DECIZIA nr. 277 din 9 mai 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 18/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 781 din 30 august 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 656 07/12/2002 ART. 29
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 656 07/12/2002 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 418 19/06/2018
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 16 08/06/2016
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 812 02/10/2012
ART. 5REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 270
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 418 19/06/2018
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 16 08/06/2016
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 656 07/12/2002 ART. 29
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 418 19/06/2018
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 7
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 215 12/04/2016
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 65
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 656 07/12/2002
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 471 22/10/2022
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 812 09/12/2021
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 695 28/10/2021
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 471 22/10/2022
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 418 19/06/2018
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 16 08/06/2016
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 656 07/12/2002 ART. 29
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 471 22/10/2022
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 656 07/12/2002 ART. 29
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 471 22/10/2022
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 24REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Teodora Pop – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, excepție ridicată de Mircea Liviu Jîtea în Dosarul nr. 725/44/2018 al Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 166D/2019.2.->La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Dan Lupașcu din cadrul Baroului București. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Dan Lupașcu, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că, în prezenta cauză, sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. Pe fondul excepției de neconstituționalitate, în primul rând, se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate specifice calității legii, impuse de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, și creează premisa unei agravări a răspunderii penale a subiectului activ al infracțiunii predicat în situația în care prin ascunderea sau, după caz, disimularea provenienței ilicite a bunurilor se urmărește, de fapt, ascunderea infracțiunii predicat și, respectiv, eludarea consecințelor comiterii respectivelor infracțiuni. Se arată că, în acest fel, se ajunge la angajarea de două ori a răspunderii penale a subiectului activ al infracțiunii predicat, pentru comiterea unei fapte care, în esență, nu reprezintă altceva decât urmarea vizată de către subiectul activ a activității infracționale principale. Se arată că atât ascunderea, cât și disimularea, ca modalități normative, se integrează, în mod natural, în contextul post-factum al infracțiunii principale, fiind comise tocmai pentru a evita tragerea la răspundere penală. Pe de altă parte, se arată că rezoluția infracțională este, de regulă, unică și că aceasta vizează nu doar infracțiunea predicat, ci și acțiunile care sunt incriminate, în mod distinct, prin dispozițiile legale criticate. Din acest motiv, sunt aplicabile considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018. În al doilea rând, se arată că reținerea unei pluralități de infracțiuni între infracțiunea predicat și cea de spălare a banilor reglementată prin textul criticat, care implică tragerea la răspundere penală de două ori a autorului acestora, încalcă principiul proporționalității incriminării, care decurge din principiul legalității incriminării. În al treilea rând, se arată că în sistemul nostru de drept nu sunt permise autofavorizarea și autotăinuirea, motiv pentru care nu poate fi reținută, în sarcina aceluiași subiect de drept, nici autospălarea produsului infracțional.4.->Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că prezenta excepție de neconstituționalitate a fost invocată în cadrul unui recurs în care s-a respins excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Se mai arată că soluționarea cauzei în care a fost invocată prezenta excepție se află la al doilea ciclu procesual, după trimiterea spre rejudecare și declinarea competenței, la Tribunalul Vrancea, având termen de judecată data de 23 mai 2023.5.Cu privire la fondul excepției de neconstituționalitate, sunt invocate soluția și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 812 din 2 decembrie 2012, precum și ale Deciziei nr. 16 din 8 iunie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Se susține că textul criticat stabilește criterii obiective de apreciere a caracterului penal al faptelor pe care le incriminează, care sunt săvârșite în legătură cu bunul sau cu sumele rezultate din comiterea infracțiunii predicat, și că această modalitate normativă corespunde scopului reglementării infracțiunilor de spălare a banilor. Se susține că, de altfel, noțiunile de „ascundere“ și „disimulare“ arată obiectul faptelor incriminate de legiuitor și că acestea sunt clare, precise și previzibile, norma de incriminare criticată fiind în acord cu toate dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției. Se susține că, așadar, intenția legiuitorului nu a fost aceea de a limita răspunderea penală a autorului infracțiunii prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 în acord cu art. 270 alin. (2) din Codul penal.
CURTEA,->>
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Decizia penală nr. 1/R din 14 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 725/44/2018, Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, excepție ridicată de Mircea Liviu Jîtea într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul comiterii mai multor infracțiuni, printre care și infracțiunea de spălare a banilor în forma prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.7.În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate încalcă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ce rezultă din normele constituționale și convenționale invocate, deoarece acestea creează premisa unei agravări a răspunderii penale a subiectului activ (autor sau participant) al infracțiunii predicat în situația în care prin ascunderea/disimularea provenienței ilicite a bunurilor se urmărește de fapt ascunderea săvârșirii infracțiunii predicat și, respectiv, eludarea consecințelor încălcării legii penale. Se arată că prin aplicarea textului criticat se ajunge, în mod inevitabil, la angajarea, în mod disproporționat, a răspunderii penale a subiectului activ al infracțiunii predicat pentru comiterea unei fapte, care, în esență, nu reprezintă altceva decât o urmare firească a activității infracționale principale.8.Se susține că această interpretare contravine în mod vădit principiului legalității incriminării. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018 și se arată că raționamentul potrivit căruia Curtea Constituțională a considerat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 sunt neconstituționale în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii, este aplicabil mutatis mutandis și în cazul modalității normative prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.9.În acest sens, se arată că atât ascunderea, cât și disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora este înglobată, în mod natural, în contextul post-factum al infracțiunii principale, acestea fiind comise cu scopul eludării consecințelor încălcării legii penale. Se susține, totodată, că în practică este imposibil de decelat dacă acestea au avut la bază aceeași rezoluție infracțională ori o rezoluție infracțională distinctă.10.Prin urmare, se apreciază că, pentru identitate de rațiune, cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018 cu privire la „folosirea“ bunurilor de către subiectul activ al infracțiunii predicat sunt aplicabile și în prezenta cauză, respectiv că ascunderea sau disimularea bunurilor nu presupune, în sine, existența unei noi rezoluții infracționale, fiind mai degrabă o activitate firească, ulterioară comiterii infracțiunii din care provin bunurile, menită să îi asigure autorului/participantului la infracțiunea predicat „ștergerea urmelor infracțiunii“.11.Așadar, se arată că reținerea unei pluralități de infracțiuni între infracțiunea predicat și infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 implică tragerea făptuitorului la răspundere penală de două ori pentru aceeași faptă, fiind în mod vădit contrară principiului proporționalității incriminării ce decurge din principiul legalității incriminării prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, obiectivul urmărit de legiuitor, respectiv asigurarea protecției proprietății asupra bunurilor, este garantat prin incriminarea și sancționarea infracțiunii predicat, nefiind necesare o incriminare și o sancționare suplimentare ale faptei ilicite prin reținerea, în același timp, în sarcina subiectului activ al infracțiunii predicat și a infracțiunii de spălare a banilor.12.Se conchide că incriminarea infracțiunii de spălare a banilor în varianta normativă prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 nu întrunește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate întrucât permite interpretarea că autorul/participantul la infracțiunea predicat poate să fie, în același timp, sancționat și în calitate de autor/participant la infracțiunea de spălare a banilor în eventualitatea în care, ulterior comiterii infracțiunii predicat, acesta procedează la ascunderea/disimularea provenienței bunurilor. Consecința directă este emiterea unor rechizitorii abuzive, fiind posibile chiar condamnări pe criterii neobiective, arbitrare.13.Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 215 din 12 aprilie 2016.14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, care au următorul conținut: „(1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani: [...] b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;“.18.->Legea nr. 656/2002 a fost abrogată de art. 65 lit. a) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019. Având însă în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a reținut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza pe fond excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.19.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 20 cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la legalitatea incriminării.20.->Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțate, în acest sens, mai multe decizii, printre care Decizia nr. 471 din 22 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 14 februarie 2023, Decizia nr. 695 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 25 ianuarie 2022, și Decizia nr. 812 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 1 martie 2022, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.21.Prin Decizia nr. 471 din 22 octombrie 2022, precitată, paragraful 31, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii (pct. 2 din dispozitiv), sunt neconstituționale. S-a reținut, totodată, că, în soluția pronunțată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, atunci când a stabilit că subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile, nu a distins între modalitățile normative alternative ale infracțiunii de spălare a banilor, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) și, respectiv, c) din Legea nr. 656/2002. Însă instanța de contencios constituțional, în cuprinsul Deciziei nr. 418 din 19 iunie 2018, paragraful 14, a făcut o distincție referitoare la varianta normativă reglementată la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, arătând că, în ipoteza săvârșirii faptelor de spălare a banilor și a infracțiunii din care aceștia provin de către același subiect activ, organele judiciare sunt chemate să aprecieze, în fiecare situație în parte, dacă infracțiunea de spălare a banilor este suficient de bine individualizată față de infracțiunea predicat și dacă se impune reținerea unui concurs de infracțiuni sau a unei infracțiuni unice.22.->Tot prin Decizia nr. 471 din 22 octombrie 2022, paragraful 32, analizând dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, Curtea Constituțională a reținut că varianta normativă prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în fapte de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul ajutării persoanei care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; varianta normativă reglementată la alin. (1) lit. b) constă în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; iar varianta infracțională prevăzută la alin. (1) lit. c) din aceeași lege constă în dobândirea, depunerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Curtea a stabilit că primele două modalități normative, reglementate la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, corespund scopului reglementării infracțiunilor de spălare a banilor, acela de combatere a acțiunilor de ascundere și disimulare a provenienței unor bunuri rezultate din săvârșirea de infracțiuni, în timp ce modalitatea normativă prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, este neconstituțională în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii.23.De asemenea, prin aceeași decizie, referitor la dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, Curtea Constituțională a reținut că acestea reglementează o modalitate de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor al cărei element material constă în fapte de ascundere sau disimulare care, prin natura lor, nu pot fi decât subsecvente dobândirii bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și, totodată, diferite de acțiunile sau inacțiunile care formează elementul material al infracțiunii predicat. Prin urmare, tragerea la răspundere penală a aceleiași persoane pentru comiterea infracțiunii predicat, dar și pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în modalitatea prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, nu presupune o încălcare a principiului ne bis in idem, neimplicând judecarea și pedepsirea subiectului activ al infracțiunii de spălare a banilor de două ori pentru aceeași faptă, ci, dimpotrivă, sancționarea acestuia pentru fapte diferite, săvârșite la un anumit interval de timp, fapte care constituie elementul material al infracțiunii predicat și, respectiv, al celei de spălare a banilor.24.->Având în vedere considerentele mai sus invocate, prin paragraful 36 al Deciziei nr. 471 din 22 octombrie 2022, Curtea a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 sunt în acord cu prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție și cu cele ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.25.Nu în ultimul rând, prin decizia precitată, paragraful 37, Curtea a constatat că noțiunile de „ascundere“ și „disimulare“ folosite în cuprinsul textului criticat, precum și sintagma care arată obiectul faptelor de ascundere sau disimulare, respectiv adevărata natură „a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora“ sunt clare, precise și previzibile, norma de incriminare analizată fiind în acord cu exigențele ce rezultă din prevederile constituționale și convenționale referitoare la calitatea legii și la principiul legalității incriminării. În același sens, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului penal al operațiunilor săvârșite în legătură cu bunul sau sumele rezultate dintr-o anumită infracțiune.26.->Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea Liviu Jîtea în Dosarul nr. 725/44/2018 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x