DECIZIA nr. 280 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Ion Tomescu în Dosarul nr. 185/42/2017 al Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.467D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă pentru Agenția Națională de Integritate consilier juridic Dragoș-Daniel Ceicu, cu delegație la dosar. Lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă că la dosar partea Agenția Națională de Integritate a depus concluzii scrise în care se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal ca inadmisibilă, arătând, în esență, că autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, deoarece nu arată în concret în ce constă contradicția dintre textele legale criticate și prevederile constituționale invocate, pretinsa neconstituționalitate constând în prezentarea motivelor de fapt. Excepția nu este motivată conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Motivele privesc aplicarea legii, iar nu o excepție de neconstituționalitate, autorul urmărind ca instanța de contencios constituțional să se substituie unei instanțe de judecată. În subsidiar, excepția poate fi respinsă ca neîntemeiată, Curtea pronunțându-se asupra unor critici similare prin deciziile nr. 662 din 26 iunie 2012, nr. 204 din 29 aprilie 2013,nr. 309 din 5 iunie 2014, nr. 449 din 16 iunie 2015, nr. 663 din 26 iunie 2012, nr. 203 din 29 aprilie 2013 și nr. 201 din 9 aprilie 2013.  … 5.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra excepției de neconstituționalitate, pune concluzii de respingere a acesteia, în principal ca inadmisibilă, arătând că aceasta privește interpretarea și aplicarea legii, iar în subsidiar ca neîntemeiată, întrucât Curtea s-a mai pronunțat asupra unor critici similare.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 13 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 185/42/2017, Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Tomescu într-o cauză având ca obiect anularea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat că autorul s-a aflat într-un conflict de interese anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată, în esență, că prin raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate s-a reținut că autorul nu a respectat regimul juridic al conflictului de interese pentru mai multe activități desfășurate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. Prevederile Legii nr. 176/2010 conțin atât norme de procedură, cât și norme de drept material. În considerentele Deciziei nr. 88 din 27 februarie 2014, Curtea Constituțională a reținut că aplicarea imediată a legii procesual civile noi în privința unor efecte juridice consumate poate da naștere unei încălcări a dispozițiilor constituționale referitoare la principiul neretroactivității legii. De la principiul neretroactivității nu se poate deroga în materie civilă, indiferent că este vorba de norme materiale sau norme procesuale. Aplicând considerentele de principiu reținute în jurisprudența antereferită, autorul apreciază că prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 se impune a fi interpretate în sensul că sunt aplicabile situațiilor juridice născute sau apărute după intrarea în vigoare a legii și nicidecum unor situații juridice preexistente, caz în care ar fi vorba despre aplicarea retroactivă a legii. În acest context, sintagma „se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a trei ani după încetarea acestora“ coroborată cu art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 este neconstituțională în măsura în care Agenția Națională de Integritate efectuează procedura de evaluare cu privire la raporturi juridice născute și epuizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 și este constituțională doar cu privire la raporturi juridice născute și epuizate ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.  … 8.Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece criticile formulate vizează modalitatea de interpretare și aplicare a legii. În cauză, întreaga procedură s-a derulat sub imperiul normelor procedurale reglementate de Legea nr. 176/2010, iar din punctul de vedere al dreptului material, faptele au fost analizate și încadrate juridic potrivit prevederilor din Legea nr. 161/2003, în vigoare pe perioada supusă evaluării, cu respectarea principiului tempus regit actum.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la deciziile Curții Constituționale nr. 203 din 29 aprilie 2013 și nr. 207 din 29 aprilie 2013 și concluzionând că din aceste decizii rezultă că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situații juridice pentru viitor. Prin urmare, în considerarea practicii Curții Constituționale referitoare la interpretarea art. 15 alin. (2) din Constituție și văzând dispozițiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, în cauza dedusă judecății au fost incidente prevederile din Legea nr. 161/2003 și ale Legii nr. 176/2010, care reglementează norme procedurale de evaluare și sancțiuni decurgând din încălcări ale regimului stabilit de primul act normativ, fără a se aduce atingere prevederilor art. 15 din Constituție.  … 11.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, făcând referire la punctul său de vedere reținut prin Decizia Curții Constituționale nr. 449 din 16 iunie 2015. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de Agenția Națională de Integritate, concluziile reprezentantului Agenției Naționale de Integritate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1) și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următorul conținut: – Art. 11 alin. (1):Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora. … – Art. 25 alin. (1):Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor cuprinse în art. 15 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul neretroactivității legii. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia solicită admiterea excepției în sensul că sintagma „se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a trei ani după încetarea acestora“ cuprinsă în art. 11 alin. (1), coroborată cu art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, este neconstituțională în măsura în care Agenția Națională de Integritate efectuează procedura de evaluare cu privire la raporturi juridice născute și epuizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 și este constituțională doar cu privire la raporturi juridice născute și epuizate ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ. … 17.Curtea reține că autorul deduce neconstituționalitatea textelor de lege criticate din perspectiva modului în care Agenția Națională de Integritate a înțeles să le aplice în cazul său. Or, reprezintă prerogativa exclusivă a instanței de judecată învestită cu soluționarea plângerii formulate împotriva actului emis de Agenția Națională de Integritate de a decide cu privire la corectitudinea modalității de interpretare și aplicare a normei de către autoritatea administrativă. Așadar, instanța are, prin lege, atributul suveran de a decide cu privire la afirmațiile autorului excepției, în sensul că Agenția Națională de Integritate a aplicat prevederile de lege criticate unei situații juridice născute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. În aceste condiții, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, verificarea modalității concrete de aplicare a legii la cazuri individual determinate excedând competenței Curții Constituționale. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Ion Tomescu în Dosarul nr. 185/42/2017 al Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește