DECIZIA nr. 271 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Brusturoasa, județul Bacău, în Dosarul nr. 3.226/110/2015/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.218D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate în raport cu jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 9 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.226/110/2015/a1, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Brusturoasa, județul Bacău, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale în contextul în care dreptul de creanță se naște ulterior deschiderii procedurii insolvenței. Astfel, creditorul al cărui drept se naște ulterior intrării societății în procedura insolvenței nu are un mijloc legal efectiv prin care poate obține titlul de creanță ca urmare a suspendării tuturor procedurilor judiciare și extrajudiciare. Se precizează că în cauză există un raport al Curții de Conturi din care se deduce că unitatea-administrativ teritorială în discuție are un drept prezumtiv de creanță, raport ce este întocmit după deschiderea procedurii de insolvență, care însă nu reprezintă un titlu de creanță și tocmai pentru acest motiv a fost respinsă cererea de înscriere la masa credală. Se consideră că accesul liber la justiție trebuie să fie efectiv, nu scriptic, precum și că dreptul de proprietate se exercită și cu privire la drepturile de creanță, care sunt asimilate drepturilor de proprietate. … 6.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.“ … 12.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.“, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiției. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 dispun că de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal. … 15.Față de această împrejurare, Curtea reține că procedura insolvenței are un caracter colectiv, unitar și concursual, în care toți creditorii ce dețin creanțe împotriva debitorului trebuie să-și înscrie aceste creanțe la masa credală, și de aceea legiuitorul, prin textul de lege criticat, a dispus ca toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale să se suspende, altfel nemaiputându-se respecta caracterul unitar, colectiv și concursual al procedurii. Prin urmare, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea aplicării procedurii insolvenței, potrivit scopului și principiilor acesteia (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012). Însă la masa credală pot fi înscrise creanțele care respectă condițiile legale, respectiv să fie certe, lichide și exigibile și care sunt exprimate într-un înscris recunoscut de lege ca având caracter executoriu, nu și simplele cereri ale creditorilor. … 16.Cu privire la aspectele invocate în prezenta cauză, Curtea observă că autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate ridică o problemă de drept cu privire la suspendarea acțiunii prin care se solicită stabilirea existenței și întinderii unui drept de creanță ce nu este circumscris unui titlu existent, respectiv se dorește obținerea unui titlu de creanță, aspect ce a mai fost analizat și prin Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013. În concret, în cauza aflată pe rolul instanței de judecată a fost pus în discuție un drept prezumtiv de creanță al unei unități-administrativ teritoriale, ca urmare a faptului că printr-un raport al Curții de Conturi s-a dispus recuperarea unor sume de bani de la debitor și care a fost întocmit după deschiderea procedurii de insolvență. … 17.În acest context, având în vedere faptul că textul de lege criticat se referă la acțiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau a bunurilor sale, Curtea reține că este evident că numai acele acțiuni care tind la realizarea creanțelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, nu și acțiunile care tind la recunoașterea sau constatarea unui drept de creanță al reclamantului asupra debitorului. Astfel, în lipsa unei recunoașteri a creanței sale, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, reclamantul, participant la procedura insolvenței, nu poate veni la masa credală și nu beneficiază de întreaga procedură. … 18.Curtea reține că reglementările în materia insolvenței prevăd posibilitatea înscrierii în tabelul suplimentar a tuturor creanțelor născute după data deschiderii procedurii generale și până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidator în urma verificării acestora [art. 3 pct. 18 din Legea nr. 85/2006]. Creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător pentru creanțele născute în procedura de faliment [art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006]. Însă, pentru recunoașterea acestor creanțe este necesară existența unei hotărâri judecătorești care poate fi pronunțată distinct de normele prevăzute la art. 36 din Legea nr. 85/2006. … 19.Or, având în vedere că textul de lege criticat se referă la acțiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, este evident că numai acele acțiuni care tind la realizarea creanțelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, context în care îi revin instanței de judecată competența și, în același timp, obligația de a analiza în ce măsură acțiunile aflate în curs de soluționare pe rolul instanței de judecată se circumscriu cerințelor cuprinse în dispozițiile criticate sau, dimpotrivă, acțiunea are drept scop obținerea unei hotărâri judecătorești având caracter executoriu prin care să fie recunoscută și stabilită creanța și să primească un caracter cert, lichid și exigibil (cu privire la aceste aspecte, a se vedea și Decizia nr. 149 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragraful 20, și Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013). … 20.Față de această împrejurare, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate are în vedere o pretinsă neconstituționalitate a normelor criticate prin prisma interpretărilor date acestora de către autoritățile îndrituite cu aplicarea în concret a legii, respectiv de către instanțele de judecată pe rolul cărora se află litigiul. În ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de interpretarea și aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006, iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de obiectul litigiului dedus judecății. … 21.De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, aspecte ce conduc la concluzia că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011). … 22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Brusturoasa, județul Bacău, în Dosarul nr. 3.226/110/2015/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește