DECIZIA nr. 274 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepție ridicată de Maria Bereșescu, Alin Bereșescu și de Ovidiu Bereșescu în Dosarul nr. 910/102/2017 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 93D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece nu este o veritabilă excepție de neconstituționalitate, tinzându-se la modificarea textului, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, deoarece se aplică în mod egal tuturor celor ce sunt vizați de ipoteza normei legale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 910/102/2017, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Maria Bereșescu, Alin Bereșescu și de Ovidiu Bereșescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care solicită acordarea/plata diferențelor salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016 cuvenite antecesorului lor în calitate de fost cadru didactic pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, precum și a dobânzilor aferente. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că interpretarea dată prevederilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 este în sensul că beneficiari ai acestor norme nu pot fi decât cadrele didactice în viață la momentul intrării în vigoare a legii în discuție. Față de această împrejurare, se apreciază că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care îi exclud de la beneficiul acestora pe succesorii în drepturi ai personalului didactic decedat anterior intrării în vigoare a legii în discuție, respectiv de la beneficiul drepturilor salariale aferente perioadelor lucrate anterior decesului. Se precizează că normele criticate reglementează modalitatea de punere în executare a drepturilor salariale respective în situația în care nu au fost plătite, iar nu nașterea creanței. Astfel, această interpretare conduce la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16,44,46 și 53 și ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece criteriul de diferențiere este dat de împrejurarea că beneficiarul direct nu mai este în viață la momentul executării creanței salariale, care constituie un drept de proprietate privată al titularilor acestora și care este transmis pe calea moștenirii. Prin urmare, se consideră că restrângerea exercițiului dreptului de proprietate, respectiv al moștenirii nu este rezonabilă față de scopul urmărit de actul normativ în ansamblu. … 6.Tribunalul Mureș – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În contextul unei anumite interpretări ce decurge dintr-un cumul de argumente, textul criticat instituie o diferență de tratament juridic între, pe de o parte, salariații titulari ai diferențelor salariale care sunt în viață la data intrării în vigoare a legii și moștenitorii acestora și, pe de altă parte, salariații titulari ai diferențelor salariale care au decedat anterior acestei date, dar care totuși au prestat muncă în aceeași perioadă prevăzută de legea în discuție și cărora li se cuveneau exact aceleași diferențe salariale pentru aceeași perioadă și în baza acelorași acte normative, precum și moștenitorii acestora. Astfel, unicul criteriu de aplicare a tratamentului diferit este data decesului salariatului titular al diferențelor de drepturi salariale izvorâte din aplicarea unora și acelorași acte normative, care nu este un criteriu obiectiv și rezonabil, ci este unul aleatoriu. Prin urmare, prevederile criticate sunt neconstituționale prin faptul că instituie măsura excluderii de la beneficiul dreptului de creanță stabilit prin legea în discuție a moștenitorilor cadrelor didactice care erau decedate la data intrării în vigoare a acestei legi, dar care se aflau încadrate în muncă în perioada de referință, fiind incidente prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 41 alin. (1), ale art. 44 și ale art. 46 alin. (2). … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins:(1)Personalului didactic din învățământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat diferențele salariale, indiferent din ce motiv și pe baza căror decizii, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, i se plătesc aceste drepturi eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel:a)în primul an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 5% din valoarea diferențelor salariale; … b)în al doilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 10% din valoarea diferențelor salariale; … c)în al treilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 25% din valoarea diferențelor salariale; … d)în al patrulea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 25% din valoarea diferențelor salariale; … e)în al cincilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 35% din valoarea diferențelor salariale. … (2)Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se face anual, în mod eșalonat, în tranșe trimestriale egale. … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 46 referitor la garantarea dreptului de moștenire și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 paragraful 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia au în vedere o pretinsă neconstituționalitate a normelor criticate prin prisma interpretărilor date acestora de către autoritățile îndrituite cu aplicarea în concret a legii. Astfel, se consideră că sunt neconstituționale, în măsura în care îi exclud de la beneficiul acestora pe succesorii în drepturi ai personalului didactic decedat anterior intrării în vigoare a legii în discuție, respectiv de la beneficiul drepturilor salariale aferente perioadelor lucrate anterior decesului. Așadar, critica are în vedere următoarea interpretare: dacă sunt excluși moștenitorii de la beneficiul drepturilor salariale cuvenite antecesorului lor pentru perioadele lucrate anterior decesului și dacă beneficiari ai prevederilor legale criticate nu pot fi decât cadrele didactice în viață la momentul intrării în vigoare a legii.  … 13.Cu privire la cadrul legislativ în materia plății unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, din evaluarea dinamicii legislative în materie, Curtea observă că în decursul timpului au fost adoptate mai multe acte normative, respectiv: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din data de 19 decembrie 2012, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 și unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din data de 5 decembrie 2014 [art. 19 alin. (3): Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt destinate: plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, în cuantumul prevăzut pentru anul 2014 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar (…), prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării]. … 14.Examinând cadrul legislativ în materie, Curtea constată că Legea nr. 85/2016 are ca obiect de reglementare plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011. În cuprinsul acesteia sunt prevăzute: sursele financiare din care se plătesc diferențele de drepturi salariale pentru personalul didactic din învățământul de stat stabilite prin hotărâri judecătorești rămase definitive până la data intrării în vigoare a prezentei legi; modalitatea de plată a acestor diferențe salariale; actualizarea cu indicele de inflație; autoritatea sau unitatea de învățământ care va efectua aceste plăți; precum și unele aspecte ce țin de plata acestor restanțe și pentru personalul didactic pensionat care este îndreptățit să primească diferențele salariale, respectiv pentru cel care se pensionează după intrarea în vigoare a acestei legi și pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora.  … 15.Astfel, o primă problemă reglementată prin Legea nr. 85/2016 este prevăzută la art. 1, care prevede că diferențele de drepturi salariale pentru personalul didactic din învățământul de stat, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor legale [Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, Legea-cadru nr. 330/2009, Legea-cadru nr. 284/2010, și Legea nr. 285/2010], stabilite prin hotărâri judecătorești rămase definitive până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se plătesc din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru finanțarea cheltuielilor de personal din unitățile și instituțiile de învățământ preuniversitare de stat, precum și din bugetul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, pentru personalul didactic din inspectoratele școlare și din unitățile aflate în subordinea acestora, în conformitate cu dispozițiile actelor normative care reglementează plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice. … 16.În ceea ce privește dispozițiile art. 2 din Legea nr. 85/2016, criticate în prezenta cauză, Curtea observă că acestea dispun că personalului didactic din învățământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a acestei legi, nu i s-au acordat diferențele salariale, indiferent din ce motiv și pe baza căror decizii, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 [aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008], ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 și ale Legii nr. 285/2010, i se plătesc aceste drepturi eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel: a) în primul an de la data intrării în vigoare a legii criticate se plătește 5% din valoarea diferențelor salariale; în al doilea an de la data intrării în vigoare a legii se plătește 10% din valoarea diferențelor salariale; c) în al treilea an de la data intrării în vigoare a legii se plătește 25% din valoarea diferențelor salariale; în al patrulea an de la data intrării în vigoare a legii se plătește 25% din valoarea diferențelor salariale; în al cincilea an de la data intrării în vigoare a legii se plătește 35% din valoarea diferențelor salariale. Plata acestor sume se face anual, în mod eșalonat, în tranșe trimestriale egale. … 17.În continuare se precizează că pentru personalul didactic pensionat, care este îndreptățit să primească diferențe salariale pentru perioada prevăzută la art. 2 din aceeași lege, plata acestora se face într-o singură tranșă, iar pentru personalul didactic care se pensionează după data intrării în vigoare a prezentei legi, plata diferențelor salariale se face eșalonat, astfel încât să fie încheiată cel mai târziu la data pensionării [art. 3 din Legea nr. 85/2016]. … 18.În acest context, Curtea observă că prevederile criticate, precum și Legea nr. 85/2016, în ansamblul său, nu instituie drepturi noi, ci stabilesc modalitatea de plată a diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 și neachitate de angajator ce au fost reglementate prin prevederile: Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 [aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008], ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 și ale Legii nr. 285/2010. … 19.Prin urmare, având în vedere critica autorilor excepției de neconstituționalitate, prin care apreciază că dispozițiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că „îi exclud de la beneficiul acestora pe succesorii în drepturi ai personalului didactic decedat anterior intrării în vigoare a legii în discuție, respectiv de la beneficiul drepturilor salariale aferente perioadelor lucrate anterior decesului“, Curtea observă că acestea au în vedere o interpretare și o aplicare a normelor criticate. Or, asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât interpretarea și aplicarea legii țin de competența instanțelor de judecată sau a celor chemați să dea efectivitate normelor legale. … 20.În ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de aplicarea Legii nr. 85/2016 în coroborare cu Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 și ale Legii nr. 285/2010, precum și cu Codul muncii și cu Codul civil. … 21.Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. … 22.Față de această împrejurare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepție ridicată Maria Bereșescu, Alin Bereșescu și de Ovidiu Bereșescu în Dosarul nr. 910/102/2017 al Tribunalului Mureș – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește