DECIZIA nr. 278 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Marfin Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 2.187/299/2017* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.919D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită față de Societatea Marfin Bank (România) – S.A. din București, Adela Cristina Patriciu și Șerban George Patriciu. … 3.Magistratul-asistent referă că telegrama trimisă Societății Marfin Bank (România) – S.A. – Sucursala Lutherană din București s-a restituit la dosar, însă s-a dispus citarea prin afișare pe portalul și la ușa instanței de contencios constituțional.  … 4.Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, și menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 20 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.187/299/2017*, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția a fost ridicată de Societatea Marfin Bank (România) – S.A. din București într-o cauză având ca obiect acțiunea întemeiată pe prevederile Legii nr. 77/2016. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată, în esență, că Legea nr. 77/2016 aduce atingere dreptului de proprietate privată și libertății economice. Autoarea arată că drepturile fundamentale nu sunt absolute, ci pot suferi restrângeri și limitări. Chiar și Codul civil permite, în cazul impreviziunii, încetarea contractului devenit excesiv de oneros. Aceste restrângeri trebuie să aibă loc cu respectarea principiului proporționalității consacrat de art. 53 din Constituție, dar și de art. 5 alin. (4) din Tratatul Uniunii Europene și statuat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Autoarea apreciază că nici riscul legat de contract, precum riscul valutar sau alte riscuri similare, nici devalorizarea imobilelor nu sunt asemenea situații excepționale sau extraordinare care, puse la baza impreviziunii, ca excepție de la principiul rebus sic stantibus, să fie de natură să conducă la asemenea măsuri grave, care merg până la ștergerea totală a datoriei. Ceea ce lipsește din lege este tocmai varianta menținerii și a adaptării contractului. De altfel, Directiva 2014/17/UE, în spiritul principiilor de drept și cu respectarea principiului nominalismului, reglementează amplu posibilitatea conversiei creditelor în valută, la cursul de la data conversiei, măsură ce poate fi avută în vedere și echivalează cu o adaptare a contractului. Obligarea creditorului ipotecar la preluarea bunului și ștergerea datoriei constituie o măsură subsidiară și excepțională, pentru o situație de o gravitate deosebită, în care, într-adevăr, adaptarea contractului nu ar conduce la reașezarea echilibrată și echitabilă a raporturilor contractuale. Art. 11 din lege permite integrarea în procedurile judiciare a unor condiții de fond, legate de existența unui dezechilibru contractual produs ulterior încheierii contractului, ceea ce lipsește din lege, ca și element fundamental, este tocmai referirea la situația financiară și materială a împrumutatului. Având în vedere că nici riscul legat de contract, nici devalorizarea imobilelor nu sunt în sine situații excepționale de natură să conducă la stingerea datoriei, se încalcă în mod evident principiul proporționalității în condițiile în care darea în plată și stingerea datoriei nu sunt condiționate de lipsa/insuficiența veniturilor sau a altor bunuri ce pot fi aduse în garanție de debitor și de un anumit grad de îndatorare a acestuia. În expunerea de motive se arată expres că principiul răspunderii nelimitate reglementat de art. 2.324 alin. (2) dinCodul civil nu este în concordanță cu legislația protecției consumatorilor, fiind contrazis de situația reală de supraîndatorare a debitorului care, pentru imposibilitate de plată, astfel cum aceasta este definită de art. 1.634 dinCodul civil, trebuie liberat de datorii. În cuprinsul legii nu se instituie nicio condiție concretă privind imposibilitatea de plată sau gradul de îndatorare a debitorului, astfel încât se ajunge ca, practic, legea să devină aplicabilă independent de această condiție.  … 9.Toate aceste critici, arată autoarea, nu au fost soluționate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care Curtea s-a pronunțat numai prin raportare la principiul neretroactivității legii. Totodată, referitor la motivarea cuprinsă în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, autoarea mai arată că în sistemul Codului civil din 1864 aplicarea teoriei impreviziunii ridică probleme teoretice, fundamentele acestora fiind: existența unei clauze rebus sic stantibus, buna-credință și echitatea, cauza contractului și forța majoră. Pornind de la aceste fundamente, autoarea concluzionează că, în decizia sa, „Curtea ignoră o parte a reflecțiilor doctrinare și jurisprudențiale existente în contextul vechiului Cod Civil“ și apreciază că impreviziunea este aplicabilă și potrivit acestui act normativ. … 10.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece „modalitatea în care a fost reglementată operațiunea de «dare în plată» afectează dreptul de proprietate privată al unor persoane juridice de drept privat“, drept garantat de art. 44 alin. (2) din Constituție, întrucât creditorii sunt obligați să renunțe la dreptul de creanță în schimbul unor bunuri imobile având o valoare mai mică decât cea a creanței rămase de executat. Instanța consideră că scopul afirmat la art. 11 din lege al „echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ nu corespunde mecanismului operațiunii reglementate. Instanța apreciază că există riscul perturbării grave a pieței imobiliare prin concentrarea unui număr mare de imobile în proprietatea instituțiilor de credit. Aceste restrângeri ale dreptului de proprietate al creditorilor nu pot fi justificate, din perspectiva art. 53 din Constituție, de necesitatea protejării drepturilor consumatorului, întrucât se aduce atingere însuși dreptului de proprietate, fără ca legiuitorul să prevadă plata unor compensații către creditori pentru drepturile de creanță de care sunt lipsiți. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată prin raportare la art. 44 și 45 din Constituție, făcând referire la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 15 din 17 ianuarie 2017. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, actul normativ supus controlului contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 – Dreptul de proprietate privată și art. 45 – Libertatea economică din Constituție, precum și celor ale art. 1 – Protecția proprietății din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia critică Legea nr. 77/2016 în integralitatea sa, fără a identifica articolele care ar aduce atingere dreptului de proprietate privată și libertății economice. În acest context sunt incidente considerentele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 332 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 25 iulie 2018, paragraful 22, potrivit cărora, „astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale în privința Legii nr. 77/2016, controlul de constituționalitate nu poate fi realizat în absența indicării exprese a prevederilor acesteia care sunt incidente în soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate“. Prin urmare, din această perspectivă, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 18.Curtea constată că autoarea nu indică motivele pentru care se încalcă libertatea economică. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că instanța de control constituțional nu se poate substitui autoarei acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.“ … 19.În final, Curtea reține că autoarea critică Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, iar nu un text de lege sau ordonanță, așa cum prevede art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că deciziile Curții Constituționale nu pot fi supuse controlului acesteia, astfel încât excepția cu un astfel de obiect este inadmisibilă. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Marfin Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 2.187/299/2017* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește