DECIZIA nr. 272 din 24 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. (8) și art. 342 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolae Sorin Jurju, în Dosarul nr. 4.227/85/2017/a1 al Tribunalului Sibiu – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.438D/2017. … 

2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită a se efectua un control de constituționalitate și cu privire la dispozițiile art. 140 alin. (7) din Codul de procedură penală, apreciind, totodată, că punctele de vedere comunicate, la dosar, de către autorități sunt neîntemeiate.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că, în acest moment procesual, nu se mai poate suplimenta obiectul criticilor de neconstituționalitate, instanța de control constituțional fiind învestită prin încheierea instanței de trimitere. Pe fondul excepției de neconstituționalitate, solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă, întrucât autorul excepției relevă, pe de o parte, caracterul incomplet al articolelor criticate, iar, pe de altă parte, situația de fapt care îl nemulțumește își găsește rezolvarea în Decizia Curții Constituționale nr. 244 din 6 aprilie 2017 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.227/85/2017/a1, Tribunalul Sibiu – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. (8) și art. 342 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Nicolae Sorin Jurju în procedura de cameră preliminară, de verificare a legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că, în cauză, interceptarea convorbirilor sale telefonice a fost dispusă în cadrul urmăririi penale in rem, deși, în opinia sa, ar fi trebuit ca referatul procurorului, emis în acest sens, să facă referire la persoana autorului în calitate de suspect. Enumeră o serie de încălcări cuprinse în referatul procurorului și invocă Decizia Curții Constituționale nr. 244 din 6 aprilie 2017, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională. Cât privește prevederile art. 342 din Codul de procedură penală, apreciază ca fiind neconstituțională sintagma „de către organele de urmărire penală“, care, în opinia sa, limitează verificarea legalității doar la actele emise sau administrate de către organele de urmărire penală. … 6.Tribunalul Sibiu – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată, în condițiile în care inculpatul, în faza camerei preliminare, a criticat încheierea prin care s-a dispus supravegherea tehnică, iar în Decizia Curții Constituționale nr. 244 din 6 aprilie 2017 se subliniază că, în cadrul procesului penal, posibilitatea contestării legalității măsurii supravegherii tehnice este circumstanțiată de legiuitor numai în ceea ce privește persoana inculpatului. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 556 din 12 iulie 2016 și, totodată, face referire la numeroasele decizii pronunțate de instanța de control constituțional cu privire la dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 141 alin. (8) și art. 342 din Codul de procedură penală sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 141 alin. (8) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă. Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 141 alin. (8) din Codul de procedură penală, reține că textul legal criticat prevede suficiente garanții, prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii ordonanței prin care se autorizează măsura de supraveghere tehnică, a condițiilor care trebuie îndeplinite, a instituirii unor limite cu privire la durata autorizării, respectiv 48 de ore, a obligativității procurorului de a sesiza judecătorul de drepturi și libertăți în termen de 24 de ore de la expirarea măsurii în vederea confirmării sale, a posibilității infirmării măsurii dacă nu au fost respectate condițiile și la distrugerea probelor obținute în temeiul acesteia. Totodată, ordonanța procurorului prin care se autorizează, în caz de urgență, măsuri de supraveghere tehnică este supusă controlul judecătoresc, judecătorul de drepturi și libertăți având datoria să examineze valabilitatea acestora sub toate aspectele legalității și temeiniciei autorizării. În acest sens, invocă Decizia din 6 mai 2003, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Coban (Asim Babuscum) contra Spaniei. Reține că, în procesul penal, procurorul acționează ca apărător al intereselor generale ale societății, dar și al părților din proces în spiritul legalității și al imparțialității, această competență nefiind altceva decât o reflectare a exigențelor constituționale consacrate de art. 131 și art. 132 din Constituție. Câtă vreme actuala reglementare din Codul de procedură penală a instituit numeroase garanții în materia emiterii de către procuror, în cazuri urgente, a autorizației de supraveghere tehnică, a confirmării acesteia de către judecătorul de drepturi și libertăți, a modalităților de arhivare și de distrugere și câtă vreme partea interesată are posibilitatea de a ataca aceste probe în fața unui organ jurisdicțional independent și imparțial, respectiv a judecătorului de cameră preliminară, în condițiile art. 282 alin. (4) din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului consideră că nu se mai poate pune problema încălcării accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil. În plus, menționează că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar dispozițiile art. 141 alin. (8) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“, și nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, precizează că prevederile art. 141 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt criticate din perspectiva unor omisiuni legislative, întrucât autorul excepției a învederat că legislația în vigoare nu permite vreo modalitate de contestare a încheierilor prin care s-a dispus supravegherea tehnică într-o cauză penală. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, sens în care este și jurisprudența instanței de contencios constituțional. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, menționează că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, punctul de vedere al Avocatului Poporului fiind transmis în dosarele Curții nr. 374D/2014, nr. 291D/2015, nr. 508D/2015 și nr. 1.313D/2016, în sensul că prevederile art. 342 din Codul de procedură penală sunt constituționale.  … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse de autor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 141 alin. (8) și art. 342 din Codul de procedură penală. Față de susținerile autorului excepției și, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, paragrafele 16-24, Curtea reține, ca obiect al excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 145 și art. 342 din Codul de procedură penală, având următorul conținut: – Art. 145 – „Informarea persoanei supravegheate“: (1)După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa.(2)După momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate. De asemenea, procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică. (3)Termenul de formulare a cererii este de 20 de zile de la data comunicării informării scrise prevăzute la alin. (1). (4)Procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor pe care sunt stocate activitățile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la: a)perturbarea sau periclitarea bunei desfășurări a urmăririi penale în cauză;  … b)punerea în pericol a siguranței victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;  … c)dificultăți în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză.  … (5)Amânarea prevăzută la alin. (4) se poate dispune cel mai târziu până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei.; … – Art. 342 – „Obiectul procedurii în camera preliminară“: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.“ …  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției nu indică vreun temei constituțional ori convențional, deși, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate.  … 14.Curtea reamintește că în jurisprudența sa – relevantă, în acest sens, fiind Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012 – a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume, textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 15.Având în vedere aspectele relevate în paragrafele anterioare, Curtea constată că, în cauză, susținerile autorului excepției nu sunt suficiente pentru a identifica, în mod rezonabil, un temei constituțional ori convențional pretins încălcat. Cu alte cuvinte, dacă s-ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.“ (a se vedea Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).  … 16.Așadar, având în vedere lipsa precizării textului de referință pretins încălcat de norma procesual penală criticată, Curtea nu poate identifica nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și art. 342 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 17.Cât privește solicitarea autorului privind completarea obiectului excepției de neconstituționalitate, formulată prin concluziile scrise depuse în ședința de dezbateri, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, fiind legal sesizată de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. În aceste condiții, precizarea, cu prilejul dezbaterilor în fața Curții, a unui obiect al excepției de neconstituționalitate diferit de acela cuprins în încheierea de sesizare nu poate fi reținută. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și art. 342 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolae Sorin Jurju în Dosarul nr. 4.227/85/2017/a1 al Tribunalului Sibiu – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sibiu – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește