DECIZIA nr. 270 din 17 mai 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 1 septembrie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 426
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 3REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 5REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 11REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 11
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 131
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 132
ART. 11REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 14REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 15REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 16REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 16REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 48 22/01/2019
ART. 20REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LAOUG 18 18/05/2016 ART. 2
ART. 23REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010
ART. 23REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 23REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 304 28/06/2004 ART. 31
ART. 24REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 131
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 132
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 131
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 132
ART. 24REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 25REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 26REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 27REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 48 22/01/2019
ART. 28REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 29REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 754 14/12/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Oana-Cristina Puică – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) teza ultimă din Codul de procedură penală, excepție ridicată, din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. 17.158/215/2018/a1 al Judecătoriei Craiova și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.165D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.941D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) teza finală din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Romeo Vulpe în Dosarul nr. 171/91/2019/a1 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori.4.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocatul Ion Rusu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.544D/2019, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Istine în Dosarul nr. 611/279/2019 al Judecătoriei Piatra-Neamț – Secția penală.6.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.7.Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.165D/2019, nr. 1.941D/2019 și nr. 2.544D/2019 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.8.Avocatul autorului excepției Romeo Vulpe este de acord cu conexarea dosarelor.9.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condițiile pentru conexarea cauzelor.10.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.941D/2019 și nr. 2.544D/2019 la Dosarul nr. 1.165D/2019, care a fost primul înregistrat.11.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia și depune note scrise. Susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public și ale art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor, precum și ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 paragraful 2 privind dreptul la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, întrucât, dacă judecătorul de cameră preliminară respinge o primă cerere de confirmare a unei ordonanțe a procurorului de renunțare la urmărirea penală, acesta din urmă nu mai are posibilitatea să dispună o nouă soluție de renunțare în același dosar, fiind obligat să îl trimită în judecată pe inculpat.12.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzelor în care a fost ridicată excepția, întrucât acestea nu au ca obiect rezolvarea unei a doua cereri de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală în respectivele dosare, astfel că nu sunt întrunite condițiile reglementate de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:13.Prin Încheierea din 22 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.158/215/2018/a1, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) teza ultimă din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de confirmare a unei ordonanțe de renunțare la urmărirea penală.14.Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 171/91/2019/a1, Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) teza finală din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Romeo Vulpe într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară, constatând legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, a dispus începerea judecății într-o cauză în care, în faza de urmărire penală, a fost respinsă o cerere a procurorului de confirmare a unei soluții de renunțare la urmărirea penală.15.Prin Sentința penală nr. 755 din 26 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 611/279/2019, Judecătoria Piatra-Neamț – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) teza a doua din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ioan Istine într-o cauză penală aflată în faza de judecată.16.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind statul de drept, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, întrucât exclud posibilitatea dispunerii unei noi soluții de renunțare la urmărirea penală în aceeași cauză, indiferent de motivul pentru care judecătorul de cameră preliminară a infirmat prima ordonanță de renunțare la urmărire. Arată, astfel, că, în faza de urmărire penală, în situația în care procurorul constată că sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală, acesta este obligat să dispună o soluție de renunțare la urmărirea penală. Or, dacă judecătorul de cameră preliminară respinge cererea de confirmare a ordonanței procurorului, acesta din urmă nu mai are posibilitatea să dispună în aceeași cauză o nouă soluție de renunțare la urmărire. Astfel, în speță, deși – după infirmarea de către judecător a soluției de renunțare la urmărirea penală – situația de fapt și de drept nu s-a schimbat, iar procurorul de caz ar fi trebuit să dispună aceeași soluție, acest lucru nu a fost posibil din cauza textului de lege criticat, procurorul fiind forțat să întocmească rechizitoriul și să trimită inculpatul în judecată. Așadar, chiar dacă cererea de confirmare a ordonanței de renunțare la urmărirea penală este respinsă din culpa organelor judiciare, se poate ajunge în situația ca suspectul/inculpatul să fie trimis în judecată, deși se apreciază că ar trebui să beneficieze de o soluție mai blândă. Mai arată că această situație nu poate fi rezolvată de instanța de judecată prin aplicarea dispozițiilor art. 80 și următoarele din Codul penal, deoarece nu permit limitele diferite ale maximului pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită. Astfel, în timp ce procurorul poate renunța la urmărirea penală dacă limita maximă a pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă este de 7 ani, instanța nu poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă acest maxim este mai mare de 5 ani. Consideră că principiul legalității este lipsit de conținut, întrucât procurorul de caz, deși este convins că în cauză se impune soluția renunțării la urmărirea penală, este obligat de textul de lege criticat să îl trimită în judecată pe inculpat. De asemenea, arată că limitarea instituită de dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală creează o situație discriminatorie pentru suspect/inculpat.17.Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.18.Judecătoria Piatra-Neamț – Secția penală apreciază că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Astfel, arată că, în cazul în care există o carență a urmăririi penale sau a cererii de confirmare a renunțării la aceasta, ce nu poate fi remediată prin eventuale acte ulterioare ale procurorului, de exemplu, ordonanța nu îndeplinește criteriile legale, urmărirea penală în integralitatea sa ori doar anumite acte de urmărire sau ordonanța de renunțare nu au fost efectuate de către organele competente, atunci judecătorul de cameră preliminară trebuie să pronunțe o soluție de respingere a cererii, în conformitate cu prevederile art. 318 alin. (15) lit. a) din Codul de procedură penală, cauza fiind retrimisă organelor de urmărire penală. Într-o astfel de situație, o nouă soluție de renunțare la urmărirea penală nu mai poate fi dispusă, chiar dacă, după refacerea actului sau actelor de urmărire penală, toate condițiile prevăzute de dispozițiile art. 318 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală ar fi îndeplinite și ar rezulta, prin prisma acestor criterii, că nu există interes public în urmărirea faptei. În acest caz, chiar dacă fapta are o gravitate extrem de redusă, suspectul/inculpatul are un comportament – anterior și ulterior faptei – exemplar, fapta nu a avut niciun fel de ecou public, încălcarea adusă valorilor sociale este minimă, urmările faptei sunt inexistente sau minime, cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului penal sunt total disproporționate cu gravitatea faptei și a posibilelor urmări, totuși procurorul este obligat să efectueze urmărirea penală și să dispună trimiterea în judecată a autorului faptei. În schimb, în situația în care atât urmărirea penală, cât și soluția, respectiv cererea de confirmare a renunțării la urmărire penală sunt efectuate în totală concordanță cu legea chiar de la momentul efectuării primei sesizări către judecătorul de cameră preliminară, autorul faptei are toate șansele ca cererea de confirmare a renunțării să fie admisă și să nu mai sufere consecințele unui proces penal, ceea ce este de natură să creeze o inegalitate de tratament între suspecți/inculpați.19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.20.Avocatul Poporului, în punctele de vedere transmise în dosarele Curții Constituționale nr. 1.165D/2019 și nr. 2.544D/2019, consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală este inadmisibilă, întrucât a fost invocată în cauze în care judecătorul de cameră preliminară a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală. Prin urmare, dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzei în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Invocă, în acest sens, și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019.21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.23.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală, introduse prin prevederile art. II pct. 82 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(16) […] În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală, o nouă renunțare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.“24.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public și ale art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor, precum și ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 paragraful 2 privind dreptul la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală vizează imposibilitatea dispunerii unei noi soluții de renunțare la urmărirea penală în ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a respins anterior o cerere de confirmare a unei astfel de soluții în același dosar.26.Curtea observă că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală au legătură cu soluționarea cauzei în care este ridicată excepția de neconstituționalitate având ca obiect acest text de lege numai dacă excepția este invocată în cursul fazei de urmărire penală, în cadrul procesual creat prin formularea de către procuror a unei noi cereri de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală în respectivul dosar, cerere care, potrivit textului de lege criticat, este inadmisibilă.27.Curtea reține că din cele trei spețe în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate numai una se află în faza de urmărire penală, însă judecătorul de cameră preliminară, autor al excepției, a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a unei soluții de renunțare la urmărirea penală în acel dosar. Cea de-a doua speță se află în faza de cameră preliminară, iar cea de-a treia, în faza de judecată a procesului penal. Așa fiind, dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au incidență în spețele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât acestea fie nu se mai află în cursul urmăririi penale, fie se află în această fază procesuală, dar judecătorul de cameră preliminară nu a fost învestit pentru a doua oară cu o cerere de confirmare a unei soluții de renunțare la urmărirea penală în același dosar. Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“.28.Curtea constată că, indiferent de soluția pronunțată, decizia sa nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală neavând legătură – în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 – cu soluționarea cauzelor. Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa în acest sens, de exemplu, prin Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragrafele 39 și 40.29.Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală este inadmisibilă.30.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată, din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. 17.158/215/2018/a1 al Judecătoriei Craiova, de Romeo Vulpe în Dosarul nr. 171/91/2019/a1 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și de Ioan Istine în Dosarul nr. 611/279/2019 al Judecătoriei Piatra-Neamț – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Craiova, Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și Judecătoriei Piatra-Neamț – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x