DECIZIA nr. 277 din 28 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Romastru Trading – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.111/2/2015*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.624D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Daniela Gramaticescu, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.829D/2020, nr. 239D/2021 și nr. 1.023D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceeași autoare în dosarele nr. 7.325/2/2014/a1, nr. 5.676/2/2015*/a1 și nr. 709/2/2014/a2 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Daniela Gramaticescu, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea cauzelor. Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.829D/2020, nr. 239D/2021 și nr. 1.023D/2021 la Dosarul nr. 1.624D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantei autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin normelor constituționale invocate, întrucât sunt interpretate în sensul că ar limita obligația Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a proba și de a explica valorile comunicate deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor – DAPP-urilor -, pentru determinarea taxei clawback. Această interpretare a pornit, în special, de la dispozițiile art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, așa încât foarte multe instanțe au apreciat că nu pot obliga Casa Națională de Asigurări de Sănătate să își îndeplinească obligația de a proba emiterea unui act administrativ. Ca atare, DAPP-urile implicate nu pot beneficia de un act transparent, de o taxă care să se bucure de certitudine, astfel cum prevede art. 56 alin. (2) din Constituție, de un drept la un proces echitabil și de o justiție completă și efectivă, întrucât neavând probele necesare nu pot înțelege aceste taxe. În final, afirmă că aceste critici nu au mai făcut obiectul analizei Curții Constituționale și că vizează, în esență, imposibilitatea DAPP-urilor de a înțelege, prin raportare la preț și cantitate, taxa clawback, din perspectiva dispozițiilor legale criticate, în special a art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011. Depune un set de înscrisuri reprezentând jurisprudența națională cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011, precum și jurisprudența Curții Constituționale în această materie. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, criticile vizând modalitatea de interpretare și aplicare a textelor legale menționate fiind aspecte ce intră în competența de soluționare a instanțelor de judecată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin încheierile din 8 iulie 2020, 23 iulie 2020, 17 noiembrie 2020 și 21 ianuarie 2021, pronunțate în dosarele nr. 6.111/2/2015*/a1, nr. 7.325/2/2014/a1, nr. 5.676/2/2015*/a1 și nr. 709/2/2014/a2, Înalta Curtea de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, respectiv a dispozițiilor art. 5 alin. (4)-(7) din aceeași ordonanță de urgență. Excepția a fost ridicată de Societatea Romastru Trading – S.R.L. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de anulare a unor acte administrative, respectiv a unor notificări emise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin care au fost comunicate elementele principale ale bazei de impunere pentru calcularea taxei clawback. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsite de previzibilitate, claritate și accesibilitate, date fiind condițiile și obligațiile de raportare, colectare, determinare, comunicare și justificare a valorilor necesare determinării contribuției, pe care le reglementează. Astfel, dispozițiile criticate impun un sistem de raportare a datelor (necesare calculului contribuției) neclar, echivoc, incomplet, care pune deținătorul de autorizație de punere pe piață a medicamentului în situația de a nu putea determina în mod exact valoarea elementelor de calcul și de a nu-și putea exercita drepturile și obligațiile procesuale instituite de lege pentru garantarea dreptului la un proces echitabil. Neclaritatea legii determină incertitudinea și lipsa de transparență a modalității de stabilire a sarcinii fiscale, iar comportamentul autorității se datorează nu unor erori în punerea în executare a normelor legale criticate, ci unor vicii de constituționalitate ale acestora. … 10.Se consideră, în esență, că o analiză a jurisprudenței în materie demonstrează failibilitatea sistemului de raportare a datelor, care nu asigură transparența nici față de contribuabili și nici față de autoritatea însărcinată cu centralizarea datelor, aceasta colectând informații incerte și inexacte de la casele de asigurări de sănătate județene. De aici o incapacitate a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a-și motiva actele. … 11.Se mai susține, în esență, că lipsa de previzibilitate și de transparență conduce și la nesocotirea art. 56 alin. (2) din Constituție, prin inculcarea principiului certitudinii impunerii, reglementat de art. 3 din Codul de procedură fiscală. … 12.Se consideră, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin și art. 21 alin. (3) și art. 24 alin. (1) din Constituție, care consfințesc dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, pentru că nu asigură respectarea acestor drepturi, în condițiile de raportare reglementate de normele criticate. Notificarea referitoare la elementele de calcul nu este și nu poate fi motivată, explicată de către autoritatea emitentă, aceasta nefiind obligată să probeze valorile pe care le comunica deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor. Or, dreptul la apărare impune și implică dreptul contribuabilului de a înțelege sarcina fiscală care i se impută și, corelativ, obligația autorității publice de a proba situația de fapt pe care își întemeiază pretențiile fiscale. … 13.Se apreciază, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale și prin raportare la art. 31 alin. (2) din Constituție, permițând perpetuarea unei administrații opace, secretizate, inaccesibile contribuabililor. … 14.Se afirmă, în esență, că, în temeiul dreptului la informație s-a dezvoltat principiul transparenței administrației publice și, implicit, a actului administrativ. Respectarea principiului transparenței administrației publice se impune cu atât mai mult cu cât derivă din dreptul la bună administrare reglementat de art. 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Deși taxa clawback nu este o sarcină fiscală armonizată la nivelul Uniunii Europene, aceasta nu înseamnă că se sustrage principiilor generale care se aplică măsurilor pe care administrația publică le adoptă cu privire la activitatea economică, principiile de drept unional fiind aplicabile nu numai când se implementează legislația Uniunii Europene de către statele membre, ci și atunci când există suficiente temeiuri de drept unional ca acestea să devină incidente. … 15.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 a mai fost supusă controlului de constituționalitate atât în ansamblul său, cât și cu privire la anumite articole din aceasta, în raport cu critici și dispoziții constituționale similare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, Decizia nr. 701 din 15 noiembrie 2018, Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, Decizia nr. 203 din 30 martie 2017, Decizia nr. 789 din 17 noiembrie 2015, Decizia nr. 668 din 12 noiembrie 2014, Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014 și Decizia nr. 268 din 7 mai 2014). Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 3 și art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, Curtea Constituțională a arătat că textele criticate nu încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii și ale art. 31 privind dreptul la informație, întrucât dispozițiile criticate prevăd într-un mod lipsit de echivoc faptul că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sunt încunoștințați de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011. De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că taxa clawback este o taxă parafiscală, stabilită conform dispozițiilor art. 139 din Constituție. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:– Art. 3 alin. (3): „Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).“; … – Art. 5 alin. (4)-(7):(4)Farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 și 12 își asumă sub semnătură electronică și raportează la casele de asigurări de sănătate valoarea aferentă consumului de medicamente care include și TVA, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează:a)farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; … b)unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1 și 12 raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente, pe baza metodologiei și a formularelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. … (5)Unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1, după aprobarea bugetului propriu, raportează caselor de asigurări de sănătate bugetul anual aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Pentru anul 2011, raportarea se face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.(6)Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat de medicamente către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza metodologiei și a formatului aprobat prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.(7)Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate. …  … 20.Autoarea excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informație, art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale și art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 485 din 28 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 29 noiembrie 2023, Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iunie 2023, Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 701 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2019, Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 9 iulie 2018, Decizia nr. 203 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017, Decizia nr. 789 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 17 februarie 2016, Decizia nr. 668 din 12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, și Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014. … 22.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 instituie o contribuție trimestrială ce revine deținătorilor autorizației de punere pe piață a medicamentelor (taxa clawback), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilități). Modul de calcul al contribuției stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 a fost reglementat în considerarea regimului juridic distinct al deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor (Decizia nr. 485 din 28 septembrie 2023, precitată, paragraful 21, Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 18 octombrie 2023, paragraful 16, și Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 19). … 23.Curtea, prin Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, precitată, paragraful 37, a reținut că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuției trimestriale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, Ministerul Sănătății stabilește, avizează și aprobă, prin ordin al ministrului sănătății, prețurile maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizație de punere pe piață în România, cu excepția medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală. În aplicarea prevederilor legale de referință este stabilit, așadar, modul de calcul al prețurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuție și cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuția, cunoscând prețurile maximale ale medicamentelor, precum și influența maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecții care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că și-au asumat că vor plăti o contribuție raportată nu doar la prețul de producător. În acest cadru legal este la aprecierea deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus (a se vedea și Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, precitată, paragraful 31). De asemenea, prin Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragrafele 20 și 22, Curtea a arătat că dispozițiile criticate prevăd într-un mod lipsit de echivoc că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sunt încunoștințați de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011. Ca atare, prin Decizia 577 din 31 octombrie 2023*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data redactării prezentelor concluzii, paragraful 31, Curtea nu a putut reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 31 alin. (1) din Constituție, având în vedere faptul că subiecții de drept vizați își pot adapta conduita în funcție de ipoteza normei juridice criticate (a se vedea Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, precitată, paragraful 33, și Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, precitată, paragraful 17).*) Decizia nr. 577/2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 18 iunie 2024. … 24.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție, prin Decizia nr. 577 din 31 octombrie 2023, paragraful 32, Curtea a reținut că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției trimestriale datorate. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), și vor fi soluționate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora, iar, potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului de 30 de zile, prevăzut la alin. (2) al aceluiași articol, contestatarul se poate adresa instanței de contencios administrativ potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Față de această împrejurare, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragrafele 23 și 28, Curtea a constatat că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate raportate la normele fundamentale privind accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. … 25.Referitor la pretinsa încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragrafele 17-19, Curtea a reținut că taxa clawback este o taxă stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituție, a cărei reglementare a fost determinată de un interes public general, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populației la medicamente cu și fără contribuție personală acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naționale de sănătate, iar pentru realizarea unui just echilibru între interesul general și drepturile particularilor vizați prin reglementarea criticată, în considerarea regimului juridic distinct al deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, a fost stabilită și forma de calcul al acestei contribuții. De altfel, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui „just echilibru“ între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50). Astfel, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“ (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). Considerentele antereferite sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituție nu poate fi reținută. De altfel, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 23, Curtea a reținut că măsurile instituite prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt tocmai o transpunere a celor statuate în conținutul Legii fundamentale cu privire la garantarea dreptului la ocrotirea sănătății, astfel că legitimitatea măsurilor instituite prin actul normativ criticat își are fundamentul în prevederile constituționale. … 26.Totodată, prin Decizia nr. 577 din 31 octombrie 2023, paragraful 34, Curtea a reținut că taxa clawback nu este o taxă armonizată, iar normele europene menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate nu reglementează cu privire la contribuția în discuție și, prin urmare, în contextul dat, nu au relevanță constituțională prin prisma art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea normelor europene cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Romastru Trading – S.R.L. din București în dosarele nr. 6.111/2/2015*/a1, nr. 7.325/2/2014/a1, nr. 5.676/2/2015*/a1 și nr. 709/2/2014/a2 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3 alin. (3) și ale art. 5 alin. (4) – (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește