DECIZIA nr. 275 din 9 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea West Group Architecture – S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.336/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.219D/2019.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia reglementată, de exemplu Decizia nr. 184 din 8 mai 2003. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.336/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost ridicată de contestatoarea Societatea West Group Architecture – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare împotriva unei decizii civile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că dispozițiile art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, care nu permit formularea unei contestații în anulare cu depășirea termenului de un an, sunt neconstituționale, fiind contrare principiului accesului liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, dreptului la apărare consacrat de textul art. 24 din Constituție și înfăptuirii justiției menționate de dispozițiile art. 124 din Constituție. Prin impunerea de către textul de lege criticat a unui termen obiectiv de formulare a contestației, și anume nu mai târziu de un an de la data pronunțării, partea este lipsită de posibilitatea de a lua cunoștință efectiv de hotărâre, din cauza unor împrejurări care nu depind de voința sa, cum este redactarea hotărârii cu întârziere, eveniment exterior, care nu depinde de parte și care poate crea o dificultate insurmontabilă în exercitarea contestației în anulare. Făcând referire la remediul pus la îndemână de practică, de a se surmonta obstacolul neredactării la timp a deciziei prin formularea unei cereri de repunere în termen, autoarea excepției susține că această cerere trebuie formulată doar dacă termenul de depunere a contestației în anulare a fost depășit din motive mai presus de voința părții, or, întârzierea redactării hotărârii judecătorești nu reprezintă un motiv de forță majoră. Din aceste motive, legea trebuie corectată, iar termenul prevăzut pentru formularea contestației în anulare trebuie să curgă pentru toate părțile în mod egal, sens în care redactarea hotărârii nu trebuie să constituie o problemă care să afecteze sau să limiteze dreptul părților la exercitarea căii de atac.  … 6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate nu contravin Constituției, astfel cum rezultă din jurisprudența constantă a Curții Constituționale.  … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul conținut: „Contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.“  … 11.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din vechiul Cod de procedură civilă.  … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind liberul acces la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, față de împrejurarea că hotărârile irevocabile nu se comunică, în cazul celor ce nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 instituie două termene pentru exercitarea căii extraordinare de atac a contestației în anulare, și anume un termen subiectiv de 15 zile, care începe să curgă de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, și un termen obiectiv de un an, care curge de la data când hotărârea a rămas irevocabilă. … 14.Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale. Astfel, în Decizia nr. 184 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 5 iunie 2003, sau în Decizia nr. 808 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 august 2010, instanța de contencios constituțional a reținut că „în această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în acest fel cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. … 15.Așa fiind, termenele instituite prin textul de lege criticat au în vedere soluționarea procesului cu celeritate, în absența lor, contestația în anulare putând fi formulată oricând, fapt ce ar fi de natură a genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând astfel grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze“. … 16.Textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 21 din Constituție, întrucât, potrivit jurisprudenței constante a instanței constituționale, dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat liberul acces la justiție, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuție este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de excepție și deci poate fi valorificată numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilității și securității raporturilor juridice. … 17.Cu privire la susținerea potrivit căreia redactarea hotărârii poate fi realizată „cu întârziere, eveniment exterior, care nu depinde de parte și care poate crea o dificultate insurmontabilă în exercitarea contestației în anulare“, prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, Decizia nr. 1.539 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2012, Curtea Constituțională a reținut că în calea extraordinară de atac a contestației în anulare nu se realizează un control judiciar asupra unei judecăți anterioare, iar motivele pentru care se poate promova această cale de atac sunt limitativ stabilite prin art. 317-318 din Codul de procedură civilă și au drept scop pronunțarea unor hotărâri judecătorești corecte. Așa cum rezultă în mod univoc din dispozițiile art. 318 din Codul de procedură civilă din 1865, calea procedurală a contestației în anulare specială poate fi utilizată de părțile care au participat la soluționarea recursului și este limitată la cazurile în care dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau al omisiunii instanței de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. Prin Decizia nr. 990 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2008, Curtea a reținut că, în principiu, în calea extraordinară de atac a contestației în anulare nu se realizează un control judiciar asupra unei judecăți anterioare, ci se trece la soluționarea din nou a aceleiași pricini, ca urmare a introducerii unei cereri prin care se tinde la retractarea hotărârii pronunțate anterior.  … 18.Având în vedere cele statuate în prealabil de instanța constituțională, Curtea observă că, în cauza de față, nu prezintă relevanță împrejurarea dacă, până la expirarea termenului de un an prevăzut de norma criticată, hotărârea a cărei anulare se cere prin contestația formulată a fost sau nu redactată, de vreme ce instanța competentă să soluționeze contestația în anulare nu realizează un control judiciar al hotărârii contestate, ci doar verifică existența unei greșeli materiale sau a omisiunii instanței de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent, în temeiul art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. … 19.Curtea reține că art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și art. 129, care prevede că, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, fără a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces. … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.  … 21.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea West Group Architecture -S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.336/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește