DECIZIA nr. 277 din 26 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, excepție ridicată de Alexandru Burducea, Gabriel Buga, Lucian Ioan Baieș, Daniel Brăilescu, Florin Homoc, Magda Gabriela Moraru, Ionuț Radu, Vasile Sidorenco, Lucian Tudor, Robert Emilian Tița, Florin Vieru, George Doru Vasile, Adrian Pena, Doru Alexandru Vasile, Vanghele Geamalinga, Dacian Dateș, Florin Ungureanu, Sorin Andrei Chirilă, Marin Anton Săndulescu, Ioan Alexandru Mareș, Simona Elena Vitoreanu, Gheorghe Diaconu, George Paul Păun, Marian Tiberiu Diaconu, Mihaela Dumitru și Florin Adrian Ionescu, prin reprezentant Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 14.848/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 135 D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, doamna Alexandra Nica, consilier juridic cu delegație la dosar. Lipsesc autorul excepției de neconstituționalitate și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a depus concluzii scrise în care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, iar Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un punct de vedere prin care solicită respingerea acesteia, în principal ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul consilierului juridic al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că rigorile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. j) și p) impun obligativitatea reglementării prin lege organică a statutului funcționarilor publici și a regimului general privind raporturile de muncă. Într-adevăr, raportul de serviciu al polițistului trebuie să ia naștere, să se execute și să înceteze în condiții speciale prevăzute de lege organică. În cauză, textul de lege criticat nu se referă la aceste aspecte, ci reglementează competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordin, conducătorii subunităților care au calitatea de ordonatori de credite. Numirea ordonatorilor de credite nu face parte din elementele esențiale care definesc raportul de serviciu/statutul funcționarului public – polițist.  … 5.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată arătând, în esență, că textul de lege criticat nu reglementează cu privire la raportul de serviciu al polițistului, raport care trebuie reglementat prin lege organică, ci la o atribuție a ministrului afacerilor interne. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 23 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 14.848/3/2015, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Excepția a fost invocată de Alexandru Burducea, Gabriel Buga, Lucian Ioan Baieș, Daniel Brăilescu, Florin Homoc, Magda Gabriela Moraru, Ionuț Radu, Vasile Sidorenco, Lucian Tudor, Robert Emilian Tița, Florin Vieru, George Doru Vasile, Adrian Pena, Doru Alexandru Vasile, Vanghele Geamalinga, Dacian Dateș, Florin Ungureanu, Sorin Andrei Chirilă, Marin Anton Săndulescu, Ioan Alexandru Mareș, Simona Elena Vitoreanu, Gheorghe Diaconu, George Paul Păun, Marian Tiberiu Diaconu, Mihaela Dumitru și Florin Adrian Ionescu, toți reprezentați de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ într-o cauză având ca obiect acțiunea în pretenții prin care s-a solicitat plata unor diferențe salariale rezultând din neacordarea unui „spor de studii superioare“ în perioada cuprinsă între anii 2012-2015.  … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că textul de lege criticat este o normă inaccesibilă și imprevizibilă, deoarece se completează cu un act administrativ – Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/34/2014 – secretizat, prin care se reglementează cu privire la „ordonatorii de credite“ secundari și terțiari care sunt stabiliți prin acesta. Ordinul se referă la unitățile de poliție având calitate de debitori ai obligațiilor de plată a drepturilor salariale față de polițiștii cu care au un raport de serviciu. Dreptul la salariu și obligația corelativă de plată a salariului, precum și titularii acestora sunt elementele constitutive esențiale ale raportului de serviciu al polițistului, iar actul normativ ce reglementează cu privire la subiectul de drept debitor al obligației de plată trebuie să fie accesibil și previzibil pentru acesta. Astfel, cu privire la „entitatea“ care are obligația de plată a salariului, trebuie să se reglementeze prin lege organică, în conformitate cu art. 73 alin. (1) lit. j) și p) din Constituție, iar nu prin act infralegal, de către ministrul afacerilor interne, organ al puterii executive. Așa fiind, textul de lege criticat, care deleagă ministrului afacerilor interne puterea de legiferare în domeniul funcției publice – domeniu rezervat exclusiv Parlamentului în calitate de legiuitor organic – aduce atingere dispozițiilor constituționale anterior invocate. … 8.Referitor la îndeplinirea condiției referitoare la „urgență“, cuprinsă în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, în ceea ce privește caracterul reglementării, se observă că aceasta nu este îndeplinită, de vreme ce Guvernul nu a reglementat direct cu privire la ordonatorii de credite, ci a delegat ministrului afacerilor interne competența de a emite un ordin prin care să le confere această calitate. … 9.Autorii mai arată că textul de lege criticat aduce atingere art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece acesta afectează „instituția fundamentală a statului care este funcționarul public polițist“ și, totodată, afectează instituția fundamentală a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării. … 10.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece statutul funcționarului public este stabilit prin lege organică, iar cu privire la delegarea legislativă nu poate fi constatată vreo încălcare a prevederilor Legii fundamentale. … 11.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat reglementează un aspect ce nu ține de statutul polițiștilor ca funcționari publici, ci reprezintă o măsură de organizare a oricărei instituții publice, pentru punerea în executare a legii, în ceea ce privește fundamentarea, justificarea și utilizarea, în condiții de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate a creditelor bugetare repartizate din bugetele lor, celor care beneficiază de aceste fonduri. Din această perspectivă, nu sunt încălcate dispozițiile art. 73 alin. (1) lit. j) și p) și art. 115 alin. (6) din Constituție. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, se arată că urgența reglementării și situația extraordinară care a determinat-o sunt cele arătate în preambulul ordonanței de urgență și că aceasta corespunde considerentelor de principiu reținute în jurisprudența Curții. … 13.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale, deoarece raportul de serviciu al polițistului ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale prevăzute de legea organică, dar textul de lege criticat, ce reglementează cu privire la numirea ordonatorilor de credite, nu face parte dintre elementele esențiale care definesc raportul de serviciu/statutul funcționarului public polițist. Se arată că urgența reglementării a fost explicată în preambulul textului de lege criticat și că se întemeiază și pe art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. Nu sunt încălcate, în opinia sa, nici celelalte texte din Constituție invocate în susținerea excepției. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse, concluziile consilierului juridic prezent și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, cu modificările aduse prin Legea nr. 15/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 19 februarie 2008, precum și ordonanța de urgență în ansamblul său. Textul de lege criticat are următorul conținut: „Ministrul internelor și reformei administrative stabilește, prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonator de credite.“ … 17.Cu privire la denumirea actuală a autorității administrației publice centrale, la care textul de lege criticat face referire, Curtea observă că, în prezent, funcționează Ministerul Afacerilor Interne, înființat prin reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013. … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice, art. 73 alin. (1) lit. j) și p) referitoare la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, precum și ale art. 115 alin. (4), referitor la condiția urgenței reglementării în cazul ordonanțelor de urgență și alin. (6), referitor la interdicția reglementării prin ordonanțe de urgență, în sensul afectării regimului instituțiilor fundamentale ale statului. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect acțiunea în pretenții prin care s-a solicitat plata unor diferențe salariale, rezultând din neacordarea unui „spor de studii superioare“, în perioada cuprinsă între anii 2012-2015. … 20.Curtea constată că, în fața instanței care a sesizat-o, Ministerul Afacerilor Interne a ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive, întemeiate pe art. 12 alin. (1) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, pentru a demonstra că Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, și nu ministerul este titularul obligației de plată a drepturilor salariale pentru reclamanții-autori, calculul și plata drepturilor solicitate fiind în sarcina șefului acestei unități ca ordonator terțiar de credite. Ca urmare a ridicării excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne, reprezentantul reclamanților a ridicat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007. … 21.Curtea reține că prin acțiunea introdusă nu au fost contestate atribuțiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de ministru, ci s-a solicitat exclusiv plata unor diferențe salariale rezultând din neacordarea unui „spor de studii superioare“. Or, textul de lege criticat ca fiind neconstituțional reglementează tocmai una dintre aceste atribuții. Din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 nu îndeplinește una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, aceea a legăturii cu soluționarea cauzei, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. … 22.În final, cu privire la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Afacerilor Interne, Curtea observă prin Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 29 septembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.“ … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, precum și a ordonanței de urgență în ansamblul său, excepție ridicată de Alexandru Burducea, Gabriel Buga, Lucian Ioan Baieș, Daniel Brăilescu, Florin Homoc, Magda Gabriela Moraru, Ionuț Radu, Vasile Sidorenco, Lucian Tudor, Robert Emilian Tița, Florin Vieru, George Doru Vasile, Adrian Pena, Doru Alexandru Vasile, Vanghele Geamalinga, Dacian Dateș, Florin Ungureanu, Sorin Andrei Chirilă, Marin Anton Săndulescu, Ioan Alexandru Mareș, Simona Elena Vitoreanu, Gheorghe Diaconu, George Paul Păun, Marian Tiberiu Diaconu, Mihaela Dumitru și Florin Adrian Ionescu, prin reprezentant Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 14.848/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește