DECIZIA nr. 272 din 22 aprilie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Elena Talabă în Dosarul nr. 460/32/2017 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 38D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că sintagma „funcția de manager“ este una clară și că intră în atribuțiile instanței de judecată să interpreteze dacă exercitarea unei alte funcții este incompatibilă sau nu cu exercitarea funcției de manager, astfel cum este reglementată de legea în vigoare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 noiembrie 2017, a cărei eroare materială cu privire la obiectul excepției a fost îndreptată din oficiu prin Încheierea din 12 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 460/32/2017, Curtea de Apel Bacău -Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Elena Talabă într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva raportului de evaluare a incompatibilității. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că sintagma „oricărei activități sau oricărei alte funcții de manager“ din conținutul art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece în cuprinsul său nu se precizează în mod clar acele activități sau funcții concrete care atrag starea de incompatibilitate a managerului de spital și, prin asimilare, a șefului de secție. Textul poate fi interpretat în mod diferit și arbitrar, făcând posibilă aplicarea diferențiată a unor sancțiuni în funcție de aprecierea subiectivă a organelor implicate. În același timp, destinatarii textului de lege nu își pot conforma conduita socială, necunoscând cu exactitate care sunt activitățile sau funcțiile interzise de lege. În redactarea raportului, Agenția Națională de Integritate a făcut referire la sensul comun, uzual, al termenului „manager“, astfel cum este definit în Dicționarul explicativ al limbii române, deși în sistemul de drept românesc termenul are o definiție legală cuprinsă în Legea contractului de management nr. 66/1993, fiind preluată și explicitată în mai multe acte normative. În concluzie, textul nu este formulat cu o precizie suficientă astfel încât să permită persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, încălcând dreptul la apărare și la un proces echitabil tocmai ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei. Autoarea face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene în care s-au conturat cerințele previzibilității, clarității și accesibilității legii, precum și principiul încrederii legitime. … 6.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate, iar stabilirea semnificației noțiunii de „manager“ este de competența instanței de judecată, care va decide pe baza probelor administrate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, respectând cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, așa cum acestea apar reflectate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. Arată, totodată, că în cauză este pusă în discuție o problemă de interpretare și aplicare a legii, care excedează competenței Curții Constituționale. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: „Funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu: […] c) exercitarea oricărei activități sau oricărei altei funcții de manager, inclusiv cele neremunerate;“. … 12.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) sub aspectul cerințelor de calitate a legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 24 referitor la dreptul la apărare. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat nu aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, potrivit art. 178 alin. (1) lit. c) și art. 185 alin. (6) și (15) din Legea nr. 95/2006, exercitarea oricărei alte activități, cu excepția celei de cadru didactic universitar, în paralel cu aceea de șef de secție într-un spital, creează o stare de incompatibilitate. Faptul că legiuitorul nu a enumerat toate categoriile de activități ce creează respectiva stare nu aduce atingere principiului constituțional invocat, deoarece orice normă juridică trebuie să aibă un anumit grad de abstractizare. Revine instanței, în procesul de interpretare și aplicare a legii, rolul de a identifica aceste cazuri. … 14.În sensul celor de mai sus, referitor la principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea observă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, în care s-a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea ad similis cele reținute prin Decizia nr. 611 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 martie 2019, paragrafele 28 și 29). … 15.Referitor la critica formulată din perspectiva condițiilor de calitate a legii privite ca o componentă a dreptului la un proces echitabil, Curtea reține că, în prezent, ca urmare a unei evoluții jurisprudențiale, atunci când analizează aceste condiții raportarea se face la art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragrafele 102, 235 și 236). Întrucât nu s-a constatat încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, nu poate fi reținută nici critica prin raportare la art. 21 alin. (3) și art. 24 din Legea fundamentală. … 16.Curtea observă că în Legea nr. 95/2006 nu este definit termenul de „manager“, pentru acest caz definiția conceptului utilizat de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă în Dicționarul explicativ al limbii române (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 17, și Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19). Revine autorităților în procesul de interpretare și aplicare a legii să determine dacă o persoană exercită sau nu această funcție. În ceea ce privește referirea la determinarea sferei noțiunii „funcția de manager“ prin raportare la prevederile Legii nr. 66/1993, Curtea constată că acest act normativ se referă la funcția exercitată în cadrul societăților în care statul deține acțiuni aferente unei cote de cel puțin 50% din capitalul social, fără legătură cu sfera noțiunii de „manager“ în sensul Legii nr. 95/2006 sau de „administrator“ (calitate deținută de autoare) în sensul Legii societăților nr. 31/1990. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Talabă în Dosarul nr. 460/32/2017 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește