DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria-Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Florin Burdușel în Dosarul nr. 41.696/3/2016/a1 al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.514D/2018. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că legiuitorul a intervenit în această materie prin Legea nr. 199/2019 privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția de combatere a fraudelor și a abrogat dispozițiile criticate. Însă, având în vedere dispozițiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, în raport cu jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 41.696/3/2016/al, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Burdușel Florin într-o cauză penală ce are ca obiect verificarea legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și care se află în procedură de cameră preliminară. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât, în virtutea acestora, constatările tehnico-științifice, care constituie mijloace de probă în condițiile legii, sunt întocmite de către una dintre părțile din procesul penal, respectiv de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor, care sunt, în realitate, atașați uneia dintre părți, ceea ce este contrar principiului egalității, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. Se creează o veritabilă inechitate în cadrul procesului penal, ca urmare a faptului că procurorul, care reprezintă acuzarea, și reclamantul au posibilitatea legală a întocmirii în comun a raportului de constatare pe baza unor obiective stabilite unilateral de acuzator, iar reclamantul întocmește actul care constituie mijloc de probă. Legea dă posibilitatea ca organul de urmărire penală să creeze o inegalitate în ceea ce privește drepturile procesuale ale părților, prin faptul că se acordă dreptul uneia dintre părți să stabilească prejudiciul, fără ca cealaltă parte procesuală să își poată formula apărările. … 6.Astfel, în baza acestui raport pot fi dispuse măsuri procesuale preventive, respectiv arestul preventiv, fără a putea fi formulate apărările necesare în legătură cu acest act la acel moment, ci numai în faza camerei preliminare, timp în care persoana în cauză poate fi arestată preventiv până la 6 luni, fapt care echivalează cu lipsirea de dreptul la apărare o perioadă lungă în cadrul procesului penal. În acest context se învederează că inculpatul în cauză nu a avut posibilitatea de a contesta modalitatea de întocmire a raportului, deși la data respectivă se cunoștea faptul că cercetările îl privesc, nefiind chemat de organul de urmărire penală să își formuleze apărările decât după întocmirea actului, respectiv la data la care a fost încunoștințat că este suspect și că a fost pusă în mișcare acțiunea penală, fiind reținut și arestat. … 7.Prin urmare, în lipsa unei dispoziții legale care să prevadă modalități de contestare a raportului care să fie cenzurat de un judecător, înainte să devină mijloc de probă în procesul penal, se creează inegalități între părți în procesul penal, respectiv în faza de urmărire penală, astfel încât una dintre părți nu beneficiază de un proces echitabil în această fază a procesului penal. Or, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că o garanție instituită în considerarea dreptului la un proces echitabil o constituie egalitatea armelor, care implică faptul că orice parte a unei proceduri trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în fața unei instanțe în condiții care să nu o dezavantajeze față de celelalte părți sau de acuzare. … 8.Tribunalul București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în raport cu prevederile constituționale invocate în susținerea acesteia, având în vedere urgența, condițiile și situațiile expres reglementate de Codul de procedură penală în care poate fi dispusă efectuarea constatării tehnico-științifice, precum și posibilitatea acordată de lege părților procesului penal de a contesta concluziile raportului de constatare efectuat în cursul urmăririi penale și de a obține efectuarea unei expertize de către experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013. … 13.Ulterior încheierii de sesizare, prevederile art. 3 alin. (4) au fost abrogate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 199/2019 privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția de combatere a fraudelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 8 noiembrie 2019. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile criticate, astfel cum au produs efecte juridice în cauză. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziția procurorului:a)constatări tehnico-științifice, care constituie mijloace de probă, în condițiile legii. …  … 14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) – Accesul liber la justiție (în componenta privind dreptul la un proces echitabil) și ale art. 24 – Dreptul la apărare. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 377 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 23 august 2021, Decizia nr. 623 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 112 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 30 mai 2019. … 16.Cu acele prilejuri, analizând conținutul art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, Curtea a observat că dispozițiile art. 172 din Codul de procedură penală prevăd că, în anumite cazuri, organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Rapoartele de constatare întocmite de acești specialiști constituie, potrivit art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, un mijloc de probă, în condițiile în care art. 5 alin. (2) din același cod prevede că organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului. În plus, judecata se desfășoară de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită. Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“, prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acestea (spre exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Național Anticorupție), legiuitorul a stabilit domeniile de competență ale specialiștilor ce urmează să își desfășoare activitatea în cadrul organelor judiciare, condițiile de numire a acestora și statutul lor, așa încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5). Constatările tehnico-științifice efectuate de către acești specialiști constituie mijloc de probă, în sensul dispozițiilor art. 172 și următoarele din Codul de procedură penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către părțile interesate, atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform dispozițiilor procesual penale referitoare la administrarea probelor. … 17.De asemenea, Curtea a constatat că efectuarea unei constatări se poate dispune numai în cursul urmăririi penale, prin ordonanță, de organul de urmărire penală, constatarea având caracter facultativ. Potrivit art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală, constatările tehnico-științifice se dispun când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. Așadar, ceea ce este specific în cazul constatării, ca mijloc de probă, este urgența, consemnarea anumitor elemente – care constituie probe în procesul penal – înainte ca acestea să dispară sau să fie distruse sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. … 18.Astfel, Curtea a observat că regula este aceea că – atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză -, se dispune efectuarea unei expertize, iar nu a unei constatări. Astfel, dispunerea efectuării constatării va fi întotdeauna excepția, aceasta putând fi realizată doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală. … 19.Prin urmare, Curtea a învederat că dispozițiile art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 trebuie interpretate și aplicate prin coroborare cu dispozițiile Codului de procedură penală aplicabile în această materie, potrivit cărora constatările tehnico-științifice efectuate de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor pot fi dispuse doar în cazuri de excepție, când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. … 20.În ceea ce privește critica referitoare la lipsa de imparțialitate a inspectorilor antifraudă, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 791 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 23 februarie 2017, și Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 2 aprilie 2020, a apreciat ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituționalitate, context în care a reținut, mutatis mutandis, considerentele Deciziei nr. 190 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 23 mai 2014, prin care a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 întrunesc exigențele impuse de un proces echitabil, inclusiv cea referitoare la necesitatea respectării principiului egalității armelor de care părțile pot dispune în cadrul unei proceduri judiciare. Astfel, în procesul deliberării judecătorul verifică și evaluează materialul probator și își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, prin coroborarea și aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivă la constatările tehnico-științifice întocmite de specialiștii prevăzuți de textele de lege criticate, astfel că informațiile conținute în constatările tehnico-științifice nu pot crea, în mod concret, riscul unui abuz de procedură. De asemenea, cu privire la statutul specialiștilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Curtea a învederat că desfășurarea activității acestora sub directa conducere, supraveghere și sub controlul nemijlocit al procurorilor nu echivalează cu lipsa de obiectivitate sau de imparțialitate a acestora. Pe de altă parte, soluția legislativă este firească, de vreme ce procurorul supraveghează întreaga urmărire penală (Decizia nr. 133 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 12 aprilie 2013, și Decizia nr. 242 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 9 iulie 2013). … 21.Față de această împrejurare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate, din perspectiva criticilor antereferite, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 22.În ceea ce privește celelalte chestiuni învederate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea vizează aspecte ce țin de omisiunea legislativă și care nu intră în aria de competență a instanței de contencios constituțional, întrucât legiferarea este atributul Parlamentului, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Burdușel în Dosarul nr. 41.696/3/2016/a1 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește