DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată de Societatea Gamma Polis – S.R.L., cu sediul în Sâniob, județul Bihor, în Dosarul nr. 2.782/111/C/2018-A al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.298D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, normele criticate au fost eliminate din activul legislativ, încetându-și aplicarea, iar cele modificatoare sunt de imediată aplicare, și, pe de altă parte, ținând cont de situația concretă în care a fost invocată excepția, critica are mai degrabă formulări generale raportate la particularitatea speței și care sunt simple precizări referitoare la faptul că ar fi favorizați creditorii bugetari, fără a fi susținute de alte argumente, aspect ce nu poate să constituie element al unei veritabile excepții de neconstituționalitate. În subsidiar, apreciază că este neîntemeiată, întrucât, având în vedere și scopul pentru care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, prin care s-au instituit măsurile criticate, legiuitorul a facilitat recuperarea acestor tipuri de creanțe, iar eficientizarea recuperării creanțelor bugetare reprezintă un scop legitim pentru a reglementa în sensul normelor criticate. În ceea ce privește instituirea unor valori-prag în materia insolvenței, menționează jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.782/111/C/2018-A, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum a fost introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată de Societatea Gamma Polis – S.R.L., cu sediul în Sâniob, județul Bihor, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate, astfel cum au fost completate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, creează discriminare între creditori și debitori, stabilind o situație mai favorabilă pentru creditorul statul român în comparație cu debitorul de bună-credință, care are, în condițiile art. 66 din Legea nr. 85/2014, dreptul și chiar obligația de a solicita deschiderea procedurii insolvenței. Față de această împrejurare, se arată că, pe de o parte, debitorul este obligat să se adreseze instanței judecătorești pentru a solicita deschiderea procedurii insolvenței, iar, pe de altă parte, cererea urmează a fi respinsă dacă, din totalul datoriilor, creanțele bugetare reprezintă un procent de 50%. Or, prin legea insolvenței, astfel cum a fost adoptată inițial, a fost stabilită o egalitate de șanse pentru toți creditorii în ceea ce privește realizarea sau executarea creanțelor, iar debitorului i s-a dat posibilitatea de a-și continua activitatea și de a se redresa financiar, în contextul în care, de cele mai multe ori, debitorii intrați în procedura insolvenței ca urmare a blocării conturilor în situația executării silite de către Agenția Națională de Administrare Fiscală aveau posibilitatea să le deblocheze pe cale judecătorească, aspect ce în prezent nu se mai poate realiza. Prin urmare, prevederile criticate deturnează scopul procedurilor de insolvență, creează discriminări și limitează accesul liber la justiție al debitorului de bună-credință, încălcând prevederile art. 21 din Constituție. … 6.În acest context se apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 66 din Legea nr. 85/2014, ale art. 240 din Codul penal, în virtutea cărora neintroducerea sau introducerea tardivă de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, precum și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 7.Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece textul criticat, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, este neconstituțional prin raportare la prevederile art. 16 și 21 din Constituție, întrucât creează o discriminare între creditori, prin favorizarea creditorului bugetar, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă pentru un tratament diferențiat al creditorilor care, din punctul de vedere al legii insolvenței, trebuie să fie supuși unui tratament egal. De asemenea, este încălcat și accesul liber la justiție al debitorului, câtă vreme nu există o justificare obiectivă pentru care i se refuză acestuia dreptul de a obține declanșarea procedurii insolvenței în situația avută în vedere de art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, care au următorul cuprins: „(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile au următoarele semnificații: […] … 72.[…] Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.“ … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi și ale art. 21 – Accesul liber la justiție. De asemenea, este menționată Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul preliminar, capitolul II – Principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență. Definiții, iar noțiunea de valoare-prag este definită ca fiind cuantumul minim al creanței pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag, în prezent, este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. … 14.În ceea ce privește soluția legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea reține că, astfel cum s-a arătat și la obiectul excepției de neconstituționalitate, art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 a fost completat cu o nouă teză prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, care introduce o nouă condiție, respectiv, atunci când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. … 15.În acest context, Curtea observă că, ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, prin Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, au fost instituite măsuri în domeniul insolvenței (capitolul II: Măsuri sectoriale, secțiunea a 8-a: Măsuri în domeniul insolvenței, art. 46-52). Astfel, la art. 46 alin. (1) din această lege s-a prevăzut că „Debitorul aflat în stare de insolvență la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvență poate, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare […]“, iar la art. 47 alin. (1) s-a stabilit că „Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 și a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare“, norme legale ce sunt de imediată aplicare, astfel cum reiese din textul legii antereferite. De asemenea, prevederile art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 au fost modificate și completate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 iulie 2020, fiind eliminată soluția legislativă criticată. … 16.Prin urmare, din examinarea evoluției cadrului legislativ în materie și a contextului în care acesta a fost adoptat, precum și a efectelor pe care le-a instituit în dinamica legislativă, Curtea constată că, la data soluționării cauzei aflate pe rolul instanței de contencios constituțional, dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, nu mai sunt în vigoare și nu mai continuă să producă efecte juridice, întrucât normele legale adoptate ulterior acestora sunt de imediată aplicare, având în vedere caracterul special al acestora, care derogă de la dreptul comun. În acest context, Curtea învederează că în cuprinsul Legii nr. 113/2020 nu se face vreo referire la faptul că spețele începute sub imperiul altei norme continuă să fie soluționate ținând seama de cadrul legislativ existent la acea dată și, prin urmare, prevederile acestei legi produc efecte de la data intrării în vigoare. … 17.Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Raportat la aceste norme cuprinse în Legea nr. 47/1992, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Având în vedere, astfel cum reiese și din jurisprudența mai sus menționată, cadrul legislativ din care fac parte normele criticate, precum și modificările aduse acestora în dinamica legislativă, Curtea observă că, drept urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 55/2020 și ale Legii nr. 113/2020, soluția legislativă criticată prin care se condiționa introducerea cererii de deschidere a procedurii de insolvență de către debitor de cuantumul creanțelor bugetare și care trebuia să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului nu mai continuă să producă efecte juridice după suspendarea și ieșirea sa din vigoare, cererea de deschidere a procedurii de insolvență introdusă de debitor putând fi soluționată/depusă oricând în condițiile Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările efectuate prin legile antereferite, nemaifiind condiționată de cuantumul creanțelor bugetare prevăzut de dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018. … 18.Față de această împrejurare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate pune o problemă de admisibilitate din punctul de vedere al obiectului său și al efectelor ce le-ar produce asupra litigiului o eventuală decizie de admitere, având în vedere că, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate nu a fost pronunțată o soluție definitivă de respingere a cererii privind deschiderea procedurii ca urmare a neîndeplinirii cerințelor impuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, ci a fost suspendată soluționarea acesteia în căile de atac, ca urmare a sesizării de neconstituționalitate. Prin urmare, nu sunt aplicabile considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, pentru ca instanța de contencios constituțional să poată exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, prin prisma faptului că ar continua să producă efecte juridice în soluționarea cauzei, întrucât soluția legislativă în discuție nu mai este în vigoare și nu continuă să producă efecte juridice, pentru motivele care s-au arătat mai sus. … 19.Or, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată și trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra desfășurării procesului, cerința relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părți (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragrafele 15 și 16, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Prin urmare, având în vedere situația de fapt și de drept în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, urmată de evenimentele legislative mai sus menționate ce au avut loc ulterior sesizării Curții Constituționale, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește efectivitatea deciziei instanței de contencios constituțional prin prisma prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. … 20.Raportând considerentele mai sus menționate la cauza dedusă judecății, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, în contextul dat, nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 și dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale. În consecință, pentru argumentele mai sus prezentate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, excepție ridicată de Societatea Gamma Polis – S.R.L., cu sediul în Sâniob, județul Bihor, în Dosarul nr. 2.782/111/C/2018-A al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește