DECIZIA nr. 28 din 17 ianuarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, introdus prin art. I din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, precum și ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, excepție ridicată de Mariana Emilia Suciu în Dosarul nr. 1.992/85/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.384D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că este atributul legiuitorului să instituie anumite condiții pentru acordarea dreptului la pensie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.992/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, introdus prin art. I din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, precum și ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004. Excepția a fost ridicată de Mariana Emilia Suciu, în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 897 din 3 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Sibiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 nu răspunde exigențelor de previzibilitate, întrucât nu sunt reglementate condițiile de aplicare. Acest articol, care se referă la personalul auxiliar de specialitate al fostelor notariate de stat, nu arată în ce condiții pot beneficia de pensia de serviciu persoanele care la data pensionării dețineau calitatea de personal auxiliar al notariatelor și în ce condiții pot beneficia de pensie de serviciu persoanele care la data pensionării nu mai dețineau calitatea de personal auxiliar de specialitate al notariatelor, însă îndeplinesc condițiile de vârstă și vechime, aceste condiții fiind indicate în cuprinsul art. I din Legea nr. 130/2015, doar în ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanțelor, parchetelor și cel de specialitate criminalistică. … 6.Autoarea consideră că, în privința personalului auxiliar de specialitate al notariatelor, art. II din Legea nr. 130/2015 nu conține domeniul de aplicare, iar acest text legal nu îndeplinește condițiile de previzibilitate, deoarece nu se poate susține că aceleași condiții prevăzute de art. I din Legea nr. 130/2015 se aplică și personalului auxiliar de specialitate al notariatelor. Se afirmă că, dacă ar fi așa, norma juridică ar fi lipsită de obiect, întrucât, spre exemplu, nu se poate cere personalului auxiliar de specialitate al notariatelor care la data pensionării deținea o altă funcție să îndeplinească condițiile de vârstă și vechime în funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor, parchetelor și personalului de specialitate criminalistică. … 7.Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004, introdus prin art. I din Legea nr. 130/2015, prin raportare la art. 16 din Constituție, se susține că, în situația în care se interpretează că art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 este constituțional, deoarece și personalului auxiliar de specialitate al fostelor notariate de stat i se aplica art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004, pe de o parte, se creează o discriminare între persoane aflate în situații juridice identice și, pe de altă parte, privilegii pentru persoanele care exercită calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanțelor, parchetelor și de specialitate criminalistică, față de personalul auxiliar de specialitate al notariatelor de stat. … 8.Autoarea apreciază că, atât timp cât art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 prevede că de dispozițiile legii beneficiază și personalul auxiliar de specialitate al fostelor notariate de stat, reprezintă o discriminare faptul că doar personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și celui de specialitate criminalistică li se recunoaște dreptul de a beneficia de pensie de serviciu, în situația în care la data pensionării au avut o altă ocupație. … 9.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 ar putea fi întemeiată, prin raportare la art. 16 din Constituție, în măsura în care s-ar interpreta că art. II din Legea nr. 130/2015 nu se aplică în toate situațiile prevăzute de lege și personalului auxiliar de specialitate al fostelor notariate de stat. Referitor la art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, instanța susține că acestea nu sunt reglementate lacunar, sub aspectul domeniului de aplicare, astfel că nu se poate reține că norma contestată nu ar răspunde exigențelor de previzibilitate și că ar contraveni prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se susține că instituirea unor condiții pentru acordarea pensiei de serviciu este atributul legiuitorului, el fiind singurul în măsură să determine condițiile în care personalul auxiliar de specialitate beneficiază de pensie de serviciu, inclusiv vechimea care se valorifică la acordarea acestui drept. Respectarea principiului egalității în drepturi nu are semnificația reflectării în norma juridică a unei depline uniformități a situațiilor sociale, ci, dimpotrivă, diversitatea situațiilor sociale poate fi corijată de legiuitor în mod proporțional, pentru a le aduce la un numitor comun. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, potrivit cărora:– Art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004: „(7) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile, în procent, din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate.“; … – Art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015: „De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de aceasta, beneficiază și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale și care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii.“ …  … 15.Curtea observă că art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004, criticat prin prezenta excepție de neconstituționalitate, face trimitere la alin. (1) al aceluiași articol, care prevede că „Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.“ … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și art. 16 referitor la egalitatea în drepturi. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 502 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018, paragrafele 17-19, a reținut că „Legea nr. 564/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, a prevăzut, în redactarea inițială a art. 68, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Articolul de lege menționat a fost supus mai multor modificări succesive, iar prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Ca urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au fost recalculate în temeiul principiului contributivității. Abrogând Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, a abrogat totodată, prin art. 196 lit. f), și dispozițiile art. 68-68^1 alin. (2) și art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004. În consecință, pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au fost acordate, în continuare, pe principii contributive, în temeiul Legii nr. 263/2010. Considerând că se impune acordarea din nou a beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienilor criminaliști din cadrul parchetelor, legiuitorul, prin art. I din Legea nr. 130/2015, prevede completarea Legii nr. 567/2004 cu art. 68^5, care stabilește condițiile acordării acestui drept.“ … 18.Astfel, dispozițiile art. 68^5 alin. (7) și (8) din Legea nr. 567/2004, reglementând condițiile în care se acordă pensia de serviciu, stabilesc că pot beneficia de aceasta persoanele care la data solicitării acestui drept nu mai au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică și de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcție a fost din motive neimputabile acestora. … 19.În jurisprudența sa, Curtea a reținut în mod constant că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condițiilor și criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale și de a respecta o condiție de rezonabilitate în stabilirea condițiilor de pensionare – est modus in rebus (a se vedea în acest sens Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015). … 20.De asemenea, Curtea a statuat în jurisprudența sa că, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). … 21.Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea reține că acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la data solicitării acestui drept nu au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcție a fost din motive care nu pot fi imputabile acestora, nu poate conduce la constatarea unor discriminări și privilegii, așa cum susține autoarea excepției.  … 22.Referitor la critica de neconstituționalitate a art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, formulată din perspectiva neîndeplinirii exigențelor de claritate și previzibilitate, se reține că dispozițiile de lege supuse controlului întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, întrucât normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În legătură cu principiul previzibilității normei legale, instanța europeană a statuat, de exemplu prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere unei rigidități excesive a reglementării. În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, instanța europeană a arătat că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul normei juridice, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune. Totodată, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație. Interpretarea și aplicarea unor asemenea texte depind de practică (hotărârile din 25 mai 1993 și din 20 mai 1999, pronunțate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, și Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). Funcția decizională acordată instanțelor servește tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent (a se vedea în acest sens Decizia nr. 491 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2016, paragraful 19). … 23.De altfel, prin Decizia nr. 502 din 17 iulie 2018, precitată, paragraful 25, Curtea a reținut că persoanele prevăzute la art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, respectiv personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii, au obținut pensia de serviciu în temeiul Legii nr. 130/2015.  … 24.În considerarea argumentelor expuse, Curtea urmează a constata netemeinicia criticilor de neconstituționalitate formulate. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mariana Emilia Suciu în Dosarul nr. 1.992/85/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește