DECIZIA nr. 270 din 27 aprilie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 19 iulie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 8REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 9REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 17
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 11REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015
ART. 12REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 14REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 15REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LALEGE 79 29/04/2016
ART. 18REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 127
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 396 14/06/2016
ART. 20REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 21REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 169 19/03/2015
ART. 22REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE 133 07/07/2016
ART. 23REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 23REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015
ART. 24REFERIRE LALEGE 79 29/04/2016
ART. 24REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015
ART. 25REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 462 17/09/2014
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 266 21/05/2013
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 29REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 30REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 26 18/01/2012
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 399 18/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 662 30/10/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 440 22/06/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 790 05/12/2017





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Victoria-Iuliana Scarlat în Dosarul nr. 15.101/3/2016 al Tribunalului București – Secția a-II-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.141D/2016.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.178D/2016 și nr. 1.359D/2016, având un obiect identic al excepției de neconstituționalitate. Excepția a fost ridicată de Mihai Cristian Vasilescu în Dosarul nr. 7.102/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a-VIII-a contencios administrativ și fiscal și, respectiv, de către Georgeta Păunescu în Dosarul nr. 12.914/3/2016 al Tribunalului București – Secția a-II-a contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.141D/2016, nr. 1.178D/2016 și nr. 1.359D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.178D/2016 și nr. 1.359D/2016 la Dosarul nr. 1.141D/2016, care este primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invoca jurisprudența Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 396 din 14 iunie 2016.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin încheierile din 6, respectiv 7 iunie 2016, pronunțate în dosarele nr. 15.101/3/2016 și nr. 12.914/3/2016 ale Tribunalului București – Secția a-II-a contencios administrativ și fiscal, precum și prin Încheierea din 1 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.102/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Scarlat Victoria-Iuliana, Mihai Cristian Vasilescu și Păunescu Georgeta, cu ocazia soluționării unor acțiuni în contencios administrativ având ca obiect „anulare act administrativ“, și, respectiv, litigiu privind funcționarii publici.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că, la data de 29 octombrie 2015, a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, care prevedea la art. 63 alin. (1) că „începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2015, funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Finanțelor Publice – aparat propriu, Agenția Națională de Administrare Fiscală – aparat propriu, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută.“ Arată că, ulterior, la data de 4 noiembrie 2015, a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015, care prevede la art. 10, criticat în speță, că dispozițiile art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 se abrogă, iar prin această abrogare, drepturile salariale au suferit o diminuare față de nivelul prevăzut prin art. 63 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, autorii excepției apreciind că, prin dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015, a fost suprimat un drept salarial. Așa fiind, autorii excepției susțin că se încalcă prevederile internaționale și cele constituționale referitoare la protecția dreptului de proprietate, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, drepturile salariale reprezintă concepte asimilate bunurilor mobile, astfel încât privarea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente unui drept câștigat reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate. De asemenea, apreciază că se încalcă și art. 41 din Constituție, dreptul la remunerarea muncii reprezentând un aspect al dreptului la muncă. Totodată, arată că prin reglementarea criticată sunt încălcate dispozițiile constituționale referitoare la condițiile privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 53 din Constituție permițând o diminuare rezonabilă a gradului de protecție oferită unor drepturi care poate fi tolerată în anumite situații/momente, dar fără ca, prin aceasta, să fie afectată însăși substanța lor.9.Autorii excepției susțin că dispozițiile legale supuse analizei de constituționalitate sunt contrare și art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât ordonanțele de urgență emise de Guvern nu pot afecta drepturi fundamentale, așa cum este dreptul de proprietate sau dreptul la salariu. De asemenea apreciază că este încălcat și art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu a existat o situație extraordinară care să justifice intervenția legislativă a Guvernului printr-o ordonanță de urgență, motivele invocate de acesta privind oportunitatea, utilitatea și urgența reglementării. În sfârșit, arată că textul de lege criticat contravine art. 148 alin. (2) din Constituție prin raportare la art. 6 din Tratatul Uniunii Europene și art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.10.În final, autorii excepției consideră că, prin maniera de reglementare a drepturilor salariale ce li se cuvin, s-a înfrânt principiul securității juridice și al stabilității raporturilor juridice, acest principiu corelându-se cu un alt principiu dezvoltat în dreptul Uniunii Europene, și anume cel al încrederii legitime, care impune ca legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă. De asemenea impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, în sensul stabilității regulilor instituite prin acestea.11.În dosarele Curții Constituționale nr. 1.141D/2016 și nr. 1.178D/2016, opinia Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, respectiv, a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, este în sensul caracterului întemeiat al excepției de neconstituționalitate. Se arată, astfel, că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015, se menționează că, având în vedere riscul intrării în procedură de deficit excesiv prin crearea unui tratament unitar pentru toate categoriile de personal din sectorul bugetar, similar celui instituit prin art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare, se impune abrogarea acestei reglementări. Adoptarea acestei măsuri prin ordonanță de urgență s-a făcut în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată. În acest context, instanța de judecată arată că riscul neasigurării fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfășurării activității acestora în bune condiții nu a fost pe deplin motivat. Eventuala eroare de calcul a resurselor bugetare, la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2015, deși nu se menționează acest lucru în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015, nu este un motiv de abrogare a unor drepturi salariale, acordate justificat. Așa fiind, apreciază că Guvernul României a adus atingere, nejustificat, substanței dreptului salarial acordat, menținând o situație discriminatorie, pe care a eliminat-o tocmai prin dispoziția abrogată. 12.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.359D/2016, opinia Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal este în sensul constituționalității prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015.13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14.În punctul de vedere exprimat, Guvernul apreciază că revine Curții Constituționale să decidă asupra afectării principiilor constituționale pretins încălcate prin prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015.15.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 sunt constituționale, astfel încât nu pot fi reținute criticile privind încălcarea dispozițiilor constituționale și internaționale invocate în susținerea excepției. De asemenea apreciază că nu poate fi reținută nici încălcarea principiului securității juridice, sub aspectul caracterului previzibil al normei criticate, aceasta fiind lipsită de echivoc sub aspectul persoanelor cărora li se aplică și efectele pe care le produce.16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 4 noiembrie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 79/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2016, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit textului criticat, „Articolul 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 29 octombrie 2015, se abrogă.“ 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, raportat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 124 privind instanțele judecătorești și celor ale art. 127 referitoare la caracterul public al dezbaterilor.20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași norme constituționale și internaționale, în acest sens fiind Decizia nr. 396 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 26 august 2016, prin care Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.21.Prin această decizie, Curtea a reținut că prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 au avut ca efect abrogarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 29 octombrie 2015, abrogare prin care se înlătură, în fapt, măsurile legale care prevedeau o majorare salarială pentru funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Finanțelor Publice – aparat propriu, Agenția Națională de Administrare Fiscală – aparat propriu, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, rezultând o scădere a drepturilor salariale ale acestora față de nivelul stabilit prin textul de lege abrogat.22.În jurisprudența sa în materie, exemplu fiind Decizia nr. 169 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2015, paragraful 15, Curtea a arătat că dreptul la salariu se bucură, în egală măsură, de protecția acordată dreptului la muncă, fiind o componentă a acestuia, dar și de protecția acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În egală măsură, Curtea a reținut că, deși drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanță, în privința apărării lor, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noțiunile de „bun“ și „proprietate“ au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale (Cauza Beyeler împotriva Italiei, 2000).23.În contextul criticilor extrinseci formulate, Curtea a analizat dacă prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015, având ca efect o reducere a drepturilor salariale față de nivelul prevăzut de art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, aprobată prin Legea nr. 133/2016, îndeplinesc cerințele de constituționalitate referitoare la condițiile emiterii ordonanțelor de urgență, respectiv cele care privesc existența unei situații extraordinare și interdicția afectării pe calea ordonanțelor de urgență a unor drepturi fundamentale. Astfel, din nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015, Curtea a constatat că, în ceea ce privește art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, reținem că Guvernul a invocat că „având în vedere riscul intrării în procedură de deficit excesiv prin crearea unui tratament unitar pentru toate categoriile de personal din sectorul bugetar, similar celui instituit prin art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare, se impune abrogarea acestei reglementări.“24.Totodată, prin expunerea de motive a Legii nr. 79/2016, care a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015, fundamentarea expusă de Guvern a fost explicată într-un mod mai detaliat, arătându-se că adoptarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 „a avut în vedere activitățile complexe desfășurate de acest personal, precum și necesitatea asigurării unei stabilități a personalului specializat, evitării riscului migrării personalului din cadrul acestora către instituții cu un nivel de salarizare superior, precum și evitării săvârșirii unor posibile fapte de corupție.“ Pe de altă parte, s-a arătat că „această măsură a condus la solicitări similare din partea Sindicatelor reprezentative ale funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul celorlalte instituții publice. De menționat că acordarea a 25 de clase de salarizare suplimentare pentru întreg personalul bugetar determină în anul 2016 un impact financiar considerabil și nesustenabil care va genera un deficit bugetar de peste 3% din PIB. În consecință, în vederea unui tratament unitar pentru toate categoriile de personal din sectorul bugetar se impune abrogarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015.“25.Analizând aceste motive, Curtea a reținut că adoptarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 apare ca fiind justificată, în esență, de două aspecte principale: unul dintre aspecte se referă la un eventual deficit bugetar, pe care aplicarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 l-ar genera, iar cel de-al doilea are în vedere necesitatea asigurării unui tratament juridic unitar pentru categoriile de personal din sectorul bugetar. Curtea a apreciat că aspectele invocate apar ca fiind justificate nu doar prin prisma oportunității și utilității lor, dar și sub aspectul caracterului obiectiv și urgent al motivelor care au impus abrogarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, fiind conforme cu art. 115 alin. (4) din Constituție.26.Astfel, Curtea a observat că majorarea salarială prevăzută de acest din urmă text de lege a avut în vedere o categorie relativ restrânsă de funcționari publici și personal, respectiv numai funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Finanțelor Publice – aparat propriu, Agenția Națională de Administrare Fiscală – aparat propriu, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, creându-se un tratament juridic favorizant pentru aceștia, într-un context economic și social marcat profund de multiple revendicări salariale, dar și de o incapacitate a statului de a răspunde acestor solicitări, fără a crea diferențe de tratament juridic cu caracter discriminator între diferitele categorii sociale. Așa fiind, Curtea a apreciat că, în realitate, majorarea salarială prevăzută de art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 a fost o măsură care a creat o discriminare între diferitele categorii de funcționari publici și personal bugetar, efectele concrete ale acestei măsuri neîntârziind să apară sub forma unor justificate solicitări de creșteri salariale din partea sindicatelor reprezentative ale funcționarilor publici și ale personalului contractual din cadrul altor instituții publice. Prin urmare, îndepărtarea efectelor discriminatorii, precum și a consecințelor financiare pe care lea atras aplicarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 a impus, în mod obiectiv și justificat, intervenția promptă a Guvernului.27.Așa fiind, Curtea a apreciat că, în măsura în care atingerea adusă unui drept fundamental, așa cum este dreptul la salariu, s-a realizat pentru a combate, în fapt, afectarea, prin discriminare, a drepturilor fundamentale ale unui număr mult mai semnificativ de persoane, condiția impusă de art. 115 alin. (6) din Constituție, referitoare la interdicția afectării prin dispozițiile unei ordonanțe de urgență a drepturilor și libertăților fundamentale, este respectată.28.De asemenea, Curtea a considerat că nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor art. 41, art. 44 și art. 53 din Constituție, restrângerea adusă drepturilor ocrotite de aceste texte constituționale fiind rezonabilă, proporțională cu obiectivul urmărit și netransformând dreptul la salariu ori dreptul de proprietate în unul iluzoriu/teoretic, în sensul precizat prin Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, și Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, paragraful 30.29.Curtea a reținut, totodată, că reglementarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 este impusă de necesitatea apărării drepturilor și a libertăților cetățenilor, în sensul prevenirii unor discriminări marcate între diferite categorii de persoane, sub aspectul remunerării muncii, iar măsura abrogării dispozițiilor art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 este o măsură capabilă, în mod obiectiv, să ducă la îndeplinirea scopului avut în vedere de legiuitor și necesară realizării acestui scop. Totodată, având în vedere raportul dintre persoanele la care se referă art. 63 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 și cele care ar fi fost discriminate prin aplicarea acestei măsuri, apreciază că măsura are un caracter proporțional cu situația care a determinat-o.30.În sfârșit, examinând critica de neconstituționalitate vizând respectarea principiului securității juridice sub aspectul caracterului previzibil al normei, Curtea a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Analizând art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2015, Curtea a apreciat că acest text de lege este lipsit de echivoc sub aspectul persoanelor cărora li se aplică și efectelor pe care le produce, subliniind faptul că cerința care impune ca norma juridică să fie previzibilă nu poate fi interpretată în sensul că împiedică legiuitorul să intervină prompt, pentru a combate efectele neconstituționale și negative din punct de vedere financiar ale unei reglementări anterioare.31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victoria-Iuliana Scarlat în Dosarul nr. 15.101/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Georgeta Păunescu în Dosarul nr. 12.914/3/2016 al aceleiași instanțe, precum și de către Mihai Cristian Vasilescu în Dosarul nr. 7.102/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și constată că prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x