DECIZIA nr. 279 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și a celor ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Petru Daniliuc în Dosarul nr. 11.584/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.152D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă pentru Agenția Națională de Integritate consilier juridic Dragoș-Daniel Ceicu cu delegație la dosar. Lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, invocând în acest sens deciziile nr. 396 din 1 octombrie 2013, nr. 93 din 3 martie 2015, nr. 481 din 21 noiembrie 2013 și nr. 483 din 21 noiembrie 2013. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca neîntemeiată, și de menținere a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 29 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.584/3/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupție, precum și a celor ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Petru Daniliuc într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate privind situația de incompatibilitate în care s-a aflat autorul. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 și ale art. 53 din Constituție, prin lipsa de claritate și previzibilitate a noțiunii de „comerciant persoană fizică“, sintagmă care nu este definită de un text de lege clar, de unde provine și divergența de interpretare a acestuia. În acest sens se arată că, după intrarea în vigoare a noului Cod civil, care a abrogat dispozițiile Codului comercial, noțiunea de „comerciant“ nu mai este definită de legislația în vigoare. … 7.Totodată, autorul mai susține că prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 instituie sancțiuni grave în cazul constatării incompatibilității, respectiv încetarea de drept a mandatului de ales local și decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor Legii nr. 176/2010 pe o perioadă de 3 ani. Această prevedere contravine art. 53 alin. (2) din Constituție întrucât nu este proporțională cu situația care a determinat-o de vreme ce este singura posibilă. În plus, sancțiunea instituită prin textul de lege criticat intervine ope legis, fără a parcurge o procedură de individualizare. Ar fi trebuit ca dispozițiile ce reglementează regimul incompatibilităților să permită aplicarea principiului proporționalității reglementând și alte sancțiuni, mai ușoare, pentru ca pedeapsa să poată fi individualizată în funcție de fiecare situație în parte. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, făcând referire la punctul său de vedere reținut prin Decizia nr. 173 din 21 martie 2017. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Agenției Naționale de Integritate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, precum și cele ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010. Curtea reține, în raport cu cadrul normativ aplicabil la data întocmirii raportului de evaluare contestat în cauză, că obiectul excepției îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, precum și cele ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, care aveau următorul conținut:– Art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […] g)calitatea de comerciant persoană fizică. …  … – Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010:Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămâneri definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. …  … 14.Curtea observă că partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017, fără să păstreze soluția legislativă criticată de autorul excepției de neconstituționalitate. … 15.Ținând seama de Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și de data întocmirii raportului de evaluare, Curtea va reține ca obiect al acesteia dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017. … 16.În ceea ce privește prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, Curtea observă că prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, a constatat că dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 sunt constituționale în măsura în care sintagma „aceeași funcție“ se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeași lege. Însă, în prezenta cauză, prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 sunt criticate din altă perspectivă, autorul excepției neinvocând neconstituționalitatea sintagmei „aceeași funcție“, cuprinsă de aceste norme, ci neconstituționalitatea sancțiunii decăderii din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică. … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) sub aspectul criteriilor de calitate ale legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și în art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prima critică formulată de autor privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate a noțiunii de „comerciant persoană fizică“, sintagmă care, după intrarea în vigoare a noului Cod civil, nu mai este definită de legislația în vigoare. … 19.Referitor la această critică, Curtea constată că, în prezent, noțiunea de „comerciant“ nu mai este expres definită în legislația în vigoare. Curtea observă însă că Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, aduce clarificări terminologice. Astfel, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, „noțiunea de «profesionist» prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 243 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 6 iulie 2017, paragrafele 33 și 35). Din această perspectivă, Curtea reține că art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 nu aduce atingere dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 420 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 9 noiembrie 2018, paragraful 24). … 20.Cea de-a doua critică privește prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, în sensul că acestea contravin art. 53 alin. (2) din Constituție care stabilește că exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți – în cazul de față, dreptul de a fi ales – poate fi restrâns doar în situații excepționale cu respectarea principiului proporționalității. … 21.În legătură cu acest aspect, Curtea reține că, prin Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 4 februarie 2014, a statuat că interdicția de a mai exercita, timp de 3 ani, o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, este o sancțiune cu natură juridică distinctă, cuprinsă în Legea nr. 176/2010, care vizează asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. … 22.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 din Constituție, Curtea a reținut în mod constant că prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 se integrează scopului legii, și anume asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, și nu contravin normelor constituționale privind dreptul de a fi ales și nici nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (a se vedea în acest sens Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013, precitată, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 285 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, paragraful 43). … 23.Cât privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că acestea se referă la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială. Or, art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 instituie un caz de incompatibilitate a primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliului județean, nereferindu-se așadar la garanțiile dreptului la un proces echitabil și fără a avea vreo legătură cu accesul liber la justiție (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 285 din 7 mai 2019, paragraful 46). De altfel, Curtea constată că cererea de anulare a raportului Agenției Naționale de Integritate formulată în fața unei instanțe judecătorești este un argument în sensul respectării art. 21 din Constituție.  … 24.Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petru Daniliuc în Dosarul nr. 11.584/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și cele ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește