DECIZIA nr. 275 din 28 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Claudiu Viorel Ciucă și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Dolj în Dosarul nr. 1.329/230/2020 al Tribunalului Dolj – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.417D/2020.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a reținut că, în materie electorală, legiuitorul ordinar are libertatea de a stabili regulile de organizare și desfășurare a procesului electoral. Condiționarea înregistrării candidaturilor la funcțiile elective de prezentarea unei liste de susținători este o măsură necesară și adecvată, pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia nr. 1.092 din 21 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.329/230/2020, Tribunalul Dolj – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Claudiu Viorel Ciucă și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Dolj în calea de atac a apelului formulat într-o cauză având ca obiect o contestație la legea electorală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate instituie un tratament juridic diferit, practic o discriminare, între candidații la alegerile locale în privința procentului de strângeri de semnături pentru alegerea organelor administrației publice locale. … 6.Se arată, pentru exemplificare, că, în cazul municipiului Craiova, pentru strângerea de semnături pentru alegerile locale din anul 2020, erau necesare 1.258 de semnături (1% : 2 = 0,5%) la un număr de 251.424 de alegători, conform Autorității Electorale Permanente privind numărul de alegători, pentru orașul Filiași erau necesare 250 (500 : 2) de semnături la un număr de 14.880 de alegători, ceea ce reprezintă un procent de 1,68%, practic de peste 3 ori mai mare decât cel de la Craiova, fapt ce determină o discriminare, încălcându-se normele europene în materie electorală ale Comisiei de la Veneția. … 7.Astfel, potrivit punctului 1.3 ii al capitolului Linii directoare cu privire la alegeri din Codul de bune practici în materie electorală, publicat de Autoritatea Electorală Permanentă pe site-ul său, legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% de alegători, iar în Raportul explicativ al aceluiași cod, la punctul 1.3, se menționează că „normele care reglementează colectarea semnăturilor nu sunt utilizate pentru a împiedica candidații de a-și exercita dreptul de a fi ales. Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% de alegători“. Ca atare, prin impunerea condiției minime de 250 de susținători se creează o discriminare. În acest sens, se menționează Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României. … 8.Tribunalul Dolj – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. Astfel, jurisprudența constantă a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 763 din 28 noiembrie 2017, nr. 282 din 4 mai 2017, nr. 533 din 5 iulie 2016, nr. 534 din 5 iulie 2016, nr. 355 din 24 mai 2016, nr. 356 din 24 mai 2016, nr. 358 din 24 mai 2016, nr. 286 din 11 mai 2016, nr. 287 din 11 mai 2016, nr. 289 din 11 mai 2016 și nr. 290 din 11 mai 2016, a statuat că prezentarea unui număr de semnături de susținere de cel puțin 1% din numărul alegătorilor din respectiva circumscripție, drept condiție necesară la înregistrarea candidaților, corespunde exigențelor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare și concretizează totodată libertatea/marja de apreciere a statului de a reglementa, cu anumite limitări, în materie electorală, la fel cum este și condiția subsidiară referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I), toate aceste condiționări urmărind să asigure o minimă reprezentativitate a candidaților la funcțiile elective reprezentative. Prin urmare, această condiție nu are un caracter excesiv, în sensul de a goli de conținut dreptul de a fi ales, ci este menită să evite conferirea unui caracter derizoriu listelor de susținători. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul actului de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, potrivit cărora: „Pentru fiecare candidat la funcția de primar și de președinte al consiliului județean și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.“ Însă, din examinarea actelor dosarului și din notele scrise depuse la dosar de către autorii excepției de neconstituționalitate, reiese că aceștia au invocat – prin motivele de apel – și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, având următorul conținut: „Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (2) și ale art. 50 din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, numărul minim al susținătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate.“ … 13.Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, sau Decizia nr. 744 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016). Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și ale art. 3 din Legea nr. 84/2020. … 14.Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul supremației Constituției și al legalității, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 37 privind dreptul de a fi ales și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă art. 1 și 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare cu cele din prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 316 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 iulie 2022, și Decizia nr. 763 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 1 februarie 2018, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 16.Astfel, cu referire la condiția depunerii, la momentul înscrierii unei candidaturi pentru alegerea într-o funcție publică de reprezentativitate, a unei liste de susținători, prin Decizia nr. 763 din 28 noiembrie 2017, precitată, Curtea a sintetizat considerentele de principiu rezultate din jurisprudența sa relevantă în această materie. … 17.Așadar, Curtea a reținut că sistemul electoral se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, prin lege organică, ceea ce denotă voința constituantului de a lăsa în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Această concluzie corespunde pe deplin normelor cuprinse în art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la alegeri libere, jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 și 22 mai 2012, pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragrafele 52 și 54, și, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 și 84, Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunțată în Cauza Hirst (nr. 2) împotriva Regatului Unit, paragraful 61, Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Yumak și Sadak împotriva Turciei, paragraful 109, sau Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34], precum și Codului bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). … 18.Condițiile de principiu, de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și 40, iar, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, acestea sunt dezvoltate prin Legea nr. 115/2015. Dispozițiile art. 49 alin. (2) din aceasta – criticate și în prezenta cauză – consacră o condiție de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales în calitate de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliilor județene, și anume aceea de a prezenta o listă de susținători la depunerea candidaturii, precum și regulile de ordin procedural privitoare la îndeplinirea/verificarea respectării condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida. … 19.Curtea a reținut că instituirea unei astfel de condiții și a regulilor privitoare la verificarea îndeplinirii sale sunt, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales și reprezintă o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale. … 20.Prin Decizia nr. 316 din 19 mai 2022, precitată, paragrafele 20 și 21, Curtea a reținut că, astfel, condiționarea înregistrării candidaturilor la funcțiile elective de prezentarea unei liste de susținători constituie o măsură necesară și adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toți competitorii electorali și pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Reprezentativitatea, prezumată prin depunerea unei liste cu semnături de adeziune, este acea trăsătură esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului, indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, proporțional cu scopul legitim și aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ. Deși o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituției, decât o persoană ce întrunește condițiile constituționale de eligibilitate, alegerile pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, așa încât cerința ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional de a fi ales (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). … 21.De asemenea, Curtea a observat că, în contextul pandemic cu totul excepțional și cu referire strict la alegerile locale din anul 2020, legiuitorul, prin art. 3 și 4 din Legea nr. 84/2020, a reglementat o derogare expresă de la prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Potrivit art. 3, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, numărul minim al susținătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate, iar candidații vor prezenta câte o singură listă de susținători. Prin urmare, legiuitorul a adaptat cadrul normativ aplicabil în contextul menționat și a redus, practic, la jumătate, numărul semnăturilor de adeziune necesare la depunerea unei candidaturi la alegerile locale din anul 2020. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.-d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudiu Viorel Ciucă și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Dolj în Dosarul nr. 1.329/230/2020 al Tribunalului Dolj – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 3 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește