DECIZIA nr. 274 din 28 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, ale art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, ale art. I pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2012 pentru modificarea alin. (1^3) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, excepție ridicată de Societatea Cetatea Banilor City – S.A., cu sediul în Craiova, în Dosarul nr. 31.221/3/2013* al Curții de Apel București – Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.187D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, având în vedere că, prin Decizia nr. 301 din 18 mai 2022, Curtea Constituțională a analizat critici similare celor formulate în prezenta cauză. Cu privire la celelalte critici de neconstituționalitate, se arată că acestea vizează interpretarea și aplicarea legii în cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia nr. 1.526 din 27 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 31.221/3/2013*, Curtea de Apel București – Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, ale art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, ale art. I pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2012 pentru modificarea alin. (1^3) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Excepția a fost ridicată de Societatea Cetatea Banilor City – S.A., cu sediul în Craiova, în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că, în speță, legiuitorul român și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională întrucât din conținutul dispozițiilor criticate rezultă că nu au fost respectate cu claritate și precizie cerințele impuse de normele constituționale invocate. … 6.Referitor la dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, se menționează că acestea sunt neconstituționale întrucât se aplică și imobilelor care, cu mult înainte de intrarea în vigoare a normei criticate, au fost retrocedate persoanelor îndreptățite dacă autoritățile de resort nu au modificat planurile urbanistice generale în conformitate cu situațiile juridice create de hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în baza unei legi reparatorii, în baza cărora imobilele prevăzute ca spații verzi au fost retrocedate persoanelor îndreptățite, și, ulterior momentului de la care hotărârile judecătorești au rămas irevocabile, autoritățile de resort nu au urmat procedura de expropriere. … 7.Se afirmă că este evident că, în baza hotărârii judecătorești, pronunțată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001, pe de o parte, a fost restabilită situația anterioară momentului exproprierii abuzive și, pe de altă parte, beneficiarul restituirii este proprietarul unui bun imobil. Cu toate acestea, dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 încalcă, în substanța lor, atributele dreptului de proprietate, întrucât creează premisele ca autoritatea competentă să nu urmeze procedura de expropriere, iar drepturile redobândite în baza unei legi reparatorii sunt transformate în drepturi teoretice și iluzorii. Cum dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 6 pct. 1 din Convenție și ale art. 21 din Constituție consacră drepturi concrete și efective, dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 sunt neconstituționale. … 8.De altfel, pe lângă încălcările aduse dreptului la un proces echitabil și dreptului de proprietate, norma criticată creează și o discriminare interzisă de lege, fiind încălcate în mod flagrant dispozițiile constituționale menționate anterior. … 9.Se apreciază că prevederile art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 sunt neconstituționale, întrucât pot fi interpretate în sensul că terenurile ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice neînscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii criticate, înainte de îndeplinirea procedurii de expropriere. Or, dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenție, raportate la art. 14 și art. 17 din Convenție, și art. 44 alin. (2) și (3) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție, conduc la concluzia că normele criticate sunt neconstituționale, întrucât (i) determină situația în care terenurile neînscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curțiconstrucții pot fi expropriate fără o dreaptă și prealabilă despăgubire; (ii) proprietarii imobilelor neînscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții sunt discriminați în raport cu proprietarii imobilelor înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții; (iii) măsura restrângerii dreptului proprietarilor terenurilor neînscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții nu respectă exigențele dispozițiilor constituționale mai sus referite. … 10.În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2012, se susține că aceste norme sunt neconstituționale în ipoteza în care sunt interpretate și aplicate în sensul că: (i) dispozițiile în cauză se aplică și situațiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor actelor normative criticate; (ii) prin hotărârea Consiliului local poate fi prelungit termenul de valabilitate al unui plan urbanistic general care a încetat să își producă efectele cu mult înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor actelor normative criticate. … 11.Se arată că, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Constituție, aplicarea legii civile în timp este guvernată de principiile neretroactivității legii civile, principiul aplicării imediate a legii noi și principiul supraviețuirii legii vechi. Principiul neretroactivității legii civile este de rang constituțional și are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul, puterea administrativă și puterea judecătorească nu pot institui sau aplica nicio derogare de la acest principiu. Acest principiu semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita). De altfel, acest principiu este pus în aplicare de dispozițiile art. 68 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Cu toate acestea, dispozițiile de lege criticate nu exclud situațiile juridice născute înainte de data intrării în vigoare a acestora ca urmare a împlinirii termenului de valabilitate a unui plan urbanistic general și planurile urbanistice generale ce urmează să ajungă la termen la data sau ulterior datei la care normele criticate au intrat în vigoare. Mai mult, în cazul în speță, normele criticate au fost interpretate și aplicate pentru a se prelungi valabilitatea unui plan urbanistic general a cărui valabilitate a încetat la data de 29 februarie 2010. … 12.Așadar, în mod neconstituțional au fost create premisele ca o situație juridică născută înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor criticate în cauză – (i) planul urbanistic general nu mai corespunde realității juridice avute în vedere la data aprobării planului urbanistic general, urmare a unor hotărâri judecătorești pronunțate în baza Legii nr. 10/2001; (ii) încetarea termenului de valabilitate a unui plan urbanistic general – să fie readusă la viață, cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat, ca urmare a aplicării retroactive a dispozițiilor mai sus referite, aspect ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 15 și ale art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. (21) din Constituție, cu referire la art. 6 din Convenție. … 13.Curtea de Apel București – Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 este neîntemeiată, prin raportare la considerentele de fapt și de drept cuprinse în deciziile Curții Constituționale care au justificat anterior respingerea ca neîntemeiată a acestei excepții. Referitor la dispozițiile art. I pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2012, instanța reține că, în prezenta cauză, aspectele de neconstituționalitate invocate sunt preponderent legate de specificul speței deduse judecății, și anume o situație deosebită care vizează o corectă interpretare și aplicare de către organele competente a acestor norme, iar nu o problemă de neconstituționalitate a acestor norme legale. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere considerentele cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 824 din 7 iulie 2008, care se aplică, mutatis mutandis, și în ceea ce privește soluționarea acestei excepții de neconstituționalitate. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 6 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 10 noiembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, ale art. I pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 190/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 10 iulie 2013, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2012 pentru modificarea alin. (1^3) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin Legea nr. 131/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 30 aprilie 2013, cu modificările ulterioare, potrivit cărora:– Art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005: (1)Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.(2)Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.“; … – Art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007: „Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.“; … – Art. I pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011: Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […]22.La articolul 46, după alineatul (1) se introduc cinci noi alineate, alineatele (1^1)-(1^5), cu următorul cuprins:(1^1)Cu cel puțin 18 luni înaintea datei de depășire a termenului de valabilitate a Planului urbanistic general, consiliul local al comunei, orașului, municipiului/Consiliul General al Municipiului București este sesizat de către primar în legătură cu necesitatea actualizării planului, la notificarea arhitectului-șef al localității sau județului.(1^2)Pe baza referatului de specialitate al arhitectului-șef, primarul va declanșa procedura de achiziție a serviciilor de actualizare a Planului urbanistic general și de prelungire a termenului de valabilitate a Planului urbanistic general în vigoare.(1^3)Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungește pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, dar fără a depăși 2 ani de la data depășirii termenului de valabilitate.(1^4)Pentru comune sau orașele sub 10.000 de locuitori, în situația în care de la aprobarea Planului urbanistic general nu au intervenit schimbări în dezvoltarea unității administrativ-teritoriale care să justifice actualizarea acestuia, cu minimum 18 luni înaintea datei de expirare a valabilității acestuia, primarul va demara procedura de prelungire a valabilității prin hotărâre a consiliului local, cu avizul prealabil al arhitectului-șef al județului, obținut în baza analizei informațiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială și teritorială, precum și strategiilor și programelor de dezvoltare de la nivel județean și/sau național aprobate.(1^5)În situația obținerii avizului favorabil, primarul va propune consiliului local prelungirea valabilității Planului urbanistic general pentru o perioadă de maximum 3 ani de la data expirării acestuia. În caz contrar, primarul propune consiliului local demararea procedurii de achiziție a serviciilor de actualizare a documentației de urbanism.»“.; …  … – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2012:  + 
Articolul IAlineatul (1^3) al articolului 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:(1^3)Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general poate fi prelungit cu maximum 3 ani, prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general. + 
Articolul IITermenul de valabilitate a planurilor de urbanism generale elaborate și aprobate până în anul 2003 poate fi prelungit prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București până la data aprobării, în condițiile legii, a noii documentații de urbanism, dar nu mai târziu de 30 decembrie 2018.“ …  … 18.Curtea observă că prin dispozițiile art. I pct. 21 și 23 dinLegea nr. 190/2013, alin. (1^1), (1^2), (1^4) și (1^5) ale art. 46 din Legea nr. 350/2001 au fost abrogate, iar prin art. I pct. 22, alin. (1^3) al art. 46 a fost modificat, având în prezent următorul cuprins: „(1^3) Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungește o singură dată, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, dar fără a se depăși 5 ani de la data depășirii termenului de valabilitate.“ … 19.De asemenea, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prin art. I alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 33/2023 privind prorogarea unor termene în domeniul urbanismului și al construcțiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 24 august 2023, „termenul prevăzut la art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2012 pentru modificarea alin. (1^3) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin Legea nr. 131/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 303/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 3 decembrie 2015, se prorogă până la data de 31 decembrie 2026“. … 20.Autoarea excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și alin. (5) potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern raportat la art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 44 alin. (2) și (3) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 privind interzicerea discriminării și ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenție. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, prin Decizia nr. 301 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 5 august 2022, Decizia nr. 299 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2012, Decizia nr. 1.118 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 7 octombrie 2011, Decizia nr. 1.416 din 17 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 10 februarie 2009, și Decizia nr. 824 din 7 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, constatând constituționalitatea acestora din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. … 22.Astfel, prin Decizia nr. 301 din 18 mai 2022, precitată, paragraful 15, Decizia nr. 824 din 7 iulie 2008 și Decizia nr. 1.416 din 17 decembrie 2008, Curtea a statuat că dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 nu contravin exigențelor art. 44 din Constituție referitoare la garanțiile specifice dreptului de proprietate privată. … 23.În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că dreptul de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituție, nu este un drept absolut. Potrivit alin. (1) al acestui articol, „Conținutul și limitele acestor drepturi (dreptul de proprietate și creanțele asupra statului) sunt stabilite de lege“„ ceea ce permite legiuitorului ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze incidența și a altor drepturi fundamentale ale cetățenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematică a Constituției, astfel încât ele să nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate. … 24.Cu privire la limitele dreptului de proprietate, Curtea a reținut constant în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este, așadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. De altfel, chiar art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală prevede respectarea de către titularul unui drept de proprietate privată a tuturor „sarcinilor privind protecția mediului“. … 25.Prin urmare, Curtea a reținut ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege examinate contravin art. 44 alin. (1) și (2) și art. 53 din Constituție, referitoare la ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate și la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, atât timp cât măsura dispusă de textul de lege criticat nu atinge dreptul în însăși substanța sa, ci instituie doar o limitare obiectivă și rezonabilă, în acord cu principiile fundamentale. … 26.Totodată, Curtea a mai reținut că limitarea exercițiului dreptului de proprietate impusă de textul de lege criticat are și o justificare socială și morală, având în vedere că respectarea riguroasă a acestor norme reprezintă un obiectiv major, protejarea mediului înconjurător, deci și a spațiului verde existent, și are o legătură directă cu nivelul de sănătate publică, ceea ce constituie o valoare de interes național. … 27.Curtea a constatat că ocrotirea și garantarea dreptului la un mediu sănătos, prevăzut de art. 35 din Constituție, reprezintă scopul reglementării art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 301 din 18 mai 2022, precitată, paragraful 16). … 28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 29.În ceea ce privește dispozițiile art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007, ale art. I pct. 22 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2012, autoarea excepției susține că aceste norme sunt neconstituționale în ipoteza în care sunt interpretate și aplicate în sensul că terenurile ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice neînscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii criticate, înainte de îndeplinirea procedurii de expropriere, respectiv că dispozițiile în cauză se aplică și situațiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor actelor normative criticate și că prin hotărârea Consiliului local poate fi prelungit termenul de valabilitate al unui plan urbanistic general care a încetat să își producă efectele cu mult înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor actelor normative criticate. … 30.Având în vedere aceste critici, se reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale – se arată în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, – în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 31.În consecință, problema de drept invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale este în realitate una de interpretare și de aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 32.Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007, ale art. I pct. 22 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2012, astfel cum este formulată, este inadmisibilă. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.–d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Cetatea Banilor City – S.A., cu sediul în Craiova, în Dosarul nr. 31.221/3/2013* al Curții de Apel București – Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, ale art. I pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2012 pentru modificarea alin. (1^3) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește