DECIZIA nr. 281 din 26 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 17.780/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.901 D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.920 D/2016, nr. 2.939 D/2016, nr. 2.942 D/2016, nr. 2.949 D/2016, nr. 2.965 D/2016, nr. 2.980 D/2016, nr. 3.005 D/2016, nr. 3.020 D/2016, nr. 3.027 D/2016, nr. 3.036 D/2016, nr. 3.118 D/2016, nr. 3.165 D/2016, nr. 3.184 D/2016, nr. 3.189 D/2016, nr. 3.201 D/2016, nr. 3.223 D/2016, nr. 3.230 D/2016, nr. 3.305 D/2016, nr. 3.488 D/2016 și nr. 3.489 D/2016, având ca obiect excepții de neconstituționalitate cu obiect similar, ridicate de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 17.633/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 19.496/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 23.334/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 11.988/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 6.119/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Bank România – S.A. din București în Dosarul nr. 17.558/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 11.309/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 2.122/235/2016 al Judecătoriei Gherla, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 22.957/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 13.678/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 7.176/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, de societățile Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Olanda și Credit Europe Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 22.331/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 15.121/212/2016 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, de societățile Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și Credit Europe Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 7.223/320/2016 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 15.422/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 26.286/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 9.001/271/2016 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă, de Societatea Unicredit Bank – S.A. din București în Dosarul nr. 6.689/288/2016 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 3.984/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia și de Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 11.255/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.901D/2016, nr. 2.920 D/2016, nr. 2.939 D/2016, nr. 2.942 D/2016, nr. 2.949 D/2016, nr. 2.965 D/2016, nr. 2.980 D/2016, nr. 3.005 D/2016, nr. 3.020 D/2016, nr. 3.027 D/2016, nr. 3.036 D/2016, nr. 3.118 D/2016, nr. 3.165 D/2016, nr. 3.184 D/2016, nr. 3.189 D/2016, nr. 3.201 D/2016, nr. 3.223 D/2016, nr. 3.230 D/2016, nr. 3.305 D/2016, nr. 3.488 D/2016 și nr. 3.489 D/2016 au obiect parțial identic, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. … 6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. … 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.920 D/2016, nr. 2.939 D/2016, nr. 2.942 D/2016, nr. 2.949 D/2016, nr. 2.965 D/2016, nr. 2.980 D/2016, nr. 3.005 D/2016, nr. 3.020 D/2016, nr. 3.027 D/2016, nr. 3.036 D/2016, nr. 3.118 D/2016, nr. 3.165 D/2016, nr. 3.184 D/2016, nr. 3.189 D/2016, nr. 3.201 D/2016, nr. 3.223 D/2016, nr. 3.230 D/2016, nr. 3.305 D/2016, nr. 3.488 D/2016 și nr. 3.489 D/2016 la Dosarul nr. 2.901D/2016, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 28 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.780/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.901 D/2016. … 10.Prin Încheierea din 28 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.633/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.920 D/2016. … 11.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.496/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.939 D/2016. … 12.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.334/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.942 D/2016. … 13.Prin Încheierea din 10 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.988/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.949 D/2016. … 14.Prin Încheierea din 17 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.119/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.965 D/2016. … 15.Prin Încheierea din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.558/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6,art. 7 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.980 D/2016. … 16.Prin Încheierea din 31 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.309/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.005 D/2016. … 17.Prin Încheierea din 17 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.122/235/2016, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.020 D/2016. … 18.Prin Încheierea nr. 17.819 din 17 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 22.957/212/2016/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.027D/2016. … 19.Prin Încheierea din 20 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.678/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.036 D/2016. … 20.Prin Încheierea din 25 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.176/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.118 D/2016. … 21.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 22.331/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.165 D/2016.  … 22.Prin Încheierea nr. 16.652 din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.121/212/2016, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.184 D/2016. … 23.Prin Încheierea din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.223/320/2016, Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6,art. 7,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.189 D/2016. … 24.Prin Încheierea din 14 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.422/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.201 D/2016. … 25.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 26.286/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.223 D/2016. … 26.Prin Încheierea din 25 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.001/271/2016, Judecătoria Oradea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6,art. 7,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.230 D/2016. … 27.Prin Încheierea din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.689/288/2016, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.305 D/2016. … 28.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.984/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6-8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.488 D/2016. … 29.Prin Încheierea din 17 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.255/233/2016, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.489 D/2016. … 30.Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda, de Societatea Bancpost – S.A. din București, de Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Olanda, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București, de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. din București și de Societatea Unicredit Bank – S.A. din București, în cauze având ca obiect acțiuni întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 77/2016. … 31.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată, în esență, că Legea nr. 77/2016 contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, prin consacrarea dreptului „discreționar“ al debitorilor de a da în plată imobilul ipotecat în favoarea creditorului, în acest mod fiind încurajată „intenția frauduloasă de a nu plăti o datorie angajată în condiții de libertate contractuală, pe o durată îndelungată de timp“. … 32.Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, se susține că prevederile art. 3,art. 4 și art. 6-8 din Legea nr. 77/2016 încalcă principiul constituțional al statului de drept, respectiv securitatea juridică, deoarece modificarea/reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în contract. Art. 3 și art. 4 din Legea nr. 77/2016 nu corespund exigențelor constituționale de securitate juridică, prin aceea că stabilesc un domeniu de reglementare amplu și neclar al procedurii speciale privind darea în plată. Totodată, art. 7 din Legea nr. 77/2016 încalcă exigențele privind siguranța circuitului civil, claritatea și previzibilitatea legii. Astfel, nu este definită noțiunea de „locuință“, nu este stabilit în sarcina cărei persoane vor fi puse cheltuielile de executare silită, și nu este stabilit domeniul de aplicare în ce privește utilizarea noțiunii „contract de credit“. Legea este imprevizibilă deoarece instituie o derogare de la prevederile Codului civil, fără a preciza care sunt dispozițiile legale de la care se derogă. De asemenea, nu este precizat modul în care prevederile sale se vor corobora cu dispozițiile din alte acte normative și nu se face nicio precizare cu privire la regimul aplicabil contractelor încheiate sub imperiul Codului civil din 1864. Totodată, în expunerea de motive a legii se precizează că scopul acesteia este protejarea debitorilor aflați într-o stare de dificultate financiară, aspect ce nu se regăsește în dispozițiile cuprinse în lege. … 33.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 11 și 20 din Constituție, se consideră că legea criticată nu respectă principiul securității juridice și cerințele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. … 34.Referitor la critica privind încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, se arată că prin dispozițiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 se modifică raporturile juridice anterioare intrării în vigoare a legii. Astfel, legea criticată reglementează un mecanism de intervenție forțată, exterioară, care modifică raporturi contractuale preexistente, prin schimbarea obiectului obligației și a regimului juridic contractual, fiind aplicabilă contractelor de credit încheiate anterior intrării sale în vigoare, precum și executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. Referitor la principiul neretroactivității, sunt invocate cele reținute prin deciziile Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012, nr. 101 din 28 februarie 2013 și nr. 745 din 3 noiembrie 2015. … 35.Se mai susține că prevederile art. 3,art. 6 și art. 8 din legea criticată contravin art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, se arată că în urma stingerii creanței prin darea în plată, creditorul ipotecar diligent, care și-a constituit o garanție, dobândește o situație juridică inferioară altor creditori (creditorii chirografari), care, deși nu au o garanție, pot urmări bunuri mobile și imobile prezente și viitoare ale debitorilor, până la satisfacerea întregii creanțe. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, pentru un tratament echitabil al creditorilor este necesar ca urmărirea bunurilor debitorilor să fie realizată în mod coordonat, în cadrul procedurii concursuale a insolvenței, în reglementarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Totodată, creditorul este pus într-o „poziție de inferioritate“, câtă vreme transferul dreptului de proprietate nu este condiționat de acordul său. … 36.Pe de altă parte, art. 4 și art. 7 din Legea nr. 77/2016 nu asigură garanțiile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3) și art. 24, deoarece stabilesc termene procedurale scurte și instituie o procedură de urgență în soluționarea contestațiilor, fără a fi asigurate și garanțiile procesuale necesare derulării unui proces echitabil, deși de la data notificării și pe tot parcursul procesului operează suspendarea plăților și a procedurilor judiciare și extrajudiciare. … 37.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 și art. 136 alin. (5) din Constituție, autorii arată că actul normativ criticat restrânge dreptul de proprietate și libertatea contractuală a creditorilor, fără să existe niciuna dintre justificările cuprinse în art. 53 din Constituție. Se arată, în acest sens, că statul are rolul de a garanta că legea părților va avea aceleași efecte pentru viitor ca și actele emise de legiuitor, iar acesta nu poate transforma norme contractuale în norme legislative, nu poate schimba natura juridică a unor contracte aflate deja în executare și nu poate crea un conflict de drepturi, respectiv între dreptul de proprietate și libertatea economică a creditorilor, pe de o parte, și dreptul de protecție specială a consumatorilor, pe de altă parte. … 38.Se apreciază că art. 8 din legea criticată și în special alin. (5) încalcă principiul securității raporturilor juridice, al legalității și al statului de drept, precum și dreptul de proprietate, deoarece consacră posibilitatea debitorilor de a obține concursul justiției, pentru refuzul de a-și executa obligațiile asumate contractual prin liber consimțământ și de a le fi iertată datoria, în detrimentul și prin prejudicierea creditorilor. … 39.Referitor la dreptul de proprietate privată al creditorului, se mai arată că dispozițiile legale prin care se prevede recuperarea creanței numai în limita valorii imobilului adus în garanție și supus transferului forțat de proprietate echivalează cu o expropriere, fără a exista o cauză de utilitate publică, expropriere care nu este compensată de o dreaptă și prealabilă despăgubire. Creditorul este obligat prin lege să suporte plata creanței cu un bun de o valoare inferioară și să-și vadă creanța redusă la valoarea respectivului bun sau să suporte stingerea creanței în contul prețului obținut la adjudecarea bunului, în cadrul executării silite. Legea împiedică executarea integrală a creanței atunci când există alte bunuri în patrimoniul debitorului, ceea ce reprezintă o atingere adusă dreptului de proprietate. Când obiectul dreptului de creanță este înlocuit, altfel decât prin voința creditorului, are loc o ingerință în dreptul de proprietate, în sensul primei teze a paragrafului 1 din art. 1 al Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Mai mult, atunci când dreptul de creanță poartă asupra unei valori inferioare celei inițiale, are loc o expropriere în sensul tezei a doua din paragraful 1 anterior evocat. … 40.Referitor la critica privind încălcarea art. 45 din Constituție, se apreciază că Legea nr. 77/2016 încalcă libertatea economică a creditorilor, astfel cum aceasta este protejată prin dispozițiile care trebuie interpretate corelat cu cele ale art. 135 din Legea fundamentală. Prin instituirea unei obligații în sarcina creditorilor de a se conforma dreptului debitorilor, exercitat în baza legii, în mod unilateral, de a schimba prețul unui contract deja executat sau în curs de executare, statul aduce ingerințe nejustificate libertății creditorilor la activitate economică și liberă inițiativă. Libertatea contractuală a părților nu presupune doar libertatea de a-și asuma obligații și de a dobândi drepturi, într-un mecanism contractual agreat de acestea, ci și libertatea de a-și asuma riscuri ale contractului, care pot fi deopotrivă juridice, precum și economice. Constrângerea creditorului de a accepta o dare în plată încalcă în mod vădit libertatea contractuală și libera inițiativă. Statul, în calitatea sa de garant al contractului și de garant al ordinii publice, nu poate adopta măsuri distructive/de infirmare față de ceea ce a fost asumat și executat sau urmează sa fie executat. De asemenea, Legea nr. 77/2016 schimbă natura juridică a activității instituțiilor de credit și instituțiilor financiar nebancare, din comerțul cu bani în comerțul cu imobile. Darea în plată a fost transformată dintr-o situație excepțională într-o regulă, prin instituirea unui drept unilateral, potestativ, al consumatorului și a unei obligații corelative a creditorului, sub sancțiunea pronunțării unei hotărâri de către instanța de judecată, ceea ce aduce atingere drepturilor constituționale anterior invocate. Se mai arată că actul normativ criticat contravine dispozițiilor art. 135 din Constituție, prin consacrarea dreptului discreționar al debitorului de a modifica întinderea obligațiilor asumate prin contracte deja executate, încălcând în acest mod „dreptul de proprietate, dreptul la profit și la menținerea status quo-ului contractual“, precum și „dreptul creditorilor garantați la diferență“, prin crearea unei situații juridice inferioare pentru creditorul ipotecar diligent, care și-a constituit o garanție, față de creditorii chirografari. … 41.Se mai susține că art. 3 și art. 4 din legea criticată încalcă dispozițiile art. 53 alin. (2) din Constituție, întrucât Legea nr. 77/2016 nu are un scop legitim și nu păstrează un raport legitim de proporționalitate între realitatea socială și măsura propusă, care nu este nici rezonabilă, nici echitabilă, deoarece restrânge dreptul de proprietate al instituțiilor bancare și nebancare creditoare. Se mai arată că restrângerea nu este justificată de un scop legitim de salvgardare a intereselor publice și nu este conformă standardului de protecție oferit de rolul de garant al statului. De asemenea, măsura legislativă instituită prin art. 4 din lege nu este proporțională, deoarece nu este corelată cu prevederile Legii nr. 151/2015 și nu este limitată la cazurile sociale, care să justifice ingerința excepțională a legiuitorului în contract. Mai exact, în opinia autorilor excepției, prevederile art. 3 și ale art. 4 din legea criticată ar fi trebuit să limiteze exercitarea dreptului debitorului de a da în plată, la situații de dificultate financiară și de criză a contractului. … 42.Se arată că Legea nr. 77/2016 încalcă dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, deoarece a fost adoptată cu procedura aplicabilă legilor ordinare, dar Codul civil, de la care aceasta derogă, este lege organică. Sunt invocate, în acest sens, considerentele cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 442 din 10 iunie 2015. … 43.În final, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 148 din Constituție, este invocat caracterul contrar al dispozițiilor Legii nr. 77/2016 față cele ale Directivei 2014/17/UE cu referire, în special, la art. 43 alin. (1) din aceasta. … 44.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.901D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 45.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.920 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 46.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.939 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 47.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.942 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 48.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.949 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 49.Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.965 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 50.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.980 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 51.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.005 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 52.Judecătoria Gherla, în Dosarul nr. 3.020 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 53.Judecătoria Constanța – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.027D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 54.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.036 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 55.Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.118 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 56.Judecătoria Sectorului 4 București, în Dosarul nr. 3.165 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 57.Judecătoria Constanța – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.184 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 58.Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.189 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 59.Judecătoria Sectorului 2 București, în Dosarul nr. 3.201 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 60.Judecătoria Sectorului 1 București, în Dosarul nr. 3.223 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 61.Judecătoria Oradea – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.230 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 62.Judecătoria Râmnicu Vâlcea – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.305 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 63.Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 3.488 D/2016, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 64.Judecătoria Galați – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.489 D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 65.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 66.Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 2.920 D/2016 și nr. 3.020 D/2016 în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate sau inadmisibile, în acord cu jurisprudența instanței constituționale, și anume Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. … 67.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:68.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 69.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1), art. 3,art. 4,art. 5 alin. (1) și (3),art. 6-8,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum și legea în ansamblul său. … 70.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. m) privind reglementarea prin lege organică a regimului general al proprietății și al moștenirii, art. 135 privind economia, art. 136 alin. (5) referitor la caracterul inviolabil al proprietății private, art. 148 alin. (2) privind actele obligatorii ale Uniunii Europene, precum și prevederilor art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și a celor ale art. 17, privind dreptul de proprietate, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 71.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că toate contractele de credit au fost încheiate între bănci și consumatori înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011 – dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016. Totodată, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992: „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei“. … 72.În consecință, întrucât autorii excepției au invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016 fără să se raporteze în mod distinct la cele două teze ale acestuia, respectiv teza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“) sau teza care vizează aplicabilitatea Codului civil din 1864, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția legăturii cu soluționarea cauzei. … 73.Curtea observă că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016, ceea ce este relevant în examinarea admisibilității excepției de neconstituționalitate a tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016, potrivit căreia Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. În aceste condiții, Curtea va respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016, ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția legăturii cu soluționarea cauzei. … 74.Curtea va respinge, ca inadmisibilă, și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, deoarece, din datele transmise în dosarele Curții Constituționale, niciunul dintre consumatorii care sunt parte la contractele de credit nu a fost supus executării silite în privința imobilului ipotecat (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 40). … 75.Curtea reține că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, ulterior sesizării Curții Constituționale în prezentele cauze, a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“, cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, este neconstituțională, și că prevederile din art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4,7 și 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii. Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, Curtea va respinge, în primul rând, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate privind sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“, din cuprinsul art. 11 teza întâi, din Legea nr. 77/2016. … 76.Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4,art. 7 alin. (1)-(3) și (5)-(6) și art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 prin raportare la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24, și aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, având în vedere faptul că autorii excepției de neconstituționalitate critică exact înțelesul normelor legale, care a fost constatat neconstituțional prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. În aceste condiții, potrivit jurisprudenței Curții, în temeiul Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23, sau Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40). … 77.Prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat, făcând referire la jurisprudența sa, în esență, că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea autoarelor excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normelor juridice, care a fost exclus din sfera cadrului constituțional, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional urmând să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate (a se vedea și Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48). … 78.Pornind de la aceste considerente, Curtea va analiza excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său, din perspectiva jurisprudenței sale anterioare în materie. De asemenea, Curtea va analiza pretinsa contrarietate dintre principiile și dispozițiile constituționale invocate în susținerea prezentei excepții de neconstituționalitate, pe de o parte, și celelalte dispoziții ale Legii nr. 77/2016 criticate, pe de altă parte. … 79.Astfel, în paragrafele 107-108 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a reținut că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice, care nu se referă la regimul general al proprietății, deoarece vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit, în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietății, publice sau private, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința și dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate, prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. … 80.Curtea a reținut că anumite critici formulate în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție vizează chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii sau se referă la corelarea unor prevederi din acte normative diferite, analiza acestora excedând competenței sale. … 81.De asemenea, cu privire la criticile potrivit cărora prevederile legale criticate nu sunt coroborate cu dispozițiile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, în mod constant, că nu se poate pronunța asupra neconcordanțelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate, în raport cu prevederile și principiile constituționale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005 și Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a reținut că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Prin urmare, o astfel de situație nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, corelarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate, este de competența autorității legiuitoare. … 82.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut, în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 115, că indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează. … 83.Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituție, referitor la principiul egalității, pe lângă cele reținute de Curte în paragraful 112 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care a constatat conformitatea cu acest standard constituțional a prevederilor criticate, Curtea observă și Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017 (paragraful 64), în care a reiterat jurisprudența sa constantă potrivit căreia noțiunea fundamentală de egalitate în fața legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferențiat unor situații distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituțional. Astfel, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat că egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și, deci, instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit – soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Curtea a mai reținut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, că deosebirile obiective dintre categoria profesioniștilor și cea a consumatorilor sunt suficient de relevante și semnificative încât să justifice opțiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct. … 84.În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 44 din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se impune reiterarea celor reținute în paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19), Curtea a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia, și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime, ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde, expres, în cadrul alin. (1), o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiții, Curtea a reținut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă, limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu bună-credință (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate. … 85.De asemenea, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, paragrafele 39, 41 și 47, Curtea a constatat că, reglementând procedura dării în plată ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligației un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților pe care debitorul le-ar datora, în temeiul contractului de credit. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestația creditorului, debitorul obligației va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată. Mai mult, Curtea a reținut că, în condițiile în care instanța judecătorească admite contestația formulată de profesionist, prestațiile bănești datorate în temeiul contractului de credit trebuie executate întocmai, creditorul obligației, în acest caz, având dreptul și la repararea prejudiciului, în măsura în care instanța judecătorească a constatat reaua-credință a debitorului, în exercitarea dreptului său la notificarea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 77/2016. … 86.Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016, formulate din perspectiva art. 45 și art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, Curtea a reținut, în Decizia nr. 35 din 17 ianuarie 2017, paragraful 65, că prin art. 45 din Constituție se garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora, în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie – în condițiile legii – legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cel al liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit, în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, paragraful 16, că principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor. … 87.Cu privire la criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauza de față. … 88.Cu privire la invocarea art. 148 din Constituție, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 129, Curtea a reținut că, în cauzele deduse judecății, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, acestea nu au incidență în cauză. … 89.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 și cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziții legale, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi a prevederilor art. 8 alin. (5), precum și a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 17.780/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 17.633/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 19.496/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 23.334/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 11.988/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 6.119/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Bank România – S.A. din București în Dosarul nr. 17.558/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 11.309/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 2.122/235/2016 al Judecătoriei Gherla, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 22.957/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 13.678/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 7.176/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, de societățile Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Olanda, și Credit Europe Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 22.331/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 15.121/212/2016 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, de societățile Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și Credit Europe Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 7.223/320/2016 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 15.422/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 26.286/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 9.001/271/2016 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă, de Societatea Unicredit Bank – S.A. din București în Dosarul nr. 6.689/288/2016 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN -S.A. din București în Dosarul nr. 3.984/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia și de Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 11.255/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă. … 2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4,art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și ale art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“, cuprinse în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceleași părți, în aceleași dosare ale acelorași instanțe. … 3.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți, în aceleași dosare ale acelorași instanțe, și constată că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, Judecătoriei Gherla, Judecătoriei Constanța – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 1 București, Judecătoriei Oradea – Secția civilă, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secția civilă, Judecătoriei Alba Iulia și Judecătoriei Galați – Secția civilă, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește