DECIZIA nr. 278 din 27 aprilie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 729 din 26 iulie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006
ART. 3REFERIRE LALEGE 81 12/04/2021 ART. 1
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 906 16/12/2020
ART. 3REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 3REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 906 16/12/2020
ART. 4REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 5REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 6REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006 ART. 81
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 10REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017
ART. 11REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 50
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 50
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 50
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 50
ART. 14REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 50
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 50
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1594 14/12/2011
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 149 08/05/2001
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 26/09/2007 ART. 27
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 26/09/2007
ART. 16REFERIRE LACARTA 03/05/1996 ART. 15
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 11
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 17REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACARTA 03/05/1996 ART. 15
ART. 19REFERIRE LACONVENTIE 26/09/2007
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 21REFERIRE LAHG 655 14/09/2016
ART. 21REFERIRE LAANEXĂ 14/09/2016 ANEXA 2
ART. 21REFERIRE LAANEXĂ 14/09/2016 ANEXA 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 33
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006
ART. 27REFERIRE LACONVENTIE 26/09/2007 ART. 27
ART. 27REFERIRE LACARTA 03/05/1996 ART. 15
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 50
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 906 16/12/2020
ART. 28REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006 ART. 81
ART. 29REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017
ART. 29REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 448 06/12/2006 ART. 81
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 50
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 50
ART. 30REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 906 16/12/2020
ART. 31REFERIRE LAORD DE URGENTA 60 04/08/2017 ART. 1
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 32REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 32REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.361D/2019.2.La apelul nominal se prezintă, pentru Avocatul Poporului, doamna Linda Zenovia Timofan, consilier, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Avocatului Poporului, care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 906 din 16 decembrie 2020, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017. De asemenea, arată că prevederile constatate ca neconstituționale au fost modificate prin art. unic pct. 5 din Legea nr. 81/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 13 aprilie 2021, acestea fiind puse de acord cu dispozițiile Constituției. În aceste condiții, critica de neconstituționalitate formulată în prezenta cauză a rămas fără obiect.4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, sens în care arată că, prin Decizia nr. 906 din 16 decembrie 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Cu Adresa nr. 14.763 din 30 august 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.749 din 30 august 2019, Curtea Constituțională a fost sesizată direct de Avocatul Poporului cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate Avocatul Poporului susține, în esență, că prevederile legale criticate modifică art. 81 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 448/2006, republicată, în sensul eliminării unităților protejate fără personalitate juridică cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, al organizațiilor neguvernamentale, precum și a celor organizate de persoana cu handicap autorizată, în condițiile legii, să desfășoare activități economice independente. Art. 81 din Legea nr. 448/2006, republicată, în forma sa anterioară ordonanței de urgență criticate, stabilea că „Unitățile protejate pot fi înființate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap“ și că unitățile protejate pot fi cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituțiilor publice ori din cadrul organizațiilor neguvernamentale, precum și cele organizate de persoana cu handicap autorizată, în condițiile legii, să desfășoare activități economice independente. Lit. b) a art. 81 alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 astfel: „b) fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri în cadrul instituțiilor publice.“7.Din analiza comparativă a celor două texte rezultă că legiuitorul delegat a desființat baza legală a unităților protejate sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, din cadrul organizațiilor neguvernamentale și a celor organizate de persoana cu handicap autorizată, în condițiile legii, să desfășoare activități economice independente.8.Analizând preambulul ordonanței de urgență invocate, Avocatul Poporului apreciază că existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența modificării formelor unităților protejate nu sunt justificate deloc. Astfel, situația extraordinară și urgența sunt doar proclamate, fără a fi în realitate motivate și fără a fi precizat vreun element prin care să se demonstreze motivele având caracter de urgență și situația extraordinară în care se află Guvernul, din cauza cărora este necesară modificarea reglementării unităților protejate. În aceste condiții, reglementarea are caracter arbitrar, dificil de legitimat. Față de exigențele formulate de Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, Avocatul Poporului apreciază că motivarea situației extraordinare și a urgenței din preambulul ordonanței de urgență criticate este insuficientă și nu corespunde exigențelor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.9.În ceea ce privește condiția ca reglementarea situației în cauză să nu poată fi amânată, apreciază că aceasta nu este îndeplinită. Cu privire la acest aspect, în preambulul ordonanței de urgență se arată că „neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență va genera blocaje, ineficiență, precum și afectarea în continuare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități“. Din analiza acestui text nu reiese motivul care justifică modificarea reglementării unităților protejate, situația care nu poate fi amânată ori necesitatea introducerii modificărilor în materia unităților protejate prin ordonanță de urgență.10.Cât privește celelalte prevederi ale actului normativ criticat (modificarea cuantumurilor unor prestații sociale – intră în vigoare la 1 ianuarie 2018, respectiv 1 iulie 2018), se arată că simplul fapt că o reglementare este oportună, utilă sau necesară nu înseamnă că ea trebuie aprobată cât mai repede posibil, și cu atât mai puțin de către legiuitorul delegat, pentru că, în atare situație, se ajunge la încălcarea principiului fundamental al separației puterilor în stat. De altfel, urgența reglementării nu se justifică nici prin prevederile conținute, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 nu cuprinde nicio măsură de aplicare imediată de natură să rezolve o situație excepțională. În consecință, urgența reglementării nu este justificată nici în preambulul actului normativ criticat, nici prin măsurile preconizate.11.Referitor la exigența motivării urgenței în cazul adoptării unei ordonanțe de urgență a Guvernului, se arată că, în speță, această cerință nu este îndeplinită, de vreme ce în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 urgența se enunță, fără a fi demonstrată sau explicată. În plus, motivarea în sine are caracter general, fără a se menționa informații concrete de natură să justifice urgența măsurilor propuse.12.De asemenea, se susține încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, prin afectarea drepturilor persoanelor cu handicap, a căror protecție este prevăzută de art. 50 din Legea fundamentală. Persoanele cu handicap beneficiază de aceleași drepturi și libertăți cu cele fără handicap, dar în viața cotidiană nu se bucură de aceleași oportunități și posibilități, motiv pentru care este necesară intervenția statului pentru realizarea unei protecții speciale care să le sprijine. 13.Protecția constituțională a acestei categorii speciale se regăsește definită în art. 50 și are la bază principii precum: asigurarea unei protecții speciale a persoanelor cu handicap și realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap la viața comunității din care fac parte. Esențial este ca persoanele cu handicap să aibă șansa să trăiască independent în societate, să beneficieze de libertate de mișcare și să se bucure de o viață independentă. Formarea, educația și accesul acestora pe piața muncii trebuie să le garanteze mobilitatea și independența.14.Pentru a da eficiență acestei norme constituționale, legiuitorul a reglementat un ansamblu de drepturi și măsuri puse la dispoziția persoanelor cu handicap pentru a facilita integrarea și incluziunea socială a acestora, având în vedere tocmai statutul lor special. Ca atare, prin Legea nr. 448/2006 au fost stabilite o serie de măsuri, printre care în capitolul V sunt cuprinse cele dedicate ocupării și angajării în muncă. Însă, ca urmare a prevederilor legale criticate, o parte din tipurile de unități protejate autorizate din domeniul privat, inclusiv cele din organizațiile neguvernamentale și cele organizate de persoana cu handicap autorizată, în condițiile legii, să desfășoare activități economice independente, au rămas fără bază legală. Deși legea prevede puține măsuri efective de natură să sprijine integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, acestea sunt diminuate prin intervenția legiuitorului delegat care acționează în domeniul unor persoane dezavantajate din multe puncte de vedere, dar protejate la nivel constituțional. O astfel de acțiune contravine art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală și este contrară art. 50 din Legea fundamentală, care prevede în mod explicit obligația statului de a asigura realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor. În realitate, măsura luată fragmentează și puținele facilități de integrare a persoanelor cu dizabilități, inclusiv inițiativele pe cont propriu ale persoanelor cu handicap autorizate în condițiile legii. Deși în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 se declară că „Pentru a da persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a trăi independent și de a participa pe deplin la toate aspectele vieții sunt necesare măsuri care să asigure creșterea angajării acestora atât în sectorul public, cât și în cel privat, la finele anului 2016 numărul de persoane cu dizabilități angajate fiind sub 35.000“, în cuprinsul acesteia nu se regăsesc măsuri care să sprijine angajarea acestora în mediul privat. Cât privește sectorul public, se introduce o obligație în sarcina autorităților și instituțiilor publice, persoane juridice publice, de a organiza unele concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În concluzie, prevederile legale criticate nu sunt în măsură să îndeplinească rigorile constituționale cu privire la limitele de reglementare prin ordonanță de urgență, afectând drepturile persoanelor cu handicap, prin scăderea gradului de protecție pe care statul este ținut să o asigure în special în domeniul integrării în muncă și în viața comunității, și având ca efect creșterea implicită a riscului de excluziune socială a acestei categorii defavorizate.15.Totodată, Avocatul Poporului susține încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție privind caracterul social al statului român, sens în care sunt invocate Decizia Curții Constituționale nr. 1.594 din 14 decembrie 2011 și Decizia Curții Constituționale nr. 149 din 8 mai 2001. Fără a nega posibilitatea statului de a-și modifica în această privință concepția, anumite obligații nu pot fi neglijate sau subestimate. Actul normativ criticat prevede în perioade de timp ulterioare (1 ianuarie 2018, respectiv 1 iulie 2018) ușoare majorări ale prestațiilor sociale primite de persoanele cu handicap, dar acestea nu sunt în măsură să asigure o existență în condiții de demnitate a acestor persoane, mai ales pentru cele apte de muncă și care, prin efectul unor măsuri legislative imediate (art. I intră în vigoare la data de 1 septembrie 2017), rămân fără loc de muncă. Astfel, prevederile legale criticate restrâng în mod nejustificat participarea activă la viața socială și economică a persoanelor cu handicap, care din persoane independente financiar devin persoane asistate social.16.De asemenea, Avocatul Poporului invocă nerespectarea art. 27 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a art. 15 din Carta socială europeană, revizuită, și a art. 11 și 20 din Constituție. Astfel, prin ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată de Organizația Națiunilor Unite, România și-a asumat obligația de eliminare a barierelor astfel încât nicio persoană cu dizabilități să nu fie discriminată, marginalizată, exclusă sau abuzată, iar alegerile și aspirațiile ei să fie respectate și sprijinite. Măsura desființării unităților protejate sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din sectorul privat apare ca nefiind în concordanță cu textul precitat, limitând existența acestora la sectorul public. De asemenea, obligația de organizare a unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap incumbă exclusiv autorităților și instituțiilor publice.17.Prin urmare, Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. I din Ordonanța de urgență nr. 60/2017 contravin convenției sus-menționate. Obligațiile asumate de statul român cu privire la protejarea și promovarea dreptului la muncă, prin luarea de măsuri adecvate de ordin legislativ pentru „promovarea pe piața muncii a oportunităților de angajare și de progres în carieră pentru persoanele cu dizabilități, oferirea de asistență în căutarea, obținerea și menținerea unui loc de muncă, inclusiv pentru revenirea la locul de muncă“, „promovarea oportunităților pentru activități independente, dezvoltarea spiritului antreprenorial, dezvoltarea de cooperative și începerea unei afaceri proprii“, sunt neglijate de actul normativ criticat. De asemenea, obligația de „promovare a angajării persoanelor cu dizabilități în sectorul privat prin politici și măsuri adecvate, care să includă programe de acțiune pozitive, stimulente și alte măsuri“, este omisă prin desființarea unităților protejate din sectorul privat sub formă de secții, ateliere sau alte structuri, ceea ce reprezintă o măsură contrară obligațiilor asumate.18.În sens similar dispun și prevederile art. 15 din Carta socială europeană, revizuită, care consacră „dreptul persoanelor handicapate la autonomie, la integrare socială și la participare în viața comunității“. Acest document prevede în mod expres angajamentul statului de a lua măsuri de natură să favorizeze accesul la angajare al persoanelor cu handicap, prin orice măsură susceptibilă de a încuraja patronii să angajeze și să mențină în activitate persoane handicapate în mediul obișnuit de muncă și să adapteze condițiile de muncă la nevoile acestor persoane, precum și de a crea de locuri de muncă protejate. Din examinarea prevederilor legale criticate prin raportare la aceste norme internaționale, rezultă că normele interne sunt de natură să diminueze măsurile naționale anterioare în detrimentul locurilor de muncă pentru persoanele cu handicap, fără a le înlocui cu alte măsuri prin care să fie facilitată angajarea persoanelor cu handicap, respectiv prin care acestea să fie încurajate spre activități independente. Astfel, promovarea normei criticate este de natură să înfrângă obligațiile internaționale asumate de statul român.19.Din analiza prevederilor precitate din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, rezultă indubitabil că reglementările internaționale sunt mai favorabile decât cele naționale, în prezenta speță. Totodată, în lumina art. 20 din Constituție, apare fără echivoc că drepturile constituționale ale persoanelor cu handicap sunt mult mai largi din perspectiva dreptului internațional. Ca urmare, apare necesitatea ca, în interpretarea normei legale supuse discuției, să se aplice cu prioritate reglementările internaționale.20.Avocatul Poporului consideră că, având rolul de garant al drepturilor și libertăților cetățenești, Curtea Constituțională nu poate ignora această situație.21.În susținerea criticilor de neconstituționalitate, Avocatul Poporului invocă și Hotărârea Guvernului nr. 655/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități“ 2016-2020 și a Planului operațional privind implementarea Strategiei naționale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități“ 2016-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 și 737 bis din 22 septembrie 2016. În pofida celor reținute în strategia guvernamentală, prin modificarea reglementărilor legale în materie, se limitează și mai mult formele de organizare a unităților protejate, se desființează secțiile organizate direct de persoanele cu handicap organizate ca persoane fizice autorizate, se elimină obligația alternativă a angajatorilor de a achiziționa produse și servicii ale unităților protejate, se majorează suma de plată la bugetul de stat de către angajatorii care nu primesc persoane cu handicap, fără nicio altă alternativă care ar veni în sprijinul acestora.22.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) și ale art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.24.La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri formulate, în calitate de amicus curiae, de Asociația „Primii pași spre performanță“ din județul Argeș și de domnul Alexandru Burcă, prin care se prezintă argumente în susținerea temeiniciei excepției de neconstituționalitate ridicate de Avocatul Poporului.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantei Avocatului Poporului, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10, 29, 32 și 33 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.26.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie prevederile art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, având următorul cuprins:Începând cu data de 1 septembrie 2017, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (…)4.La articolul 81 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b)fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri în cadrul instituțiilor publice.27.În opinia Avocatului Poporului, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind caracterul social al statului, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap, art. 115 alin. (4) și (6) privind ordonanțele de urgență ale Guvernului. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 27 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, privind munca și încadrarea în muncă și art. 15 din Carta socială europeană, revizuită, privind dreptul la securitate și la igiena în muncă.28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017, criticate în prezenta cauză, au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 906 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 25 ianuarie 2021, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. I pct. 1, 2 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt neconstituționale. Cu acel prilej, Curtea a observat că prin prevederile art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 a fost modificat art. 81 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 448/2006, eliminându-se baza legală de înființare a unităților protejate fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, din cadrul organizațiilor neguvernamentale, precum și cele organizate de persoana cu handicap autorizată, în condițiile legii, să desfășoare activități economice independente. Potrivit art. 1 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017, criticat ca fiind neconstituțional, era permisă înființarea unităților protejate fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri numai în cadrul instituțiilor publice.29.Curtea a subliniat că reglementarea prin lege a cât mai multor forme legale ale unităților protejate, astfel cum erau prevăzute la art. 81 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, în forma inițială, reprezintă o măsură specială de protecție a persoanelor cu handicap, în vederea participării efective a acestora la viața comunității din care fac parte. Având în vedere jurisprudența sa și ținând cont de obligația constituțională a statului de a asigura o protecție specială persoanelor cu handicap, Curtea a constatat că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017, prin care se elimină din legislație măsuri de protecție a persoanelor cu handicap, măsuri care au fost reglementate în vederea asigurării egalității de șanse, a accesibilității și a incluziunii sociale a acestora, în special pentru accesul la piața muncii, sunt neconstituționale, întrucât încalcă prevederile art. 50 din Constituție. Curtea a mai constatat că, de vreme ce prevederile art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 afectează dreptul fundamental al persoanelor cu handicap, consacrat de art. 50 din Constituție, dispozițiile legale criticate au fost adoptate și cu încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (6), potrivit căruia ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturi și libertăți fundamentale.30.În final, Curtea a constatat că celelalte dispoziții invocate nu sunt încălcate de prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017.31.În consecință, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printro decizie anterioară a Curții Constituționale“, precum și faptul că Decizia Curții Constituționale nr. 906 din 16 decembrie 2020 a fost pronunțată și publicată la o dată ulterioară sesizării cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 a devenit inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29, 32 și 33 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Avocatului Poporului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x