DECIZIA nr. 280 din 28 mai 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (3) lit. c) și ale art. 129 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 26.489/325/2018 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.515D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece se solicită completarea textului de lege criticat. Totodată, arată că instanța judecătorească s-a pronunțat în temeiul art. 123 alin. (3) lit. a) din Codul penal, dispunând o singură măsură neprivativă de libertate pentru toate infracțiunile săvârșite în concurs, astfel că dispozițiile art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal nu au legătură cu soluționarea cauzei. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că reglementarea măsurilor educative ține de politica penală a legiuitorului, acestea fiind privative sau neprivative de libertate. Dispozițiile art. 129 din Codul penal consacră principiul aplicării unei singure măsuri educative, fără a se încălca prevederile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 1.951 din 23 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 26.489/325/2018, Judecătoria Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (3) lit. c) și ale art. 129 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, într-o cauză penală în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea, în stare de minoritate, a unei infracțiuni aflate în concurs cu alte infracțiuni pentru care i s-au aplicat măsuri educative neprivative de libertate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească arată că inculpatul este judecat în prezenta cauză pentru săvârșirea (în stare de minoritate) a infracțiunilor de conducere a unui vehicul cu număr fals de înmatriculare și de conducere a unui vehicul fără permis de conducere. Arată că aceste fapte sunt săvârșite în cursul executării măsurii neprivative de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată în stare de minoritate prin Sentința penală nr. 3.608 din 22 iunie 2017, pronunțată de Judecătoria Timișoara. Totodată, cele două fapte sunt săvârșite în concurs cu infracțiunea de lovire sau alte violențe în stare de minoritate (pentru care i s-a aplicat măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni prin Sentința penală nr. 866 din 13 martie 2019, pronunțată de Judecătoria Timișoara) și cu infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere în stare de minoritate (pentru care i s-a aplicat măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 3 luni prin Sentința penală nr. 528 din 24 septembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Deta). Inculpatul a solicitat aplicarea procedurii în cazul recunoașterii învinuirii. … 6.Plecând de la aceste premise, instanța judecătorească apreciază că, având în vedere situația juridică a inculpatului, acestuia nu i se poate aplica o măsură educativă neprivativă de libertate, ci doar măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o durată de 8 luni, deși a executat integral și separat cele două măsuri educative constând în asistarea zilnică pe durata maximă de 6 luni. Susține că, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, doar în cazul pedepselor și măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pentru care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime, nu și în cazul măsurilor educative neprivative de libertate. … 7.Apreciază că se creează o diferență de tratament juridic între minorii care săvârșesc infracțiuni și persoanele majore care săvârșesc fapte penale. Astfel, față de minorul care săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, în executarea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni se poate dispune, potrivit art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal, înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate pe o durată de cel puțin 8 luni. În schimb, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) lit. a) din Codul penal, dacă minorul se află în executarea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni și săvârșește o nouă infracțiune după majorat, iar pentru infracțiunea săvârșită după majorat se stabilește o pedeapsă, se va executa numai pedeapsa, în unele condiții chiar sub supraveghere. Astfel, orice măsură educativă privativă de libertate, chiar și internarea într-un centru educativ, constituie o sancțiune mai grea decât aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia. … 8.Făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța judecătorească apreciază că diferența de tratament în ceea ce privește sancțiunile aplicabile minorilor care săvârșesc mai multe fapte penale prin comparație cu sancțiunile aplicabile inculpaților majori care săvârșesc fapte penale nu s-a bazat pe nicio justificare obiectivă și rezonabilă, astfel că aplicarea restrictivă a textelor legale sus-menționate constituie o încălcare a art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 9.Așa fiind, în condițiile în care tratamentul diferențiat mai aspru nu își găsește nicio justificare obiectivă și rezonabilă, instanța judecătorească apreciază că dispozițiile art. 129 alin. (1) și ale art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal creează o diferență de tratament juridic între persoanele care au săvârșit mai multe infracțiuni în stare de minoritate și persoanele care au săvârșit mai multe infracțiuni ca majori sau cele care au săvârșit o infracțiune în stare de minoritate și o infracțiune după majorat, în timpul executării măsurii educative neprivative de libertate. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 123 alin. (3) lit. c) și ale art. 129 alin. (1) din Codul penal, cu următorul conținut:– Art. 123 alin. (3) lit. c):(3)Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța dispune: […]c)înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate.; …  … – Art. 129 alin. (1): „(1) În caz de concurs de infracțiuni săvârșite în timpul minorității se stabilește și se ia o singură măsură educativă pentru toate faptele, în condițiile art. 114, ținând seama de criteriile prevăzute în art. 74.“ …  … 14.Instanța judecătorească, autoare a excepției, susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Sentința penală nr. 1.951 din 23 iulie 2020, Judecătoria Timișoara – Secția penală, pe de o parte, a sesizat Curtea Constituțională, iar, pe de altă parte, în temeiul art. 123 alin. (3) lit. a) din Codul penal, raportat la art. 129 alin. (1) din Codul penal, și al art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a dispus aplicarea unei singure măsuri educative neprivative de libertate, respectiv măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, iar în temeiul art. 121 alin. (1) lit. a) și e) din Codul penal a stabilit următoarele obligații pentru inculpat pe durata măsurii educative: să urmeze un curs de pregătire școlară sau de formare profesională și să se prezinte la Serviciul de Probațiune Timiș la datele fixate de acesta. … 16.Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că, în cauză, instanța judecătorească a făcut aplicarea dispozițiilor art. 123 alin. (3) lit. a) din Codul penal, iar nu a celor ale art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal, a căror neconstituționalitate o invocă. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. … 17.Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune existența sine qua non a unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 21, sau Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, este un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta, ci trebuie deferit Curții Constituționale, care îl va soluționa fără a cunoaște sau a interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituțională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituția în absența unei legături relevante între excepția de neconstituționalitate ridicată și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17). Curtea a mai stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). … 18.Prin urmare, Curtea constată că normele criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, nu au legătură cu soluționarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal este inadmisibilă. … 19.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 alin. (1) din Codul penal, Curtea reține că instanța judecătorească determină neconstituționalitatea acestora plecând de la situația particulară a inculpatului din dosar, pe de o parte, iar, pe de altă parte, printr-o coroborare a acestora cu cele ale art. 123 alin. (3) lit. c) și ale art. 124 alin. (1) din Codul penal și cu cele ale art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, care, în opinia instanței, duce, în mod obligatoriu, la aplicarea măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru educativ pe o durată de cel puțin 8 luni, adică a unei sancțiuni mai grele decât în alte cazuri. … 20.Or, în prezenta cauză, astfel cum s-a arătat, instanța judecătorească, în temeiul art. 123 alin. (3) lit. a) din Codul penal, raportat la art. 129 alin. (1) din Codul penal, și al art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a dispus aplicarea unei singure măsuri educative neprivative de libertate, respectiv măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, iar nu o măsură educativă privativă de libertate. … 21.Astfel, chiar și în cazul admiterii excepției de neconstituționalitate, decizia pronunțată nu va produce niciun efect concret în condițiile în care inculpatului i s-a aplicat o măsură educativă neprivativă de libertate. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate nu poate produce un efect concret asupra desfășurării procesului. În acest caz, art. 129 alin. (1) din Codul penal nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel că excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții este inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (3) lit. c) și ale art. 129 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 26.489/325/2018 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește