DECIZIA nr. 28 din 19 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Kiss Imola în Dosarul nr. 2.341/102/2017/a1 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 12D/2018. … 2.La apelul nominal lipsește autoarea excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece, ulterior sesizării Curții, aceasta a devenit inadmisibilă. Astfel, arată că, „în acest moment, lipsește condiția relevanței excepției de neconstituționalitate“, întrucât textul de lege criticat nu mai poate influența situația juridică a autoarei excepției față de care s-a dispus în mod definitiv achitarea. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Invocă, în acest sens, și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 1.087 din 18 decembrie 2012, cu privire la modul de stabilire a competenței și atribuțiilor Direcției Naționale Anticorupție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 27 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.341/102/2017/a1, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Excepția a fost ridicată de Kiss Imola cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care acesta a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății într-o cauză penală în care inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 289 alin. (1) din Codul penal cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu aplicarea prevederilor art. 5 din Codul penal. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 încalcă prevederile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, deoarece sintagma „conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale“ este lipsită de claritate și de previzibilitate. Arată că, în procedura de cameră preliminară, a solicitat judecătorului să constate nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală, întrucât Direcția Națională Anticorupție nu avea competența să efectueze urmărirea penală în cauză, nefiind întrunită niciuna din ipotezele prevăzute de dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, având în vedere că stabilirea competenței Direcției Naționale Anticorupție, adică determinarea sferei persoanelor care au calitatea de conducător al autorităților și instituțiilor publice, trebuie raportată la lege, nu la acte inferioare, precum fișa postului. Judecătorul de cameră preliminară a respins cererea, pe motiv că inculpata deținea funcția de director economic în cadrul Primăriei Municipiului Târgu Mureș, astfel încât avea calitatea de conducător al instituției la data săvârșirii faptei. Autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că textul de lege criticat nu stabilește criteriile cu ajutorul cărora să se poată stabili cine este „conducător al unei instituții publice“, ceea ce poate da naștere arbitrarului și incertitudinii. Susține că, în cazul în care calitatea de conducător al unei instituții se determină în funcție de modul în care este denumită funcția respectivă în organigramă sau în fișele de post (director, șef serviciu etc.), competența Direcției Naționale Anticorupție este stabilită nu prin lege, ci prin acte ale acelei instituții publice, care alege o denumire sau alta pentru funcționarii săi. Consideră că, astfel, se încalcă principiul legalității procesului penal, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 647 din 5 octombrie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și nr. 302 din 4 mai 2017. De asemenea, menționează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66. Concluzionează că, eventual, s-ar putea considera că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale în măsura în care calitatea de conducător al unei instituții este stabilită prin lege sau prin actul normativ de înființare a acelei instituții, fapt care ar asigura o anumită coerență în interpretarea normei. … 7.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 este neîntemeiată, în condițiile în care textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, arată că principiul legalității, statuat prin prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, implică o obligație pozitivă a legiuitorului, aceea de a reglementa prin texte clare și precise. Norma juridică trebuie să fie enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate respectă cerințele de accesibilitate și previzibilitate, astfel cum au fost formulate și dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Potrivit Curții de la Strasbourg, cerința de previzibilitate nu este una absolută, deoarece, dat fiind caracterul de generalitate a legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută, astfel încât, prin forța lucrurilor, numeroase legi utilizează formule mai mult sau mai puțin precise, în scopul evitării unei rigidități excesive care nu este de dorit și al adaptării la noile situații sociale ce se pot ivi, iar interpretarea și aplicarea unor asemenea dispoziții depind de practica organelor jurisdicționale (Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 8 ianuarie 2009). … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002). Dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 au fost modificate prin prevederile art. 58 pct. 2. din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul cuprins:(1)Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții:[…]b)dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai primministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 și 294 din Codul penal. …  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată – în ceea ce privește cadrul procesual în care a fost ridicată aceasta – că inculpata, autoare a excepției, a fost achitată prin Sentința nr. 157 din 3 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.341/102/2017 al Tribunalului Mureș – Secția penală. Prin Decizia nr. 562 din 16 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.341/102/2017, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a respins ca nefondat apelul declarat împotriva Sentinței penale nr. 157 din 3 decembrie 2018 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș, menținând hotărârea atacată. … 15.Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, și Decizia nr. 230 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 5 iulie 2019, paragraful 20). … 16.Având în vedere faptul că inculpata, autoare a excepției de neconstituționalitate, a fost achitată prin hotărâre judecătorească definitivă, dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 nu au legătură cu soluționarea cauzei, sub aspectul pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, din perspectiva efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate. … 17.Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Kiss Imola în Dosarul nr. 2.341/102/2017/a1 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește