DECIZIA nr. 278 din 26 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal – S.R.L. din ClujNapoca în Dosarul nr. 3.058/211/2016 al Judecătoriei ClujNapoca – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.279D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate au un conținut normativ asemănător cu cele din vechea reglementare procesual civilă, care au făcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, ocazie cu care s-a reținut că procedura de asigurare a dovezilor este o procedură specială, de urgență, ce are un scop limitat, acela de conservare a unor dovezi ce se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor. … 4.Accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale și implică existența unor proceduri unice pentru situații deosebite, așa cum este și procedura asigurării dovezilor. De altfel, dovezile administrate prin această procedură pot fi folosite și de partea care nu a solicitat conservarea lor, părțile nefiind lipsite de dreptul lor de a le combate, prin alte probe, în cursul derulării procesului de fond. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.058/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal – S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulate împotriva unui proces-verbal de constatare de urgență a unei stări de fapt întocmit de executorul judecătoresc în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin dispozițiile legale criticate legiuitorul a ales să înlăture controlul judecătoresc, atât prin atribuirea acestei competențe direct în favoarea executorului judecătoresc, cât și prin omisiunea reglementării unei căi de atac împotriva unui proces-verbal de constatare întocmit în aceste condiții. Prin înlăturarea controlului judecătoresc s-a conferit executorului judecătoresc competența de a decide cu privire la legalitatea și temeinicia unei astfel de cereri, activitate ce constituia atributul instanței de judecată sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865. Doar în măsura în care nu există acordul părții adverse executorul judecătoresc este obligat să se adreseze instanței de judecată, însă practica execuțională relevă faptul că acesta constată de urgență o stare de fapt, apreciind că nu este necesar acordul părții adverse; drept urmare, nu există nici obligația sesizării instanței de judecată. … 7.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 364 – Constatarea de urgență a unei stări de fapt din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:(1)La cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la fața locului această stare de fapt.(2)În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părții adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.(3)În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanței să încuviințeze efectuarea constatării. Instanța poate încuviința efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispozițiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.(4)Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de față, și are puterea doveditoare a înscrisului autentic. … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și art. 126 alin. (1) din Constituție potrivit cărora „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 702 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 364 din Codul de procedură civilă. … 15.Cu acel prilej, Curtea a reținut că, prin cererea formulată, în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă, partea urmărește constatarea de urgență a unei stări de fapt, executorul judecătoresc fiind sesizat în baza procedurii speciale privind asigurarea de dovezi. Constatarea de urgență a unei stări de fapt, care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, poate fi realizată de executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează a se face constatarea. Executorul judecătoresc procedează la exercitarea unei competențe prevăzute de lege, atât de art. 364 din Codul de procedură civilă, cât și de art. 7 lit. h) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011. Reglementarea legală criticată este integrată procedurii de asigurare a probelor prevăzute de art. 359-365 din Codul de procedură civilă, care este o procedură specială, de urgență, cu un scop limitat, respectiv de conservare a unor dovezi care se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor, condiția fundamentală a unui asemenea demers fiind existența unei primejdii în administrarea dovezii sau în constatarea unei anumite stări de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor.  … 16.În ipoteza art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoana care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt se adresează direct executorului judecătoresc, care va putea constata la fața locului această stare de fapt, doar în ipoteza alin. (2) al aceluiași articol fiind necesară încuviințarea instanței, respectiv numai în lipsa acordului părții adverse sau al unei alte persoane împotriva căreia constatarea urmează a fi făcută. În lipsa acordului, instanța de judecată va fi sesizată în vederea încuviințării efectuării constatării de urgență a stării de fapt [art. 364 alin. (3) din Codul de procedură civilă], încuviințare care poate fi dată și fără citarea aceluia împotriva căruia se cere, iar procedura de soluționare a unei astfel de cereri este cea reglementată de dispozițiile art. 360-363 din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător, respectiv procedura asigurării probelor.  … 17.Prin urmare, Curtea a reținut că, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 239 din Codul de procedură civilă din 1865), constatarea de urgență a unei stări de fapt se face de executorul judecătoresc, la cererea părții interesate, fără a mai fi nevoie nici de autorizarea prealabilă a instanței de judecată și nici de desemnarea executorului judecătoresc de către aceasta, intervenția instanței fiind necesară numai atunci când, fiind cerut concursul părții adverse sau al altei persoane pentru efectuarea constatării, acest acord lipsește. În această situație, instanța va pronunța o încheiere prin care va autoriza executorul judecătoresc să efectueze constatarea, fără a fi obligatorie citarea celui împotriva căruia se cere. În urma constatării unei stări de fapt, în condițiile art. 364 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc întocmește un proces-verbal care va fi comunicat celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de față, și are puterea doveditoare a unui înscris autentic. … 18.În acest context, Curtea a reținut că nu se încalcă accesul liber la justiție și dreptul la apărare, întrucât înlăturarea procesului-verbal de constatare a unei stări de fapt se face după regulile din materia probațiunii, partea interesată putând contesta respectiva probă în cauza în care va fi folosită. De asemenea, având puterea doveditoare a înscrisului autentic, poate fi invocată nulitatea absolută a procesului-verbal potrivit art. 271 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că: „Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depășirea competenței este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.“ … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, soluția și considerente cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.058/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 364 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește