DECIZIA nr. 280 din 27 aprilie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 948 din 5 octombrie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 8REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 9REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 10REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 11REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 12REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 14REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 17REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 20REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 20REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 20REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 134
ART. 20REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 20REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 21REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 21REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 134
ART. 21REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 21REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 4
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 15
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 22REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 23REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 16
ART. 24REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 25REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 26REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 27REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 29REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 30REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 78
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 33REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 33REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 37REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 37REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 37REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 37REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 38REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 38REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 39REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 39REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 40REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 40REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 40REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 41REFERIRE LADECIZIE 836 17/11/2020
ART. 41REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 41REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 42REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 42REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 43REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 43REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 44REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 44REFERIRE LAOUG 100 27/08/2008
ART. 44REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 45REFERIRE LADECIZIE 192 31/03/2005
ART. 45REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 45REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 46REFERIRE LADECIZIE 736 24/10/2006
ART. 46REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 46REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 47REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 48REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 49REFERIRE LADECIZIE 463 11/07/2019
ART. 49REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 49REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 49REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 49REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 49REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 49REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 50REFERIRE LADECIZIE 836 17/11/2020
ART. 50REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 50REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 50REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 50REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 50REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 50REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 51REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 51REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 52REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 53REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 54REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 54REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 55REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 55REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 55REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 134
ART. 55REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 55REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 56REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 57REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 57REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 57REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 57REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 57REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 57REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 786 23/11/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 804 07/12/2021





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia-Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Petre Lupu în Dosarul nr. 345/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.104D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.105D/2019, nr. 1.106D/2019, nr. 1.167D/2019, nr. 1.346D/2019-nr. 1.348D/2019, nr. 1.510D/2019, nr. 1.797D/2019, nr. 1.869D/2019, nr. 1.913D/2019, nr. 1.914D/2019, nr. 1.973D/2019-nr. 1.975D/2019, nr. 1.978D/2019-nr. 1.980D/2019, nr. 2.022D/2019 și nr. 2.023D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Ioan Stanci și Vasile Chifu în dosarele nr. 690/97/2018 și nr. 4.197/97/2017 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Pavel Petrița și Ilie Hândea în dosarele nr. 2.171/95/2018 și nr. 2.394/95/2018 ale Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Lavinia Georgeta Lazăr, Jenica Iordache și Gheorghe Bitez în dosarele nr. 3.010/62/2018, nr. 3.342/62/2018 și nr. 3.346/62/2018 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Iulian Teodorescu în Dosarul nr. 1.872/101/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Aurel Tomescu în Dosarul nr. 768/30/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și de Ion Cioroianu, Vasile Fodor, Anica Negru, Petru Mandreș, Constantin Jianu, Ion Grigore, Dumitru Apostu, Constantin Baltariu, Gheorghe Avram și Petru Roșca în dosarele nr. 1.357/97/2018, nr. 3.399/97/2018, nr. 3.146/97/2018, nr. 2.938/97/2018, nr. 2.927/97/2018, nr. 2.940/97/2018, nr. 2.942/97/2018, nr. 3.141/97/2018, nr. 2.945/97/2018 și nr. 2.320/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.105D/2019, nr. 1.106D/2019, nr. 1.167D/2019, nr. 1.346D/2019-nr. 1.348D/2019, nr. 1.510D/2019, nr. 1.797D/2019, nr. 1.869D/2019, nr. 1.913D/2019, nr. 1.914D/2019, nr. 1.973D/2019-nr. 1.975D/2019, nr. 1.978D/2019-nr. 1.980D/2019, nr. 2.022D/2019 și nr. 2.023D/2019 la Dosarul nr. 1.104D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 4 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 345/97/2018, nr. 690/97/2018 și nr. 4.197/97/2017, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Petre Lupu, Ioan Stanci și Vasile Chifu.8.Prin Încheierea din 11 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.171/95/2018, și Încheierea din 9 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.394/95/2018, Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Pavel Petrița și Ilie Hândea.9.Prin încheierile din 16 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.010/62/2018, nr. 3.342/62/2018 și nr. 3.346/62/2018, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 169^2 din aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Lavinia Georgeta Lazăr, Jenica Iordache și Gheorghe Bitez.10.Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.872/101/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Iulian Teodorescu. 11.Prin Încheierea din 13 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 768/30/2018, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Aurel Tomescu.12.Prin încheierile din 5 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.357/97/2018, nr. 3.399/97/2018, nr. 3.146/97/2018, nr. 2.938/97/2018, nr. 2.927/97/2018, nr. 2.940/97/2018, nr. 2.942/97/2018, nr. 3.141/97/2018, nr. 2.945/97/2018 și nr. 2.320/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ion Cioroianu, Vasile Fodor, Anica Negru, Petru Mandreș, Constantin Jianu, Ion Grigore, Dumitru Apostu, Constantin Baltariu, Gheorghe Avram și Petru Roșca. 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, potrivit căreia „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“, este contrară prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu este clară și precisă în ceea ce privește stagiul complet de cotizare ce urmează a fi folosit la recalcularea pensiei, fapt ce generează o practică judiciară contradictorie. Consideră că, prin pronunțarea Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a adăugat la lege, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat. 14.Autorii excepției susțin și că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, așa cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, creează discriminări între persoane care au lucrat în aceleași condiții pentru aceeași perioadă de timp. În acest sens, invocă situația persoanelor care, cu prilejul majorării punctajului mediu anual, au beneficiat de luarea în calcul a stagiului de cotizare stabilit la data acordării dreptului la pensie, și nu de cel prevăzut de legea în vigoare la momentul recalculării. 15.Referitor la încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, arată că dispozițiile de lege criticate, prin lipsa lor de claritate și predictibilitate, îngrădesc accesul la justiție. De asemenea, arată că nu este asigurat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu se asigură acordarea majorării de punctaj prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv păstrarea dreptului câștigat constând în stagiul de cotizare de 20 de ani acordat cu prilejul ieșirii la pensie. 16.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 41 din Constituție, autorii excepției arată că „prin modificarea stagiului complet de cotizare de la 20 de ani la 30 de ani persoanelor care au prestat munca în grupa I de muncă sau condiții speciale – subteran și care au realizat cel puțin 20 de ani în subteran se aduce o gravă încălcare a art. 41 alin. (2) din Constituția României, acreditându-se ideea extrem de periculoasă prin care legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obținut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, eliminând anumite beneficii (stagiul complet de cotizare de 20 de ani), ce nu reprezintă altceva decât transpunerea efectivă în practică a garanțiilor prevăzute de art. 41 alin. (2) din Constituție pentru cei care au lucrat în condiții deosebite sau/și speciale și cărora le-au fost acordate datorită naturii profesiei lor care implică un risc, o uzură fizică și morală accentuată, respectiv punerea în pericol a sănătății și a vieții lor – pensionarilor care au lucrat în industria minieră“.17.Referitor la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 din Constituție, autorii excepției arată că pensia constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar „restrângerea elementului de calcul din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu încălcarea dreptului la garanția pensiei care a fost stabilită prin lege la determinarea sa. Modificarea stagiului complet de cotizare avut echivalează cu o expropriere inutilă și nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. Pensia este o avere pe care am dobândit-o pe bază de lege“.18.Aceleași argumente sunt invocate și pentru a susține încălcarea dreptului la pensie, prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție. 19.Autorii excepției arată că restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale mai sus arătate nu este justificată de niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 53 din Constituție. 20.Cu privire la art. 108 alin. (2) din Constituție, autorii excepției arată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011.21.Autorii excepției susțin că sunt încălcate și prevederile art. 124 din Constituție referitoare la înfăptuirea justiției în numele legii. În acest sens, arată că, prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, Guvernul a stabilit o regulă de determinare a stagiului complet de cotizare în contradicție cu art. 3 lit. n) din Legea nr. 263/2010, fiind încălcate astfel prevederile art. 4 alin. (3), ale art. 15 alin. (1) și ale art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Or, potrivit prevederilor imperative privind normele de tehnică legislativă, printr-o hotărâre a Guvernului nu se poate stabili o formulă de calcul al punctajului mediu anual contrară formulei de calcul expres definite de lege. 22.Totodată, arată că sunt încălcate prevederile art. 129 și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu pot exercita o cale de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii și se închide dreptul la un proces efectiv. 23.Cât privește dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, autorii excepției arată că acestea nu conferă predictibilitate, precizie și claritate, deoarece sunt date în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 și nu conțin nicio majorare de punctaje, ci doar conduc la un paralelism legislativ contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000. În același timp, textul de lege criticat limitează acordarea creșterilor prevăzute de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 numai pensionarilor care au beneficiat de recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege. Astfel, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 aduce „limitări întâmplătoare beneficiarilor de creșterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1 și s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017)“.24.Autorii excepției consideră că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 „nu are nicio rațiune sau logică juridică în privința destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privința categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe art. 169^1“.25.Dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare nici în ceea ce privește stagiul complet de cotizare la care se referă, respectiv dacă este cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalculării pensiei.26.De asemenea, autorii excepției arată că nu se poate deduce la ce anume se poate raporta art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, de vreme ce alin. (1) al aceluiași articol de lege este neclar. Dispozițiile art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare în ceea ce privește pensiile ce vor fi supuse recalculării și nici referitor la ce se întâmplă în situația pensionarilor cărora nu li s-a aplicat deloc creșterea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 ori li s-a respins cererea de recalculare în temeiul aceluiași articol de lege. 27.Totodată, dispozițiile de lege criticate sunt retroactive, deoarece dispun noi termene de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, fără a abroga data dispusă de acest articol de lege, și limitează aplicabilitatea la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50% și, respectiv, 25%.28.Autorii excepției susțin că este încălcat și art. 44 din Constituție, deoarece dispozițiile de lege criticate permit recalcularea punctajului mediu anual cu un stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei. 29.Lipsa de predictibilitate, concizie și claritate a textelor de lege criticate încalcă și art. 21 alin. (1) din Constituție, prin faptul că blochează accesul la justiție. De asemenea, este încălcat și art. 129 din Constituție, deoarece se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și care nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii.30.Autorii excepției susțin și că dispozițiile art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul securității juridice și art. 78 din Constituție, întrucât mențin în vigoare două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.31.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează, în realitate, modul de interpretare și de aplicare a legii. 32.Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Brașov – Secția I civilă, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.33.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege sunt neconstituționale, întrucât existența unor concepții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește beneficiul stagiului complet de cotizare diminuat instituit printr-o lege anterioară pentru anumite categorii de salariați nu este acceptabilă și nu poate privi numai o anumită perioadă de timp, de vreme ce, printr-o lege ulterioară, respectiv Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, s-a stabilit deja că recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. 34.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.35.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:36.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.37.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, respectiv prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Textele de lege criticate au următorul conținut: – Art. 169^1 alin. (3): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“;– Art. 169^2:(1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.38.Din analiza motivării excepției rezultă însă că, în ceea ce privește dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, critica de neconstituționalitate privește doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.39.Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, precum și asupra constituționalității art. 169^2 din aceeași lege.40.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la pensie, art. 53 alin. (1) și (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, invocă încălcarea prevederilor art. 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un remediu efectiv și interzicerea discriminării și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la aceeași convenție, referitor la proprietate.41.Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorii excepției privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, motivat de lipsa de claritate și previzibilitate a textului atacat. Față de această critică, Curtea reține că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, au fost examinate critici de neconstituționalitate similare aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de instanța supremă, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de aceștia, și anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.42.Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție.43.Analizând în continuare criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că autorii excepției invocă diferența de tratament juridic dintre persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege supus controlului de constituționalitate și pensionarii care, conform prevederilor legale în vigoare, au beneficiat de majorarea punctajelor anuale cu păstrarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. 44.Curtea constată că persoanele în raport cu care autorii excepției se consideră discriminați sunt, în realitate, cele menționate în dispozițiile art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispozițiilor alin. (1) din același articol de lege. În critica pe care autorii excepției de neconstituționalitate o fac, aceștia omit faptul că persoanele excluse de la aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordată tocmai pentru a atenua diferența de tratament juridic în raport cu persoanele care, lucrând în grupele superioare de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, ulterior acestei date, au îndeplinit criteriile obținerii unui stagiu de cotizare redus în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari. Astfel, spre exemplu, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, completează Legea nr. 19/2000 cu art. 78^2 în care se prevede acordarea unui număr suplimentar de puncte pentru asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precizând însă că aceste prevederi se aplică „numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa nr. 3, în funcție de data nașterii, respectiv stagiile complete de cotizare în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1“.45.Din contră, autorii excepției se află în ipoteza în care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare, sunt într-o situație obiectiv diferită de cea a categoriei de pensionari cu care se compară. Or, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005).46.Analizând, în cele ce urmează, susținerile autorilor excepției vizând pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale care consacră principiul neretroactivității legii civile, încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la pensie și a dreptului la protecția socială a muncii, Curtea reține că argumentele formulate de autorii excepției se referă la modificarea prin dispoziția de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, și anume a stagiului de cotizare. Or, față de această critică, reține că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).47.Cu toate acestea, același text constituțional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității. În acest sens, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).48.Or, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, constată că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.49.Referitor la critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât conținutul acestor dispoziții de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, Curtea, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 64, a reținut că „verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“.50.Cât privește critica de neconstituționalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și în raport cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, antereferită, a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.51.Analizând în continuare excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că obiectul acțiunilor în care a fost ridicată această excepție a privit obligarea caselor județene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. În majoritatea cauzelor în care au fost formulate aceste acțiuni, casele județene de pensii nu au emis deciziile de recalculare a pensiilor în termenul de 24 de luni prevăzut de art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Întrucât la data la care au fost formulate excepțiile de neconstituționalitate dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 erau deja în vigoare și având în vedere că aspectele criticate de autorii excepțiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, și la neîndeplinirea obligației caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. 52.Criticile aduse dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. 53.Examinând primul aspect de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Așa fiind, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ.54.Mai mult, Curtea constată că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 55.Examinând în continuare critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează situația persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 169^1 alin. (1) din aceeași lege – respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea reține că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă din oficiu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deși textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispozițiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 169^1 din lege se efectuează din oficiu“.56.Justificarea faptului că dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat în continuare ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege.57.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petre Lupu, Ioan Stanci și Vasile Chifu în dosarele nr. 345/97/2018, nr. 690/97/2018 și nr. 4.197/97/2017 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Pavel Petrița și Ilie Hândea în dosarele nr. 2.171/95/2018 și nr. 2.394/95/2018 ale Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Lavinia Georgeta Lazăr, Jenica Iordache și Gheorghe Bitez în dosarele nr. 3.010/62/2018, nr. 3.342/62/2018 și nr. 3.346/62/2018 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Iulian Teodorescu în Dosarul nr. 1.872/101/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Aurel Tomescu în Dosarul nr. 768/30/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și de Ion Cioroianu, Vasile Fodor, Anica Negru, Petru Mandreș, Constantin Jianu, Ion Grigore, Dumitru Apostu, Constantin Baltariu, Gheorghe Avram și Petru Roșca în dosarele nr. 1.357/97/2018, nr. 3.399/97/2018, nr. 3.146/97/2018, nr. 2.938/97/2018, nr. 2.927/97/2018, nr. 2.940/97/2018, nr. 2.942/97/2018, nr. 3.141/97/2018, nr. 2.945/97/2018 și nr. 2.320/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și dispozițiile art. 169^2 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Brașov – Secția I civilă, Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x