DECIZIA nr. 273 din 9 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Nina Taș în Dosarul nr. 18.789/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.166D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocat Silvia Uscov. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care susține admiterea excepției de neconstituționalitate fundamentate pe două temeiuri constituționale, art. 21 și art. 148 din Constituție. Arată că în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a statuat constant că, atunci când soluționează contestații la executare, instanțele au obligația de a analiza din oficiu caracterul abuziv al clauzelor contractuale și de a dispune anularea lor. Aplicând aceste considerații principiale, pentru a respecta accesul liber la justiție și principiul aplicării cu prioritate a reglementărilor cu caracter obligatoriu din dreptul european, este necesar ca sintagma „inclusiv o acțiune de drept comun“ din cuprinsul dispozițiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă să fie declarată neconstituțională.  … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, în cadrul procedurii privind executarea silită, instanța nu poate analiza fondul dreptului cuprins în titlul executoriu emis de o autoritate jurisdicțională, întrucât procedând într-o asemenea manieră ar încălca principiul autorității de lucru judecat. … 5.În replică, avocatul prezent menționează că în ipoteza în care titlul executoriu nu emană de la autoritatea jurisdicțională, ci reprezintă un contract cu clauze abuzive, posibilitatea prevăzută de lege de a contesta aceste clauze separat, pe calea procedurii de drept comun, impietează asupra termenului rezonabil de soluționare a contestației la executare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 18.789/4/2019, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția a fost ridicată de contestatoarea Nina Taș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare și a unei cereri de suspendare a executării silite. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (Hotărârea din 26 iunie 2019, pronunțată în Cauza C-407/18 – Addiko Bank), instanțele naționale sunt obligate să nu condiționeze suspendarea executării silite de depunerea unei cauțiuni și să judece o astfel de cerere în cuprinsul contestației la executare, iar nu separat printr-o acțiune de drept comun. … 8.Autoarea arată că „dacă apreciem, totuși, că legiuitorul a vrut să degreveze instanțele de executare de problematici complexe, dându-le în sarcina instanțelor de drept comun, atunci se pune în discuție existența unei căi efective de atac împotriva unor acte de executare nelegale ca urmare a existenței unui titlu executoriu apreciat de debitor ca fiind nelegal. Prin urmare, legiuitorul a ales o cale total nefericită de reglementare pentru că încalcă în mod grav drepturile debitorilor atunci când se pune în discuție legalitatea titlului executoriu, lăsându-le la îndemână o cale de atac lipsită de eficacitate. […] Instanțele au la îndemână, astfel, posibilitatea ca după suspendarea executării silite, să disjungă acele capete de cerere ce se află sub incidența art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, înaintând instanței competente judecarea lor și, pentru a garanta drepturile debitorilor, să suspende judecata cauzei până la soluționarea definitivă a acelui dosar nou de care depinde soluționarea contestației la executare. Dar în acest caz se pune în discuție dreptul creditorului de a-și încasa creanța cu celeritate.“ Prin urmare, autoarea excepției consideră că „este profund neconstituțională modificarea intervenită prin Legea nr. 310/2018 pentru că încalcă atât drepturile debitorilor, cât și ale creditorilor din contestația la executare“. … 9.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, în raport cu criticile invocate de contestatoare, apreciază că art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu este de natură să încalce dreptul de acces la justiție al părților. Astfel, acest drept nu este absolut, putând fi supus unor limitări. Or, faptul că nu mai poate fi invocată în cadrul contestației la executare nulitatea titlului executoriu pe motiv că, astfel cum este în speță, acesta ar fi afectat de o cauză ilicită sau imorală nu înseamnă că dreptul de acces la justiție al contestatoarei este îngrădit de vreme ce aceasta poate formula o acțiune de drept comun în care să invoce aceste apărări, acțiune în care poate obține inclusiv suspendarea executării titlului executoriu în temeiul art. 638 alin. (2) din Codul de procedură civilă, împiedicând astfel fie declanșarea executării silite, fie continuarea acesteia. Faptul că debitorii nu recurg la această procedură, deși majoritatea sunt somați, anterior începerii executării silite, să își execute obligațiile, astfel cum este și cazul contestatoarei care a învederat că înainte de începerea executării a primit o notificare prin care era somată să achite suma restantă la acel moment, preferând să aștepte declanșarea executării silite, nu înseamnă că dreptul acestora de acces la justiție este îngrădit. … 10.Ca atare, instanța apreciază că, întrucât legea permite în continuare debitorilor și oricărei persoane interesate formularea unei acțiuni de drept comun în care să invoce orice motive de fapt și de drept împotriva titlurilor executorii atunci când acestea nu sunt reprezentate de o hotărâre judecătorească, prin care se obține același efect ca în cadrul contestației, respectiv împiedicarea continuării executării silite și chiar un efect mai amplu atunci când acțiunea este formulată anterior declanșării executării silite, inadmisibilitatea invocării acestor motive și în cadrul contestației la executare nu poate fi calificată drept o încălcare a dreptului de acces la justiție. Astfel, această soluție legislativă este o opțiune a legiuitorului de natură să disciplineze debitorii și să urmărească soluționarea cu celeritate a acestui mijloc procesual care, de cele mai multe ori, se transformă într-o veritabilă „acțiune de drept comun“, soluționarea sa fiind îngreunată de mijloacele de probă care sunt administrate în cazul formulării unor astfel de motive de contestație, fiind dificil într-un asemenea caz a se respecta dispozițiile art. 717 alin. (3) din Codul de procedură civilă privind soluționarea de urgență și cu precădere a cauzei. … 11.În plus față de criticile de neconstituționalitate formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată, invocând prevederile art. 148 din Constituție, arată că protecția oferită consumatorilor prin intermediul Directivei 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii implică prerogativa instanței naționale de a stabili din oficiu dacă o clauză contractuală este abuzivă sau nu (Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Oceano Grupo Editorial v. Rocio Murciano Quintero și alții, C-240/98, punctul 29). Ca atare, din moment ce instanța poate invoca din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale inclusiv în cazul unei contestații la executare, o normă prin care se interzice consumatorilor să invoce la rândul lor acest caracter este contrară jurisprudenței instanței de la Luxembourg. Pentru aceste motive, instanța apreciază că norma criticată este constituțională numai în măsura în care nu interzice consumatorilor dreptul de a invoca în cadrul contestației la executare caracterul abuziv al clauzelor contractuale incluse în contractele în baza cărora a fost declanșată executarea silită. … 12.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, care au următorul conținut: „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.“ … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, anterior modificării operate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018, dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevedeau posibilitatea invocării în contestația la executare privind executarea silită întemeiată pe un alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și a unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu „numai dacă legea nu prevedea în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“. În prezent, norma procesuală prevede această posibilitate „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun“. Ca efect al modificării legislative, s-a lărgit posibilitatea invocării unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu în cadrul procedurii contestației la executare, legea înlocuind condiția referitoare la inexistența unei căi procesuale specifice pentru desființarea lui cu condiția inexistenței oricărei căi procesuale, inclusiv a unei acțiuni de drept comun. Cu alte cuvinte, existența unei căi procesuale pentru desființarea titlului executoriu care nu este o hotărâre judecătorească, prevăzută de legea specială sau de dreptul comun, împiedică posibilitatea invocării unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu în cadrul procedurii contestației la executare. … 18.Prevederile legale criticate, înainte de modificarea operată prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018, au constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 261 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 13 iulie 2017, și prin Decizia nr. 373 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din data de 24 august 2018, Curtea a statuat că dispozițiile de lege criticate fac parte din cap. VI – „Contestația la executare“ al titlului I – „Dispoziții generale“ din cartea a V-a – „Despre executare silită“ din Codul de procedură civilă și prevăd că, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu. Aceleași prevederi au existat și în cuprinsul art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea constatând în numeroase cazuri constituționalitatea acestora, de exemplu, Decizia nr. 1.082 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 1 noiembrie 2011, prin care a statuat că procedura contestației la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, să invoce apărările de fond necesare. O soluție contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. În acest sens, Curtea s-a pronunțat, cu valoare de principiu, prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau prin Decizia nr. 816 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009. De asemenea, prin Decizia nr. 420 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 octombrie 2005, Curtea a reținut că adoptarea acestei măsuri nu face, în realitate, decât să dea expresie preocupării legiuitorului de a preveni abuzul de drept constând în invocarea acelorași apărări în două căi de atac diferite, în scopul tergiversării cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Or, este firesc ca apărările de fond care privesc titlul executoriu și care pot duce la desființarea acestuia să poată fi invocate pe calea contestației la executare numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. … 19.Analizând dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018, Curtea reține că argumentele pe baza cărora instanța constituțională și-a fundamentat în prealabil soluția de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la noua soluție legislativă. Astfel, existența unei căi procesuale pentru desființarea titlului executoriu care nu este o hotărâre judecătorească, prevăzută fie de legea specială, fie de dreptul comun, în cadrul căreia partea interesată poate formula apărări prin invocarea unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu constituie rațiunea rezonabilă și suficientă pentru a înlătura posibilitatea reiterării acelorași apărări în calea de atac a contestației la executare, care ar avea drept consecință, pe de o parte, nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, și, pe de altă parte, tergiversarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. O atare reglementare este în acord cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și cu scopul pentru care a fost reglementată calea de atac a contestației la executare, respectiv acela de a înlătura neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau de a explicita titlul executoriu ce urmează a fi valorificat, în temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 702 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018). … 20.Cu privire la susținerile instanței judecătorești, întemeiate pe dispozițiile art. 148 din Constituție, referitoare la posibilitatea ca, în cadrul contestației la executare, să poată fi invocat caracterul abuziv al clauzelor contractuale incluse în contractele în baza cărora a fost declanșată executarea silită, Curtea constată că aceste aspecte țin de modul de aplicare a legii de către instanța judecătorească, în acord cu prevederile art. 148 din Constituție, care prevăd prioritatea de aplicare a reglementărilor cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene față de dispozițiile contrare din legile interne. … 21.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nina Taș în Dosarul nr. 18.789/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește