DECIZIA nr. 280 din 23 aprilie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 16 iulie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 484 27/06/2017
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 5REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 6REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 6REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 21
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 4 17/01/2013
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 1314 04/10/2011
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 287 11/03/2008
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 854 18/10/2012
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 775 03/06/2010
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 228 15/04/2014
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 854 18/10/2012
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 1217 20/09/2011
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 1057 14/07/2011
ART. 16REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 118
ART. 17REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 34
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 18REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 19REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 19REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 74 03/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 528 30/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 707 06/10/2020





Valer Dorneanu – președinte
Petre Lăzăroiu – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Vasile Surduc în Dosarul nr. 11.801/182/2016 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.793D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 484 din 27 iunie 2017.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 1 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.801/182/2016 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Surduc într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contravențională formulată în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că a fost sancționat contravențional pentru fapta prevăzută în cuprinsul art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aplicându-i-se și sancțiunea complementară aferentă, și anume suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile. Consideră că reglementarea criticată contravine principiului general al legalității, din care derivă principiul securității raporturilor juridice, și arată că noțiunea „respectarea legilor“ din cuprinsul art. 1 alin. (5) din Constituție trebuie înțeleasă ca o obligație generală impusă atât în sarcina fiecărui participant la un anumit raport juridic, cât și în sarcina legiuitorului.6.În concret, autorul excepției susține că „prin art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, din perspectiva sancțiunii complementare, nu se respectă principiul proporționalității, având în vedere că sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, pe o perioadă de 90 de zile, este o sancțiune fixă, fiind aplicată într-o manieră diferențiată în situații similare, fără a se ține cont de pericolul social al faptei săvârșite.“ Apreciază că pentru o aplicare corectă a principiului proporționalității, trebuie analizat, de la caz la caz, în funcție de situația dată, rezultatul produs, și doar în raport cu acest rezultat se poate analiza gravitatea faptei, implicit pericolul social, pentru a decide, în final, asupra aplicării sancțiunii contravenționale, fie ea principală, fie complementară. Învederează, totodată, faptul că în art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 au fost identificate criteriile de apreciere a proporționalității, printre ele fiind împrejurarea în care a fost săvârșită fapta și circumstanțele personale ale contravenientului, criterii care nu trebuie analizate superficial, având în vedere că diferă de la caz la caz.7.Judecătoria Baia Mare – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că stabilirea unor reguli referitoare la circulația pe drumurile publice, inclusiv în ceea ce privește suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, are ca scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, precum și a mediului. Prin urmare, instanța de judecată apreciază că reglementarea unor sancțiuni contravenționale pentru încălcarea acestor reguli este pe deplin justificată, din perspectiva interesului general ocrotit.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționalitate, concretizată, spre exemplu, prin deciziile nr. 287 din 11 martie 2008, nr. 1314 din 4 octombrie 2011 sau nr. 4 din 17 ianuarie 2013, prin care s-a statuat, în esență, că „în cazul săvârșirii unor contravenții la regulile de circulație rutieră, reglementarea prin lege, pe lângă sancțiunea principală – amenda, și a uneia sau mai multor sancțiuni complementare nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale, aceste sancțiuni având drept scop înlăturarea stării de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege“.10.Avocatul Poporului învederează faptul că și-a mai exprimat punctul de vedere asupra prevederilor legale criticate în sensul constituționalității acestora, acesta fiind reținut, spre exemplu, în deciziile Curții Constituționale nr. 775 din 3 iunie 2010 și nr. 854 din 18 octombrie 2012, punct de vedere pe care îl menține și în prezenta cauză.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, potrivit cărora „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: […] e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.“14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 53 alin. (2) referitoare la restrângerea exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au mai făcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care Curtea a statuat în sensul conformității acestora cu Legea fundamentală.16.În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.057 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din data de 8 septembrie 2011, Decizia nr. 1.217 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din data de 7 noiembrie 2011, Decizia nr. 854 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 12 decembrie 2012, sau Decizia nr. 228 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 10 iunie 2014, prin care Curtea a statuat că reglementarea prin lege, pe lângă sancțiunea principală – amenda, și a uneia sau mai multor sancțiuni complementare nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale invocate, întrucât aceste sancțiuni au drept scop înlăturarea stării de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege. Persoana sancționată contravențional are posibilitatea de a formula plângere, în condițiile art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, potrivit căruia „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta“, cadru în care, beneficiind de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, aceasta poate formula toate apărările pe care le consideră necesare, iar instanța de judecată, verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunilor aplicate.17.În acest sens, art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, reglementare-cadru în materie contravențională, prevede că „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării“. Așadar, Curtea a reținut că instanțele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.18.Curtea a reținut că reglementarea criticată nu restrânge drepturi constituționale, ci prevede, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, respectiv „asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului“. Așa fiind, în ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea a observat că normele criticate nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere. Pe de altă parte, alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situații, că exercițiul unor drepturi poate fi restrâns și pentru apărarea drepturilor și a libertăților cetățenilor.19.Curtea a constatat, de asemenea, că prevederile de lege criticate nu înlătură posibilitatea părților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, reglementarea reținerii permisului de conducere nefiind de natură să aducă în vreun fel atingere acestor garanții procesuale. Curtea a reținut că reglementarea, de către legiuitor, a aplicării obligatorii, împreună cu sancțiunea principală a amenzii, a sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere sau a dovezii înlocuitoare a acestuia, prevăzută la art. 111 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență criticată, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. e) din aceeași ordonanță de urgență, respectiv al depășirii cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, aplicare ce nu este lăsată la aprecierea organului constatator, este consecința legăturii directe în care se află cu fapta sancționată și a pericolului social sporit al acesteia.20.În consecință, Curtea a constatat că o atare reglementare asigură ocrotirea unor valori sociale de o însemnătate sporită, precum viața, integritatea fizică și sănătatea participanților la traficul rutier.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Surduc în Dosarul nr. 11.801/182/2016 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă și constată că prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x