DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Biroul Executorului Judecătoresc Tudor Irina Alexandra în Dosarul nr. 9.191/301/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 București. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.131D/2022. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.295D/2022, nr. 2.367D/2022, nr. 2.375D/2022, nr. 2.475D/2022, nr. 2.637D/2022, nr. 2.854D/2022, nr. 2.886D/2022, nr. 2.921D/2022, nr. 2.938D/2022, nr. 2.940D/2022, nr. 182D/2023, nr. 246D/2023, nr. 311D/2023, nr. 448D/2023, nr. 464D/2023, nr. 494D/2023, nr. 507D/2023, nr. 652D/2023, nr. 712D/2023, nr. 734D/2023, nr. 756D/2023, nr. 819D/2023, nr. 1.050D/2023, nr. 1.334D/2023, nr. 1.538D/2023, nr. 1.539D/2023, nr. 1.545D/2023, nr. 1.551D/2023, nr. 1.628D/2023–nr. 1.630D/2023, nr. 1.670D/2023, nr. 1.706D/2023, nr. 2.231D/2023 și nr. 2.237D/2023, care vizează excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2), ale art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1), (2), (4), (5) și (6) din Codul de procedură civilă, excepții ridicate de Biroul Executorului Judecătoresc Tudor Irina Alexandra în dosare ale Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, ale Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și ale Tribunalului București – secțiile a III-a, a IV-a și a V-a civile. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.295D/2022, nr. 2.367D/2022, nr. 2.375D/2022, nr. 2.475D/2022, nr. 2.637D/2022, nr. 2.854D/2022, nr. 2.886D/2022, nr. 2.921D/2022, nr. 2.938D/2022, nr. 2.940D/2022, nr. 182D/2023, nr. 246D/2023, nr. 311D/2023, nr. 448D/2023, nr. 464D/2023, nr. 494D/2023, nr. 507D/2023, nr. 652D/2023, nr. 712D/2023, nr. 734D/2023, nr. 756D/2023, nr. 819D/2023, nr. 1.050D/2023, nr. 1.334D/2023, nr. 1.538D/2023, nr. 1.539D/2023, nr. 1.545D/2023, nr. 1.551D/2023, nr. 1.628D/2023-nr. 1.630D/2023, nr. 1.670D/2023, nr. 1.706D/2023, nr. 2.231D/2023 și nr. 2.237D/2023 la Dosarul nr. 2.131D/2022, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepțiilor formulate. În ceea ce privește dispozițiile art. 82 alin. (2) din Codul de procedură civilă, arată că acestea sunt norme de procedură care prevăd limitele caracterului devolutiv al apelului și sunt în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, iar în ceea ce privește dispozițiile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care prevăd modalitatea de suportare a cheltuielilor de executare, arată că, în cazul precizat de lege, onorariul executorului judecătoresc este suportat de creditor și poate fi valorificat pe cale separată de către acesta. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 7.249 din 26 iulie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 9.191/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 8.Prin Decizia civilă nr. 1.963A din 2 august 2022, pronunțată în Dosarul nr. 23.450/301/2021, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă. … 9.Prin Sentința civilă nr. 7.700 din 7 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.679/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1), (5) și (6) din Codul de procedură civilă. … 10.Prin Decizia civilă nr. 696A din 22 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 25.750/301/2021, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 11.Prin Sentința civilă nr. 8.577 din 29 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 11.755/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 12.Prin Sentința civilă nr. 8.981 din 7 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.684/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 13.Prin Sentința civilă nr. 10.019 din 28 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 14.969/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 14.Prin Sentința civilă nr. 9.358 din 14 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 18.050/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 15.Prin Sentința civilă nr. 16.069 din 8 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 8.090/301/2022, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 16.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 19.650/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 17.Prin Decizia civilă nr. 2.093A din 7 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 27.153/301/2021/a1, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă. … 18.Prin Sentința civilă nr. 11.124 din 23 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 12.135/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 19.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 10.661/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 20.Prin Sentința civilă nr. 555 din 27 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 16.356/301/2022, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 21.Prin Sentința civilă nr. 827 din 6 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 26.198/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 22.Prin Sentința civilă nr. 12.296 din 19 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 19.648/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 23.Prin Încheierea din 22 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 29.012/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 24.Prin Decizia civilă nr. 3.281A din 14 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 25.659/301/2021, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) și ale art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 25.Prin Sentința civilă nr. 888 din 7 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 27.224/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 26.Prin Încheierea din 27 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.490/301/2022, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 669 alin. (1) (forma în vigoare în 2015), respectiv ale art. 670 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 27.Prin Sentința civilă nr. 16.048 din 8 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 15.919/300/2022, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 28.Prin Încheierea din 15 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 28.579/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 29.Prin Încheierea din 21 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 29.368/301/2022, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă. … 30.Prin Sentința civilă nr. 4.711 din 21 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.439/300/2023, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 31.Prin Decizia civilă nr. 1.292 din 18 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 31.926/301/2022, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 32.Prin Sentința civilă nr. 4.139 din 26 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 28.580/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 33.Prin Sentința civilă nr. 4.857 din 12 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.770/301/2023, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 34.Prin Încheierea din 15 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 20.467/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 35.Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.924/301/2023, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 36.Prin Sentința civilă nr. 4.713 din 10 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 28.038/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 37.Prin Sentința civilă nr. 4.714 din 10 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 28.043/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 38.Prin Sentința civilă nr. 5.309 din 24 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.900/301/2023, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 669 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă [în forma în vigoare la data de 8 aprilie 2015 – art. 670 alin. (1) și (5) în numerotarea actuală]. … 39.Prin Sentința civilă nr. 5.717 din 30 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.198/301/2023, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă.  … 40.Prin Decizia nr. 1.942 din 9 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 25.666/301/2021, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2), ale art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 41.Prin Decizia civilă nr. 1.575 din 11 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.945/301/2023, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 42.Prin Sentința civilă nr. 4.449 din 11 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.488/301/2022, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă. … 43.Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Biroul Executorului Judecătoresc Tudor Irina Alexandra și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.131D/2022, nr. 2.295D/2022, nr. 2.367D/2022, nr. 2.375D/2022, nr. 2.475D/2022, nr. 2.637D/2022, nr. 2.854D/2022, nr. 2.886D/2022, nr. 2.921D/2022, nr. 2.938D/2022, nr. 2.940D/2022, nr. 182D/2023, nr. 246D/2023, nr. 311D/2023, nr. 448D/2023, nr. 464D/2023, nr. 494D/2023, nr. 507D/2023, nr. 652D/2023, nr. 712D/2023, nr. 734D/2023, nr. 756D/2023, nr. 819D/2023, nr. 1.050D/2023, nr. 1.334D/2023, nr. 1.538D/2023, nr. 1.539D/2023, nr. 1.545D/2023, nr. 1.551D/2023, nr. 1.628D/2023–nr. 1.630D/2023, nr. 1.670D/2023, nr. 1.706D/2023, nr. 2.231D/2023 și nr. 2.237D/2023. … 44.În motivarea excepției de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 82 alin. (2)din Codul de procedură civilă, autorul susține că eliminarea posibilității de a invoca în calea de atac lipsa dovezii privind calitatea de reprezentant înaintea primei instanțe înfrânge atât principiul constituțional privind egalitatea în drepturi, cât și dreptul la un proces echitabil al ambelor părți implicate în proces. Mai mult, în condițiile în care lipsa calității de reprezentant este consecința unei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, dispozițiile criticate generează riscul pronunțării unei hotărâri judecătorești care să nu mai poată fi atacată. … 45.În motivarea excepției de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă, autorul susține că interpretarea acestora conform căreia onorariul executorului judecătoresc se exceptează integral, fără nicio distincție sau motivație, din categoria cheltuielilor de executare plătite de creditor încalcă dreptul de proprietate, libertatea economică, principiul legalității și principiul egalității în drepturi. … 46.Astfel, eliminarea posibilității recuperării de la creditor a onorariului executorului judecătoresc pentru activitatea depusă, chiar și parțială, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 670 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în situația lipsei bunurilor urmăribile sau a insolvenței debitorului, înfrâng principiile constituționale privind garantarea dreptului de proprietate și garantarea libertății economice, întrucât onorariul reprezintă atât costul muncii executorului judecătoresc de care acesta nu poate fi privat, cât și garanția exercitării în continuare a activității economice publice, din onorariul încasat executorul judecătoresc achitând salariile angajaților, contravaloarea utilităților consumate, costul închirierii spațiului de desfășurare a activității de executor, contribuțiile către Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și, respectiv, către Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel București, precum și taxele și impozitele către bugetul de stat și cel local. … 47.Excluderea recuperării chiar și parțiale a onorariului executorului judecătoresc de la creditor îl obligă pe executorul judecătoresc, fără nicio culpă în legătură cu insolvența debitorului, să presteze servicii profesionale cu titlu gratuit, deci să renunțe la dreptul său de proprietate asupra renumerației datorate pentru prestația efectuată, servicii gratuite, care, cumulate, îl duc pe el însuși în insolvență. Sub acest aspect, dispozițiile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă transferă riscul insolvabilității debitorului de la creditor la executorul judecătoresc, făcându-l pe acesta din urmă să presteze pe propria sa cheltuială activitățile specifice de executare silită, în condițiile în care executorul judecătoresc nu este parte în raportul execuțional, ci organul învestit cu realizarea executării. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia creanțele sunt asimilate noțiunii de bun patrimonial (Hotărârea din 30 iunie 2005, pronunțată în Cauza Teteriny împotriva Federației Ruse, Hotărârea din 18 octombrie 2002, pronunțată în Cauza Fernandez-Molina Gonzales și alții împotriva Spaniei) și susține încălcarea art. 20 și 148 din Constituție. … 48.De asemenea, eliminarea posibilității recuperării, chiar și parțiale, a onorariului executorului judecătoresc pentru activitatea depusă înfrânge și principiul constituțional privind egalitatea în drepturi, întrucât duce la crearea unor situații discriminatorii între situația executorului judecătoresc care are posibilitatea de a solicita plata în avans a onorariului de executor, în temeiul art. 647 alin. (1) și al art. 670 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pe de o parte, și situația executorului judecătoresc, prevăzută de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, căruia i se interzice solicitarea plății în avans a onorariului atunci când i se cere executarea unei hotărâri judecătorești, precum și cu situația executorului judecătoresc care cere plata onorariului pe parcursul executării silite, în temeiul art. 647 alin. (1) și al art. 670 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pe de altă parte. … 49.În continuare, autorul excepției susține că, în cazul în care prevederile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă se interpretează în sensul că acestea sunt aplicabile și titlurilor executorii emise într-un dosar de executare silită deschis anterior intrării în vigoare a actualei forme a acestor dispoziții, se încalcă principiul neretroactivității legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât vizează situații deschise sub imperiul vechii legi, care, în forma în vigoare la data de 12 iunie 2015, nu prevedea la art. 669 alin. (5) din Codul de procedură civilă (în vechea numerotare) exceptarea onorariului executorului dintre cheltuielile de executare care pot fi recuperate de la creditor în situația insolvabilității debitorului. … 50.Pentru aceleași motive, autorul excepției susține că dispozițiile art. 670 alin. (1) prima teză raportate la dispozițiile art. 647 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că (i) dintre cheltuielile ce trebuie avansate cu titlu obligatoriu de partea/ creditorul care solicită îndeplinirea unui act sau a unei activități ce interesează executarea silită sunt exceptate cheltuielile de executare privind onorariul executorului judecătoresc și că (ii) momentul solicitării de către executorul judecătoresc a avansării de către creditor a cheltuielilor de executare, în sensul art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă, de la care începe să curgă termenul de prescripție a acestor cheltuieli, în sensul art. 706 alin. (2) din Codul de procedură civilă, îl reprezintă momentul începerii executării silite și/sau al emiterii încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, cu consecința că „solicitarea avansării de către creditor a acestor cheltuieli de executare nu poate fi făcută pe parcursul executării silite a debitorului sau peste termenul de 3 ani de la data emiterii încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare nici în condițiile în care până la momentul solicitării avansării de către creditor a cheltuielilor de executare nu s-au încasat de la debitor sumele necesare acoperirii contravalorii cheltuielilor de executare“. … 51.Având în vedere că, pe de o parte, la data formulării de către creditor a cererii de executare silită nu se știe dacă cererea de executare silită va fi încuviințată și că, pe de altă parte, cheltuielile de executare nu sunt cuantificate pentru a putea fi avansate de creditor la momentul formulării cererii sale, avansarea cheltuielilor de executare prevăzute de dispozițiile art. 670 alin. (1) și ale art. 647 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie înțeleasă în sensul că se poate face doar la solicitarea executorului judecătoresc, după momentul încuviințării executării silite și după cuantificarea provizorie a cheltuielilor de executare, iar nu la data formulării cererii de executare silită de către creditor, la data deschiderii dosarului de executare de către executorul judecătoresc sau la data emiterii încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare. În acest sens, avansarea cheltuielilor de executare (plata cu anticipație a unor sume de bani, conform Dicționarului explicativ al limbii române) se poate face la cererea executorului judecătoresc doar până la momentul recuperării creanței (cel puțin la nivelul sumelor necesare acoperirii cheltuielilor de executare) de la debitor, deoarece după acel moment nu se mai poate considera o plată în avans, cheltuielile recuperându-se direct de la debitor, în conformitate cu dispozițiile art. 670 alin. (2) din Codul de procedură civilă. … 52.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă și Tribunalul București – secțiile a III-a, a IV-a și a V-a civile, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.131D/2022, nr. 2.475D/2022, nr. 2.637D/2022, nr. 2.854D/2022, nr. 2.886D/2022, nr. 2.921D/2022, nr. 2.938D/2022, nr. 182D/2023, nr. 246D/2023, nr. 311D/2023, nr. 448D/2023, nr. 734D/2023, nr. 819D/2023, nr. 1.050D/2023, nr. 1.334D/2023, nr. 1.538D/2023, nr. 1.539D/2023, nr. 1551D/2023, nr. 1.628D/2023-nr. 1.630D/2023, nr. 1.670D/2023 și nr. 2.237D/2023, rețin că dispozițiile art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care din categoria cheltuielilor de executare ce trebuie avansate de creditor, atunci când titlul executoriu nu este reprezentat de o hotărâre judecătorească, este exclus onorariul executorului judecătoresc, iar executorul se află și în imposibilitatea de a recupera onorariul de la creditor, atunci când debitorul este insolvabil. … 53.Instanțele apreciază că onorariul reprezintă atât costul muncii executorului judecătoresc de care acesta nu poate fi privat, cât și garanția exercitării în continuare a unei activități economice publice, executarea nefiind un serviciu public gratuit. Excluderea posibilității avansării onorariului de către creditor, precum și a posibilității de recuperare a onorariului de la creditor în situația în care debitorul este insolvabil aduce atingere dreptului executorului de a primi remunerația datorată pentru serviciile prestate, acesta putând ajunge la imposibilitatea continuării activității sale. În condițiile în care executorul judecătoresc nu este parte în raportul execuțional, ci organ învestit cu realizarea executării silite, s-ar transfera fără temei riscul insolvabilității debitorului de la creditor la executorul judecătoresc, deși riscul insolvabilității debitorului trebuie suportat de către creditor, în temeiul raportului juridic obligațional. Consecința este că executorul prestează pe propria sa cheltuială activitățile specifice de executare silită fără a putea să solicite de la creditor plata în avans a onorariului și fără a-l putea recupera ulterior, dacă debitorul este insolvabil. Excluderea onorariului executorului judecătoresc de la posibilitatea recuperării de la creditor, în ipoteza în care debitorul nu are bunuri urmăribile, pune în discuție încălcarea art. 16 din Constituție, care reglementează egalitatea în drepturi, în lipsa unui criteriu obiectiv de excludere, dar și atingerea dreptului de proprietate privată, reglementat de art. 44 din Constituție, creanța executorului judecătoresc constând în onorariul cuvenit, ce se impune a fi ocrotită în mod egal de lege. … 54.Instanțele apreciază că dispozițiile art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale sub aspectul imposibilității recuperării cheltuielilor de executare de la creditor doar în situația în care executorul judecătoresc nu le poate recupera de la debitor, deoarece executarea silită este demarată împotriva debitorului ca urmare a neîndeplinirii de către acesta a obligațiilor de plată ce îi incumbau în baza titlului executoriu, fiind echitabil ca acesta să suporte și cheltuielile de executare silită. Dreptul executorului de a recupera aceste cheltuieli nu este prejudiciat, având în vedere că, în măsura în care nu poate recupera cheltuielile de la debitor, ca urmare a insolvabilității acestuia sau din alte cauze, se poate îndrepta împotriva creditorului. Astfel, prevederile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă instituie o ordine de urmărire, nefiind înlăturat dreptul executorului de a recupera cheltuielile de executare de la creditor, ci fiind doar condiționat de dovedirea imposibilității de recuperare a acestora de la debitor. … 55.În celelalte dosare ale Curții Constituționale, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă și Tribunalul București – secțiile a III-a, a IV-a și a V-a civile apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Prevederile art. 670 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează obligația stabilită în sarcina părții care solicită îndeplinirea unui act de executare sau a unei activități care interesează executarea silită de a avansa cheltuielile necesare în acest scop. Prevederile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea recuperării de la creditor a cheltuielilor de executare, în situația în care acestea nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, fiind exceptat onorariul executorului judecătoresc. Contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale nu determină privarea executorului judecătoresc de posibilitatea de a recupera onorariul pe care l-a convenit cu creditorul și care reprezintă prețul muncii sale, asupra căruia are un drept de proprietate ce este garantat prin dispozițiile art. 44 din Constituție, după cum prin dispozițiile art. 45 din Constituție este garantată și libertatea executorului judecătoresc de a desfășura activitatea specifică profesiei sale, care este reglementată de dispozițiile Legii nr. 188/2000. … 56.Onorariul executorului judecătoresc este convenit printr-un contract pe care acesta l-a încheiat cu creditorul și care are ca obiect prestarea serviciului specific de executare silită a creanțelor, executorul judecătoresc fiind învestit cu cererea de executare silită formulată de creditor, la care au fost anexate acte doveditoare ale raportului obligațional supus executării silite. Prin urmare, raportul juridic dintre executorul judecătoresc și creditor este unul contractual, cu toate consecințele juridice care decurg din acesta. În condițiile în care onorariul executorului judecătoresc astfel convenit cu creditorul nu a fost avansat de acesta la momentul încheierii contractului și nici nu a putut fi recuperat de la debitor prin executarea silită, ca urmare a insolvabilității acestuia din urmă, executorul judecătoresc are posibilitatea ca, în temeiul raporturilor contractuale pe care le are cu creditorul, să se adreseze instanței de judecată pentru recuperarea creanței, obținând astfel un titlu executoriu pe care îl poate apoi valorifica împotriva creditorului devenit astfel debitor al obligației ce nu a fost executată. În aceste condiții, excepția instituită de art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care se referă la onorariul executorului judecătoresc ce nu va fi „plătit“ de creditor în lipsa bunurilor urmăribile ale debitorului sau alte asemenea cazuri, trebuie interpretată prin prisma dispozițiilor art. 670 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în sensul că, pentru suma datorată cu acest titlu de către creditor, încheierea executorului judecătoresc nu constituie titlu executoriu, așa încât respectivul onorariu va putea fi recuperat pe cale separată, în temeiul raporturilor contractuale pe care executorul judecătoresc le are cu creditorul. … 57.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 58.Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 2.131D/2022, nr. 2.367D/2022, nr. 2.475D/2022, nr. 2.854D/2022, nr. 2.886D/2022, nr. 311D/2023, nr. 652D/2023, nr. 1.050D/2023, nr. 1.334D/2023, nr. 1.551D/2023 și nr. 2.231D/2023. Apreciază că, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate, care vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate sau, după caz, o omisiune legislativă, respectiv chestiuni ce țin de resortul exclusiv al instanțelor judecătorești sau al legiuitorului, care excedează controlului de constituționalitate, excepția de neconstituționalitate invocată apare ca inadmisibilă. … 59.În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. În virtutea acestui mandat constituțional, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate în anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. În acest context, semnificația sintagmei „cu excepția onorariului executorului judecătoresc“ trebuie înțeleasă prin raportare la sumele care nu vor fi plătite de către creditor, și nu prin raportare la sumele care nu vor putea fi recuperate de către acesta. Așadar, onorariul executorului care va fi fost plătit de către creditor va putea fi recuperat de către acesta din urmă de la debitor, când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție. … 60.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, în celelalte dosare decât cele menționate în prealabil, și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:61.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 62.Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare a Curții Constituționale, dispozițiile art. 82 alin. (2), art. 647 alin. (1), art. 670 alin. (1), (2), (4), (5) și (6) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, precum și dispozițiile art. 669 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, în redactarea aflată în vigoare la 28 ianuarie 2015. Curtea reține că dispozițiile Codului de procedură civilă [inclusiv art. 669 alin. (5)] au fost modificate prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, lege care în art. XIV a dispus republicarea Codului de procedură civilă. În urma republicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, textele au dobândit o nouă numerotare, art. 669 devenind art. 770, dar păstrând același conținut normativ. Prin urmare, dispozițiile art. 669 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, redactarea aflată în vigoare în anul 2015, sunt identice cu dispozițiile art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, republicată, astfel că instanța constituțională va reține ca obiect al controlului de constituționalitate doar dispozițiile art. 670 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, aflate în prezent în vigoare. Prevederile criticate au următorul conținut:– Art. 82 alin. (2): „Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.“; … – Art. 647 alin. (1): „Creditorul este obligat să acorde executorului judecătoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire, în bune condiții, a executării silite, punându-i la dispoziție și mijloacele necesare în acest scop. El este obligat să avanseze cheltuielile necesare îndeplinirii actelor de executare, potrivit dispozițiilor luate de executor.“; … – Art. 670:(1)Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.(2)Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia. (…)(4)Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.(5)În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu excepția onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție.(6)Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie. …  … 63.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică și în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. … 64.Examinând excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile art. 82 alin. (2)din Codul de procedură civilă, Curtea reține că excepția lipsei dovezii calității de reprezentant vizează o neregularitate procedurală, respectiv încălcarea unei norme de ordine publică, prin admiterea sa fiind împiedicată soluționarea fondului cauzei. Invocarea excepției are efect dilatoriu, cauza amânându-se pentru efectuarea dovezii calității de reprezentant. Excepția poate fi invocată în fața primei instanțe oricând până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, chiar și în ipoteza în care pârâtul nu a formulat întâmpinare ori a depus întâmpinare cu încălcarea termenului legal. Întrucât excepția este de ordine publică, pârâtul nu este decăzut din dreptul de a invoca lipsa dovezii calității de reprezentant a reclamantului, prin raportare la art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă. De asemenea, instanța este în drept să invoce din oficiu lipsa dovezii calității de reprezentant pe cale de excepție procesuală, în etapa judecății în primă instanță, până la închiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei, iar dacă descoperă această lipsă la momentul deliberării, instanța va repune cauza pe rol. … 65.Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant se pune în discuția contradictorie a părților, iar apoi instanța se pronunță asupra sa prin încheiere, în măsura în care o respinge sau, după caz, o admite, dar rămâne în continuare sesizată cu soluționarea cauzei, sau prin sentință ori decizie, după caz, dacă o admite și se dezînvestește de judecarea pricinii. … 66.Lipsa dovezii calității de reprezentant nu se confundă cu lipsa calității procesuale active. Astfel, în primul caz, cererea este formulată de reprezentant, în numele părții, însă la dosar nu se găsește dovada mandatului de reprezentare, în timp ce, în al doilea caz, din cuprinsul cererii rezultă că aceasta este formulată de reprezentant, în numele său personal, iar nu în numele părții îndreptățite, neavând relevanță aspectul dacă la dosar se găsește sau nu dovada mandatului de reprezentare. … 67.Potrivit dispozițiilor legale criticate, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac. Cu alte cuvinte, dacă partea nu a invocat excepția în etapa anterioară judecății căii de atac, ea nu poate invoca lipsa dovezii calității de reprezentant a părții adverse în prima instanță ca motiv al formulării căii de atac. În consecință, pasivitatea părții până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei în fața primei instanțe acoperă lipsa dovezii calității de reprezentant în fața primei instanțe. Vizând o neregularitate procedurală din fața primei instanțe, dacă aceasta nu a fost contestată în această fază procedurală, legea prezumă calitatea de reprezentant al părții, chiar dacă la dosar nu se găsește dovada mandatului de reprezentare, sub acest aspect hotărârea pronunțată de prima instanță dobândind autoritate de lucru judecat. … 68.Dispozițiile legale se aplică deopotrivă tuturor părților implicate în proces, acestea având dreptul de a invoca excepția lipsei dovezii calității de reprezentant în termenele și condițiile prevăzute de lege. … 69.Pentru aceste argumente, Curtea nu poate reține susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora prevederile art. 82 alin. (2)din Codul de procedură civilă înfrâng principiul constituțional privind egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil al părților implicate în proces, și, prin urmare, va respinge excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 70.Examinând excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1), (2), (4), (5) și (6) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că nemulțumirea autorului excepției, care are calitatea de executor judecătoresc, vizează imposibilitatea recuperării onorariului său în cazul în care, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, sumele ocazionate de efectuarea executării silite nu pot fi recuperate de la debitor. Într-o redactare anterioară, dispozițiile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă prevedeau că, într-o atare ipoteză, aceste cheltuieli vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție. Însă, prin modificarea art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă, onorariul executorului judecătoresc a fost eliminat din categoria cheltuielilor de executare care sunt plătite de creditor în cazul în care din patrimoniul debitorului lipsesc bunuri urmăribile sau în alte asemenea cazuri. Autorul excepției susține că astfel onorariul executorului judecătoresc aferent procedurii de urmărire ce nu poate fi adusă la îndeplinire din cauzele menționate de text rămâne în sarcina organului de executare. … 71.Analizând conținutul normativ al dispozițiilor procedurale în vigoare, Curtea observă că, deși art. 670 alin. (3) din Codul de procedură civilă enumeră onorariul executorului judecătoresc printre cheltuielile de executare, legea face distincție între regimul juridic al cheltuielilor necesare îndeplinirii actelor de executare și regimul juridic al onorariului executorului judecătoresc. … 72.Cu titlu prealabil, Curtea reține că organul de executare este un participant la procedura execuțională, desfășurând o activitate liberală a cărei remunerare se impune ca urmare a derulării activității de executare silită cerută de creditor. Mai mult, între executorul judecătoresc și debitor nu se naște niciun raport juridic din perspectiva plății cheltuielilor de executare, acesta existând numai între executorul judecătoresc și creditor, pe de o parte, și creditor și debitor, pe de altă parte. … 73.Potrivit art. 647 alin. (1) din Codul de procedură civilă, toate cheltuielile necesare efectuării actelor de executare sunt avansate de către creditor, potrivit dispozițiilor luate de executor. Acesta din urmă nu va efectua niciun act de executare până când creditorul nu avansează sumele necesare acoperirii respectivelor cheltuieli. De asemenea, dispozițiile art. 670 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilesc că partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. … 74.În schimb, în temeiul art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, executorul judecătoresc nu va putea condiționa efectuarea executării de plata anticipată a onorariului executorului, care este un drept al acestuia, dar nu este o cheltuială necesară pentru efectuarea unui anumit act de executare. Întrucât executorul nu poate solicita plata anticipată a onorariului de la creditor, regula este că onorariul executorului nu este plătit în avans, executorul fiind îndreptățit să solicite plata onorariului la finalul procedurii execuționale. … 75.Din interpretarea coroborată a dispozițiilor Codului de procedură civilă cu dispozițiile Legii nr. 188/2000, rezultă că cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite vor fi plătite în avans de către creditor, cu excepția onorariului executorului. … 76.Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că dispozițiile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă se află în legătură logică cu dispozițiile precitate din Legea nr. 188/2000, din interpretarea lor rezultând în mod neechivoc că, în ipoteza în care din patrimoniul debitorului lipsesc bunuri urmăribile sau din alte asemenea cauze, (i) creditorul care a plătit cheltuielile de executare, mai exact cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de executare, va putea să și le recupereze de la debitor, când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție, în vreme ce (ii) onorariul executorului judecătoresc nu va putea fi recuperat de către creditor, cu atât mai puțin cu cât nu a fost plătit anticipat. De asemenea, din coroborarea alin. (5) și (6) ale art. 670 din Codul de procedură civilă, rezultă că încheierea prin care au fost stabilite cheltuielile necesare efectuării actelor de executare (plătite în avans) constituie titlu executoriu pentru creditor împotriva debitorului, în vreme ce încheierea prin care a fost stabilit onorariul executorului, care, de regulă, nu este achitat în avans, constituie titlu executoriu pentru executorul judecătoresc. Dacă, prin excepție de la regulă, onorariul executorului a fost plătit în avans de către creditor, dispozițiile alin. (6) nu mai au obiect în privința titlului executoriu al executorului. Spre deosebire de poziția procesuală a părților raportului juridic din procedura executării silite, ale căror demersuri judiciare urmăresc să protejeze drepturi și interese proprii în justiție, raportat la caracteristica încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, reglementată explicit de art. 670 alin. (6) din Codul de procedură civilă – aceea de a constitui titlu executoriu și în favoarea executorului judecătoresc -, unul dintre subiectele raportului obligațional (creat subsecvent), ce ia naștere în cadrul procedurii execuționale pe latura cheltuielilor de executare, este executorul judecătoresc, care, în acest caz, este titular al unui drept de creanță împotriva creditorului [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 16 din 15 martie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 11 mai 2021, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 480 alin. (3) și (6) și ale art. 670 alin. (1) și (6) din Codul de procedură civilă]. … 77.Față de aceste considerente, Curtea apreciază că valorificarea dreptului de creanță al executorului judecătoresc născut din încheierea de stabilire a onorariului este în legătură directă cu solvabilitatea debitorilor ale căror executări au fost înregistrate pe rolul său. Dimpotrivă, în calitate de inițiator al procedurii execuționale și de beneficiar al executării silite, creditorul este cel care și-a asumat riscul stabilirii unor raporturi specifice în plan execuțional cu debitori potențial insolvabili. Acest risc nu poate fi transferat în planul activității de interes public desfășurate de executorul judecătoresc în ceea ce privește suportarea cheltuielilor de executare, cu excepția onorariului. … 78.Curtea constată așadar că dispozițiile criticate nu aduc atingere dreptului executorului judecătoresc de a-și valorifica creanța constând în onorariul cuvenit pentru îndeplinirea unui act sau a unei activități care interesează executarea silită, astfel că va respinge excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1), (2), (4), (5) și (6) din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată. … 79.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Biroul Executorului Judecătoresc Tudor Irina Alexandra și constată că dispozițiile art. 82 alin. (2), ale art. 647 alin. (1) și ale art. 670 alin. (1), (2), (4), (5) și (6) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 3 București și Tribunalului București – secțiile a III-a, a IV-a și a V-a civile și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește