DECIZIA nr. 280 din 17 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Iamandi Cameliu în Dosarul nr. 6.398/233/2012* al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 914D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, nefiind vorba, în raport cu modul de formulare, de o veritabilă excepție de neconstituționalitate. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, nefiind încălcate dispozițiile din Legea fundamentală la care face referire autorul acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 21 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.398/233/2012*, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Iamandi Cameliu într-o cauză aflată în rejudecare potrivit deciziei Curții de Apel Ploiești, având ca obiect soluționarea apelurilor formulate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că judecarea cauzei și soluția instanței de casare încalcă flagrant dispozițiile legale și constituționale. Astfel, acestea contravin „prevederilor art. 304 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 deoarece instanța de casare se comportă ca o veritabilă instanță de fond, încălcând competența sa în recurs, aceea a unui control exclusiv de legalitate, intrând nepermis în rolul legiuitorului, consacrând recursul ca o veritabilă cale de atac devolutivă, stabilind prin soluție o procedură inadmisibilă, a judecării în fond a unei cauze de patru instanțe de grad diferit.“ … 6.Se mai arată că instanța de casare a legiferat cu ocazia judecării recursului, deoarece a stabilit că „soția nu este rudă cu soțul“, „moștenirea nu este «mortis causa», ci «vitae causa»“ și „operează cu un principiu inexistent în dreptul național, convențional, comunitar, acela al ultraactivității legii vechi și al retroactivității legii noi (operare simultană) deși nu suntem pe tărâmul penalului sau contravenționalului când se aplică legea mai favorabilă“. Totodată, completul de recurs, care nu este „organ legiuitor“, a reinterpretat probele, ajungând la o concluzie contrară acestora. Prin soluția pronunțată, instanța de recurs a încălcat dreptul la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil, deoarece, deși a casat în totalitate decizia, a stabilit că două motive de recurs, care erau și motive de apel, trebuie să fie respinse. … 7.Se mai susține că judecătorii, după casare, se raportează la decizia de casare, iar ca urmare a acestei realități, cel care pierde permanent este justițiabilul corect, care a plătit taxe pentru o judecată în limita legii și a probelor, „un justițiabil la fel ca și judecătorii blocați de o hotărâre în afara legii, dar din nefericire «irevocabil㻓. … 8.Autorul mai apreciază că, în situația în care instanța de trimitere respectă cu strictețe decizia de casare, va fi blocat în dreptul de a se apăra. … 9.Dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale și prin prisma faptului că nu presupun un remediu legal pentru părți și instanță pentru ca o greșeală din decizia de casare să nu fie perpetuată. În speța concretă, judecătorii din recurs nu au dezlegat chestiuni de drept, au reapreciat probele fără niciun fel de argument. … 10.Tribunalul Prahova – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.“ … 15.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora „dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a reținut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunțe asupra prevederilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, mai sus citate. … 16.În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 15 – Universalitatea, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 46 – Dreptul la moștenire, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 67 – Actele juridice și cvorumul legal, ale art. 124 – Înfăptuirea justiției, ale art. 125 – Statutul judecătorilor, ale art. 126 – Instanțele judecătorești și ale art. 129 – Folosirea căilor de atac. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile autorului acesteia referitoare la modul în care instanța de casare a soluționat cauza nu constituie argumente de neconstituționalitate, ci relevă aspecte ce țin de aplicarea legii de către instanța judecătorească, fapt ce nu intră în sfera controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. … 18.Or, printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Așadar, interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată, iar pentru determinarea înțelesului acestora există instituția recursului în interesul legii sau instituția hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 19.În ceea ce privește obligativitatea deciziei de casare pentru judecătorii fondului, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că, rejudecând cauza, judecătorul preia rezolvările în drept stabilite de instanța de casare, fapt ce nu încalcă accesul liber la justiție, întrucât aceste rezolvări sunt date în cadrul activității cu caracter jurisdicțional a instanțelor de casare, pe cale de hotărâri pronunțate în urma dezbaterilor contradictorii, și nu au nimic comun cu situația nepermisă când, pe cale administrativă, un judecător ar primi indicații asupra modului în care trebuie să judece o anumită cauză. … 20.Pe de altă parte, dacă judecătorii de la instanța de fond nu ar fi obligați să se supună îndrumărilor instanței de control judiciar, putând reitera erorile comise prin soluția ce a fost desființată, s-ar ajunge la exercitarea repetată a căilor de atac și la prelungirea duratei soluționării cauzelor în mod nepermis (a se vedea în acest sens Decizia nr. 854 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007, sau Decizia nr. 332 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2002). … 21.Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu încalcă dreptul la apărare și nici dreptul la un proces echitabil judecat într-un termen rezonabil. … 22.În ceea ce privește raportarea la celelalte norme constituționale, autorul excepției nu arată în ce constă contrarietatea dispozițiilor legale criticate față de acestea, iar Curtea nu se poate substitui autorului excepției de neconstituționalitate în formularea unor critici de neconstituționalitate. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iamandi Cameliu în Dosarul nr. 6.398/233/2012* al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește