DECIZIA nr. 272 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (1) lit. A din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Elcomex Agroindustrial – S.A. din Sibiu în Dosarul nr. 2.244/118/2017/a10 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 24D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât textele criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate în susținerea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 19 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.244/118/2017/a10, Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (1) lit. A din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Elcomex Agroindustrial – S.A. din Sibiu într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece, în contextul punerii în discuția instanței de judecată a cererii de ridicare a măsurilor suspendării acțiunilor judiciare, extrajudiciare și de executare silită, debitorul aflat în procedura de insolvență, chiar dacă nu i-a fost ridicat dreptul de administrare, și ceilalți creditori care nu sunt titulari ai unei creanțe ce beneficiază de o clauză sau cei care beneficiază de o altă clauză de preferință, diferită de cea deținută de reclamatul-creditor, nu sunt citați și nu participă efectiv și direct la soluționarea cauzei având un atare obiect. Prin urmare, se apreciază că este încălcat dreptul de acces la instanță, la un proces echitabil, respectiv egalitatea de arme. În acest context este invocată o pretinsă încălcare a principiului egalității și crearea unei discriminări între persoanele participante la procedura insolvenței. De asemenea, se menționează că normele criticate nu sunt previzibile, întrucât se referă la valorificarea imediată a bunurilor, context în care debitorul nu știe când și dacă poate sau nu să se reorganizeze în mod efectiv deoarece prin prevederile criticate nu este stabilit un termen până la care creditorul titular al unei creanțe ce beneficiază de o clauză de preferință poate să solicite ridicarea suspendării prevăzute de dispozițiile legale criticate. De asemenea, debitorul nu cunoaște cine a procedat la evaluarea proprietății sale garantate în favoarea creditorului reclamant și, prin urmare, nu poate contesta această evaluare. În acest context se precizează că, în practică, astfel cum este și cazul de față, se uzează de evaluarea efectuată anterior deschiderii procedurii insolvenței, respectiv cu ocazia încheierii contractelor de credit bancar. … 6.Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 78 alin. (1) lit. A din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:Creditorul titular al unei creanțe ce beneficiază de o cauză de preferință poate solicita judecătorului-sindic, cu citarea comitetului creditorilor, a administratorului special și a administratorului judiciar, ridicarea suspendării prevăzute la art. 75 alin. (1) cu privire la creanța sa și valorificarea imediată, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 154-158 și cu condiția achitării din preț a cheltuielilor prevăzute la art. 159 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra căruia poartă cauza de preferință, în una dintre următoarele situații:A.atunci când valoarea obiectului garanției, determinată de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanțelor și a părților de creanțe garantate cu acel obiect, dacă:a)obiectul garanției nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare propus; … b)obiectul garanției face parte dintr-un subansamblu funcțional, iar prin desprinderea și vânzarea lui separată, valoarea bunurilor rămase nu se diminuează; …  …  … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 referitor la dreptul la un remediu efectiv și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate fac parte din titlul II: Procedura insolvenței, capitolul I: Dispoziții comune, secțiunea a 3-a: Deschiderea procedurii și efectele acesteia. Astfel, unul dintre efectele imediate ale deschiderii procedurii insolvenței este prevăzut la art. 75 alin. (1), potrivit căruia de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului, desigur cu excepțiile prevăzute de lege [spre exemplu, la art. 75 alin. (2) și (3)]. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile prevăzute la art. 178 din Legea nr. 85/2014. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează. … 13.În acest context, în virtutea prevederilor art. 78 alin. (1) lit. A din Legea nr. 85/2014, creditorul titular al unei creanțe ce beneficiază de o cauză de preferință poate solicita judecătorului-sindic, cu citarea comitetului creditorilor, a administratorului special și a administratorului judiciar, ridicarea suspendării prevăzute la art. 75 alin. (1) cu privire la creanța sa și valorificarea imediată, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 și cu condiția achitării din preț a cheltuielilor prevăzute la art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014, a bunului asupra căruia poartă cauza de preferință, în una dintre următoarele situații: atunci când valoarea obiectului garanției, determinată de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanțelor și a părților de creanțe garantate cu acel obiect, dacă: obiectul garanției nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare propus; obiectul garanției face parte dintr-un subansamblu funcțional, iar prin desprinderea și vânzarea lui separată, valoarea bunurilor rămase nu se diminuează.  … 14.Față de această împrejurare, nemulțumirea autoarei prezentei excepții constă în faptul că în această procedură, prin care creditorul titular al unei creanțe ce beneficiază de o clauză de preferință solicită judecătorului-sindic ridicarea suspendării acțiunilor judiciare, extrajudiciare și de executare silită, soluționarea cauzei are loc numai cu participarea, respectiv citarea comitetului creditorilor, a administratorului special și a administratorului judiciar, fără citarea creditorilor sau a debitorului, context în care consideră că este încălcat accesul liber la justiție și dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, prin prisma egalității de arme. … 15.În ceea ce privește critica raportată la art. 21 din Constituție, Curtea reține că accesul liber la justiție consacrat de Legea fundamentală implică între altele adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată (Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006), astfel încât să fie reglementată respectarea pentru toate părțile a garanțiilor care caracterizează dreptul la un proces echitabil. … 16.Potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa, cu titlu general, că art. 6 paragraful 1 din Convenție garantează oricărei persoane dreptul de a aduce în fața unei instanțe orice pretenție referitoare la drepturi și obligații cu caracter civil (a se vedea Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 36, și Hotărârea din 20 decembrie 2011, pronunțată în Cauza Dokic împotriva Serbiei, paragraful 35). … 17.De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că o caracteristică a accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări sau condiționări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa.  … 18.În ceea ce privește procesul echitabil, prin Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 8 noiembrie 2004, Curtea a reținut că noțiunea de proces echitabil presupune egalitatea mijloacelor în ceea ce privește părțile, adică posibilitatea ca fiecare dintre acestea să își expună cauza în fața instanței, în condiții care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ față de partea adversă, iar principiul egalității armelor este o garanție a procesului echitabil (a se vedea Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 27 octombrie 1993, pronunțată în Cauza Dombo Behe er B.V. împotriva Olandei, paragraful 33). … 19.Prin cadrul legal în materie de insolvență sunt stabilite competențe pentru fiecare participant la procedură, iar, în conformitate cu scopul și principiile procedurii de insolvență, legiuitorul a recunoscut, în funcție de interesul urmărit, legitimare procesuală fiecărui creditor sau creditorilor prin organele colective de reprezentare a intereselor acestora. Astfel, judecătorul-sindic efectuează controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau lichidatorului și soluționează procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Administratorul special participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea unor acțiuni; formulează contestații în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege; administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului, doar în situația în care nu i s-a ridicat debitorului dreptul de administrare. Administratorul judiciar ori lichidatorul sau, în mod excepțional, debitorul, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea, exercită atribuțiile manageriale, iar creditorii, prin organele acestora, pot controla, sub aspectul oportunității, deciziile manageriale adoptate de persoanele competente. De asemenea, legiuitorul a dat posibilitatea ca, în condițiile prevăzute de lege, orice creditor să poată formula contestație la judecătorul-sindic pentru motive de nelegalitate, în fața căruia se pot prezenta nemulțumirile și se pot formula toate apărările pe care le consideră necesare, în condițiile legii. … 20.În ceea ce privește soluționarea cererilor creditorilor titulari ai unor creanțe ce beneficiază de o cauză de preferință de ridicare a suspendării prevăzute la art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, Curtea observă că la judecarea acestor chestiuni de către judecătorul-sindic creditorii sunt reprezentați de comitetul creditorilor, care poate face toate apărările necesare în virtutea rolului său de organ reprezentativ al adunării creditorilor și pentru a reprezenta interesul concursual al tuturor creditorilor înscriși la masa credală. … 21.Dispozițiile referitoare la comitetul de creditori satisfac unul dintre imperativele legii, și anume cadrul organizat, ca modalitate de manifestare a voinței creditorilor participanți la procedura insolvenței. Din enumerarea atribuțiilor stabilite prin lege, Curtea observă că acest comitet acționează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplinește funcția de reprezentare a creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanțe în raporturile cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul. … 22.De altfel, procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014 impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență, în acord cu scopul și cu principiile ce guvernează această procedură, spre exemplu, asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare și derulare a procedurii într-un timp util și rezonabil, într-o manieră obiectivă și imparțială, cu un minim de costuri; asigurarea unui tratament egal al creditorilor de același rang; asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedură; recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile. … 23.Curtea, în jurisprudența sa, a arătat că unele aspecte prevăzute de normele care reglementează în materie de insolvență își găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 367 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009, Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, Decizia nr. 1.453 din 3 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 6 ianuarie 2012), considerente care sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește desfășurarea procedurii prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. A din Legea nr. 85/2014. … 24.Față de această împrejurare, Curtea constată că dispozițiile criticate nu aduc atingere accesului liber la justiție, dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, prin prisma egalității de arme, astfel că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (1) lit. A din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16,21 și 24, precum și cele convenționale ale art. 6,13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este neîntemeiată. … 25.Referitor la celelalte susțineri ale autoarei excepției de neconstituționalitate referitoare la valorificarea imediată a bunurilor și la folosirea unor evaluări efectuate anterior deschiderii procedurii insolvenței, respectiv cu ocazia încheierii contractelor de credit bancar, Curtea constată că acestea sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea în concret la speța dedusă judecății. De altfel, normele criticate nu trebuie privite în mod singular, ci trebuie avut în vedere întreg ansamblul legislativ ce reglementează procedura insolvenței.  … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Elcomex Agroindustrial – S.A. din Sibiu în Dosarul nr. 2.244/118/2017/a10 al Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 78 alin. (1) lit. A din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește