DECIZIA nr. 273 din 28 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 9, art. 24 alin. (3), art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (în privința tezei privind aplicarea actului normativ în cazul actualilor și/sau foștilor polițiști din cadrul M.A.I.), ale Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 (în privința aplicării în cazul actualilor și/sau foștilor polițiști din cadrul M.A.I.), ale Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 și ale Legii nr. 25/1999 (pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998), excepție ridicată de Victor Penteleev în Dosarul nr. 4.984/193/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 52D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, cauza fiind amânată din ședința publică din data de 9 aprilie 2024, la cererea autorului excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 și ale art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, față de deciziile Curții Constituționale nr. 649 din 15 decembrie 2022 și nr. 258 din 27 aprilie 2023. Totodată, se arată că prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, Curtea Constituțională a răspuns celorlalte critici de neconstituționalitate formulate de către autorul excepției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 23 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.984/193/2019, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 9, art. 24 alin. (3), art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (în privința tezei privind aplicarea actului normativ în cazul actualilor și/sau foștilor polițiști din cadrul M.A.I.), ale Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 (în privința aplicării în cazul actualilor și/sau foștilor polițiști din cadrul M.A.I.), ale Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 și ale Legii nr. 25/1999 (pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998). Excepția a fost ridicată de Victor Penteleev într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare – întoarcerea executării silite. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia, invocând dispozițiile art. 73 alin. (3) din Constituție, prezintă, în esență, jurisprudența Curții Constituționale cu privire la statutul polițistului și la răspunderea disciplinară a acestuia. În acest sens, se menționează deciziile Curții Constituționale nr. 392 din data de 2 iulie 2014, nr. 637 din data de 13 octombrie 2015, nr. 172 din data de 24 martie 2016 și nr. 244 din data de 19 aprilie 2016. … 7.Se susține, în esență, că Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 completează legi organice (cum este cazul, de exemplu, al Legii nr. 360/2002), aspect ce contravine art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. De altfel, față de cerințele imperative ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, este inadmisibilă reglementarea unor elemente legate intrinsec de cariera funcționarului public și inerente oricărei funcții publice printr-o ordonanță de Guvern, act normativ inferior unei legi organice. … 8.Se afirmă că, deși Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 reglementa aspecte din domeniul legilor organice, Legea nr. 25/1999 a fost adoptată cu respectarea art. 74 alin. (2) din Constituție (în forma de la acea dată), în procedura aplicabilă legilor ordinare. … 9.Or, polițistul este funcționar public, cu statut special, iar răspunderea materială a acestuia se referă la modul de executare/încetare a raporturilor de serviciu și, în condițiile angajării acestei răspunderi, este afectată executarea și/sau încetarea raportului de serviciu. Ca atare, cercetarea administrativă, precum și elementele esențiale ale răspunderii materiale ale funcționarilor publici, prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, trebuie să fie reglementate prin lege organică. … 10.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 118 alin. (2) și (3) din Constituție, se arată, în esență, că răspunderea materială a militarilor, conform Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, se referă la modul de executare a raporturilor de serviciu și, deci, la statutul acestora, iar, în condițiile angajării acestei răspunderi, se poate ajunge chiar la trecerea în rezervă sau direct în retragere, conform art. 85 lit. i) și j) din Legea nr. 80/1995, așa încât răspunderea materială a cadrelor militare și a celorlalte componente ale forțelor armate trebuie reglementată, potrivit art. 118 alin. (2) și (3) din Constituție, prin lege organică. … 11.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, invocând jurisprudența Curții Constituționale referitoare la calitatea actelor normative, respectiv Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, se apreciază, în esență, că, în cazul de față, lăsând la latitudinea ministrului de resort stabilirea unor elemente esențiale ale raportului de serviciu al polițistului și, implicit, ale statutului acestuia, legea imprimă un caracter relativ, nepermis, procedurii și cazurilor de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale polițistului. În acest sens, se menționează și Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017. … 12.Se susține încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție prin atribuirea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului organic către Guvern, prin emiterea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, precum și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la calitatea legii (claritatea, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia), întrucât personalul vizat, care se poate raporta, în aceste condiții, doar la prevederile legii, nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii tragerii la răspundere materială. … 13.Se menționează că art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 prevede că polițistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unității, potrivit legislației aplicabile personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, acest text legal distinge, în conformitate cu art. 16 alin. (3) din Constituție, funcția publică civilă a polițistului de funcțiile și demnitățile publice militare (din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații etc.). Art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 statuează însă că prevederile prezentei ordonanțe se aplică și salariaților civili din structura Ministerului Afacerilor Interne, deci și polițiștilor. Prin urmare, deși art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 prevede un regim juridic diferit aplicabil personalului civil față de cel aplicabil personalului militar, în concordanță cu art. 16 alin. (3) din Constituție, în realitate, răspunderea materială este reglementată identic, de același act normativ – Ordonanța Guvernului nr. 121/1998. … 14.Se afirmă că un efect interesant al demilitarizării unor structuri a vizat schimbarea temeiului de drept pentru tragerea la răspundere materială a personalului acestora. Astfel, de exemplu, dacă anterior acestui moment răspunderea materială a polițiștilor, militari în cadrul Ministerului de Afacerilor Interne, era angajată în baza art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2002, această răspundere se întemeiază pe dispozițiile art. 9 din respectiva ordonanță, fiind vorba de salariați civili dintr-o instituție publică prevăzută la art. 2 din aceeași ordonanță. … 15.Dispozițiile legale criticate nu numai că reglementează insuficient procedura răspunderii materiale a polițiștilor, ci deleagă, prin art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort care este abilitat să adopte instrucțiuni (în speță, Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 830/1999 nepublicate în Monitorul Oficial al României – abrogate prin art. 152 alin. (2) din Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 114/2013). Așadar, se ajunge la situația ca un aspect esențial care vizează executarea și/sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ, care, de altfel, în cazul de față, nici măcar nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce este de natură să confere un caracter iluzoriu posibilităților actualilor/foștilor polițiști de a se apăra în mod eficient. În aceste condiții, persoana urmărită pentru tragerea la răspundere materială nu cunoaște regulile după care se desfășoară procedura, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil și nici opozabil. Normele privind cercetarea trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate. Or, delegarea atribuțiilor de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Ca atare, nu se poate transfera competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul statutului funcționarilor publici către o autoritate unipersonală din puterea executivă, și anume ministrul afacerilor interne. … 16.Se susține că, față de prevederile art. 4, 55, 63 și 70 din Legea nr. 360/2002, este de reținut caracterul lacunar al nomelor referitoare la răspunderea materială a polițiștilor, de vreme ce reguli substanțiale nu sunt reglementate prin lege. Chiar dacă în ipoteza evidențiată este în discuție o omisiune legislativă, Curtea, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, nu poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai această omisiune este cea care generează încălcarea Constituției. … 17.Se mai susține că, în cazul de față, este evident că legea relativizează în mod nepermis reglementarea domeniului răspunderii materiale a polițistului, lăsând la latitudinea ministrului de resort stabilirea unor elemente esențiale ale raportului de serviciu al polițistului și, implicit, ale statutului acestuia. … 18.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 54 alin. (2) și la art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, se consideră că cercetarea administrativă cu privire la raporturile de serviciu ale polițiștilor trebuie să fie reglementată prin lege organică, în sensul art. 73 alin. (1) și (3) și al art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală, iar, conform art. 55 alin. (2) din Constituție, condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică. … 19.Prin urmare, se apreciază că regimul general al răspunderii materiale a militarilor și polițiștilor (și a întregului personal civil din structura Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției) nu se regăsește într-o lege organică, normele generale de reglementare fiind prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, iar normele de aplicare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne fiind stipulate în Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 114/2013. … 20.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 61 alin. (1), art. 108 alin. (3), art. 115 alin. (1) din Constituție, se arată că art. 1 pct. 7 lit. f) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe prevedea că Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a legii și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 1998, să emită ordonanțe pentru modificarea Decretului Consiliului de Stat nr. 207/1976 privind răspunderea materială a militarilor. Prin art. 52 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, Guvernul nu a modificat, ci a abrogat Decretul nr. 207/1976. Totodată, Guvernul a înțeles să emită un nou set de reglementări – Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 – în privința răspunderii materiale a militarilor, pentru care nu a fost abilitat de Parlament, așa încât, în opinia autorului excepției, Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 nu se încadrează în limitele și în condițiile prevăzute de Legea nr. 148/1998, fiind deci neconstituțională. De altfel, prin Legea nr. 148/1998 nu s-ar fi putut abilita Guvernul să emită ordonanțe în domenii care fac obiectul legilor organice, așa cum este legea privind statutul polițistului [deci inclusiv răspunderea materială a polițiștilor, ce trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică] și condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare [ce trebuie reglementate, potrivit art. 55 alin. (2) din Constituție, prin lege organică]. … 21.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 22.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 2, art. 9, art. 24 alin. (3), art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (în privința tezei privind aplicarea actului normativ în cazul actualilor și/sau foștilor polițiști din cadrul M.A.I.), ale Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 (în privința aplicării în cazul actualilor și/sau foștilor polițiști din cadrul M.A.I.), ale Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 și ale Legii nr. 25/1999 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 28 ianuarie 1999. Curtea observă că ulterior sesizării Curții Constituționale, Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 a fost modificată și completată prin art. I din Legea nr. 279/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023, și republicată în temeiul art. IV din aceeași lege, dându-se textelor o nouă numerotare. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așadar, obiect al excepției, astfel cum a fost sesizată Curtea Constituțională, sunt dispozițiile art. 2, ale art. 9, ale art. 24 alin. (3) și ale art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 și Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, precum și dispozițiile Legii nr. 25/1999 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. … 26.Analizând notele scrise ale autorului excepției, Curtea observă că acesta critică atât dispoziții din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, cât și ordonanța în integralitatea sa, precum și legea de aprobare a acesteia, din perspectiva aplicării inclusiv polițiștilor, însă Curtea constată că obiectul acestor critici îl constituie, în realitate, exclusiv dispozițiile art. 9 teza finală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, potrivit cărora: „Prevederile prezentei ordonanțe se aplică și militarilor aflați în misiune în afara granițelor țării, precum și salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2.“ … 27.Curtea observă că dispozițiile art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 fac trimitere la art. 2, care în redactarea avută la data sesizării Curții Constituționale, prevedeau că: „Răspunderea materială este angajată, în condițiile prezentei ordonanțe, pentru pagubele în legătură cu formarea, administrarea și gestionarea resurselor financiare și materiale, provocate de militari din vina acestora și în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuțiilor de serviciu în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.“ … 28.Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor art. 54 alin. (2) referitor la fidelitatea față de țară, art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, art. 73 alin. (3) lit. j) și p) în temeiul cărora statutul funcționarului public și regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică, art. 108 alin. (3), potrivit căruia ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta, art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă și în art. 118 alin. (2) și (3) cu privire la forțele armate. … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 29 mai 2023, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 sunt constituționale în măsura în care nu se aplică în privința polițiștilor. … 30.Astfel, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, precitată, paragraful 26, Curtea a reținut că intervenția sa, impusă de rolul său de garant al supremației Constituției prevăzut de art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, este cu atât mai necesară cu cât cadrul normativ în prezent în vigoare prin care este stabilită răspunderea materială a polițiștilor pentru pagubele produse este reprezentat de Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 114 din 22 iulie 2013 privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne, act administrativ cu caracter normativ de rang inferior legii organice, emis în considerarea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999, și nu în temeiul Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002. Această realitate juridică reflectă o abordare eronată a problematicii vizând reglementarea unor elemente esențiale ale statutului polițistului, ceea ce conduce inevitabil la o interpretare sistematică și la o aplicare a textului de lege analizat care se plasează în afara cadrului și a limitelor Constituției. Curtea a arătat constant în jurisprudența sa că este competentă să realizeze controlul de constituționalitate asupra unui text de lege și să constate neconstituționalitatea acelei interpretări sistematice, cvasiunitare în practica judiciară sau administrativă care conduce la o aplicare eronată și la deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim. În acest caz, Curtea are competența să elimine viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, paragraful 30, și Decizia nr. 841 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 12 februarie 2016, paragraful 30, sau, pentru situația lipsei condiției practicii cvasiunitare, a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21, și Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragrafele 19 și 20). … 31.Așa cum a precizat Curtea în Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 7 februarie 2023, paragraful 44, polițiștii – încadrați în categoria personalului civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – se află într-o situație obiectiv diferită față de personalul militar. Demilitarizarea Poliției Române s-a realizat tocmai prin Legea nr. 360/2002, lege organică prin care, potrivit expunerii sale de motive, s-a urmărit reformarea Poliției Române în sensul transformării acesteia într-o instituție independentă și separată de sistemul militar, ca o condiție obligatorie impusă Ministerului Afacerilor Interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană, în considerarea legislației și principiilor europene în materia justiției și afacerilor interne (capitolul Justiție și Afaceri Interne). Prin această lege, polițistul a fost definit pentru prima dată drept funcționar public civil, cu statut special (propriu), înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului. Statutul special pe care Legea nr. 360/2002 îl rezervă în mod expres polițiștilor se referă la îndatoririle și riscurile deosebite, portul de armă și celelalte diferențieri impuse de specificitatea exercitării autorității publice, stabilite în propriul statut (art. 1 și 2). … 32.La paragraful 28 al Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2023, Curtea a reținut că chiar dacă în modul de organizare și funcționare a Poliției Române s-a menținut principiul subordonării ierarhice, specific sistemului militar, nu înseamnă că acestei categorii socioprofesionale distincte i se poate aplica, printr-o simplă normă de trimitere, întreaga legislație specifică militarilor, cu atât mai puțin cea dintr-un domeniu propriu dreptului privat, respectiv stabilirea răspunderii materiale a polițistului pentru pagubele aduse patrimoniului unității angajatoare din structura Ministerului Afacerilor Interne. Având în vedere interpretarea sistematică și teleologică a prevederilor Legii nr. 360/2002, sensul juridic al art. 63 alin. (1) din această lege, potrivit căruia „Polițistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unității, potrivit legislației aplicabile personalului civil din Ministerul de Interne“, nu poate fi altul decât acela că, ulterior adoptării acestei legi organice și în urma reformei în privința propriului statut juridic, polițistului, în calitate de personal civil din Ministerul Afacerilor Interne, nu i se mai poate aplica legislația anterioară, cea specifică militarilor. Or, actul normativ în prezent în vigoare, emis în acest sens de ministrul afacerilor interne, îl reprezintă Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 114 din 22 iulie 2013 privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne, act administrativ cu caracter normativ ce are însă în vedere, conform preambulului, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999, și nu pe cele ale art. 63 alin. (1), cuprinse în secțiunea a 2-a – Răspunderea juridică și sancțiuni, capitolul IV – Recompense, răspunderea juridică și sancțiuni din Legea nr. 360/2002, care ar trebui să guverneze stabilirea în detaliu, prin act infralegal, a răspunderii materiale a polițiștilor. … 33.Prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, precitată, paragrafele 29 și 30, Curtea a constatat că menținerea egalității de tratament juridic, la nivelul legislației aplicabile cu privire la stabilirea răspunderii materiale pentru pagube aduse patrimoniului unității angajatoare, între categoria socioprofesională a militarilor, pe de o parte, și cea a polițiștilor, pe de altă parte, contravine principiului egalității prevăzut de art. 16 din Constituție, care impune pentru situații diferite în mod obiectiv reglementarea unui tratament juridic diferit, adaptat specificității activității fiecărei categorii de personal. Or, Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 se adresează personalului militar, în timp ce polițiștii se încadrează în categoria personalului civil, fiind funcționari publici cu statut special, astfel că sintagma „precum și salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2“ din cuprinsul art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 este neconstituțională prin raportare la categoria socioprofesională a polițiștilor. … 34.Totodată, Curtea a constatat o incompatibilitate de rang legislativ între prevederile Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 – act normativ asimilat legii ordinare, conform Legii nr. 25/1999 de aprobare – și cele ale Legii nr. 360/2002, lege organică, sub aspectul încălcării art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, care stabilește rangul de lege organică pentru reglementarea statutului funcționarilor publici. Astfel, este neconstituțional ca, ulterior adoptării Legii nr. 360/2002, prin care polițiștii au fost încadrați în categoria funcționarilor publici, un element determinant al statutului acestora, reprezentat de răspunderea materială, ca parte a răspunderii juridice ce trebuie să definească în mod specific statutul juridic al unei anumite categorii socioprofesionale și care, în cazul de față, trebuie integrat într-o lege organică, să fie în continuare reglementat printr-o lege ordinară, chiar și prin utilizarea unei simple norme/sintagme de trimitere. Sintagma „precum și salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2“ din cuprinsul art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 – act normativ anterior Legii nr. 360/2002 – nu mai corespunde noii opțiuni a legiuitorului exprimate prin stabilirea unui nou statut juridic al polițistului prin această din urmă lege, devenind astfel anacronică și generând incoerență legislativă, incompatibilă cu exigențele principiului supremației Constituției, al legalității și al securității juridice, consacrate de art. 1 alin. (5) din Constituție. … 35.Având în vedere cele menționate, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 sunt constituționale în măsura în care nu se aplică în privința polițiștilor. … 36.Curtea constată că, față de data sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2023, și având în vedere soluția de admitere pronunțată prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. Chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla spre soluționare pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2023 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 481 din 21 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 16 ianuarie 2024). … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.–d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Victor Penteleev în Dosarul nr. 4.984/193/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește