid politic. Rezultă că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de a fi ales în substanța sa, ci condiționează exercițiul său de îndeplinirea unor cerințe, aplicabile în egală măsură candidaților la funcția de consilier. … 20.Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții în materie, atât soluția de respingere ca neîntemeiată, cât și considerentele pe care aceasta se fundamentează își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Seplecan în Dosarul nr. 7.245/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca și constată că dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent șef,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește