DECIZIA nr. 27 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 522/108/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.181D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea autorului excepției prin care solicită, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ajutor public judiciar sub forma reprezentării prin avocat în fața instanței de contencios constituțional și judecarea cauzei în lipsă. … 4.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la cererea formulată, care pune concluzii de respingere a solicitării formulate. … 5.Deliberând asupra cererii formulate de către autorul excepției, în temeiul Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 20 din 17 septembrie 2008 referitoare la compatibilitatea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă cu natura procedurii jurisdicționale în fața Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 octombrie 2008, Curtea respinge cererea formulată. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât, în primul rând, lipsește legătura directă cu obiectul cauzei, fiind invocată în calea de atac a recursului formulat împotriva unei încheieri prin care s-a dispus sesizarea Curții Constituționale, și, în al doilea rând, nu este motivată. Pe fond, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, concretizată prin Decizia nr. 399 din 4 iulie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 402 din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 522/108/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurentul-reclamant Faur Nistor Isai în calea de atac a recursului formulat împotriva Încheierii nr. 6 din 10 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Arad – Secția I civilă, încheiere prin care s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 lit. c) raportat la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prin dispozițiile de lege criticate este „împiedicat să beneficieze de dreptul la un proces echitabil“. … 9.Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă apreciază că se impune respingerea excepției de neconstituționalitate, în condițiile în care textul analizat nu înfrânge niciuna dintre dispozițiile constituționale și convenționale invocate. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu următorul conținut: „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 privind accesul liber la justiție. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia s-a limitat la trimiterea la dispozițiile constituționale și convenționale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, aceasta rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. … 16.Însă, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale și convenționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepției. În același sens a statuat Curtea, spre exemplu, și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Decizia nr. 610 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 3 noiembrie 2016, paragraful 16, și Decizia nr. 719 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 martie 2022, paragraful 22, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. … 17.În consecință, având în vedere caracterul general al textelor constituționale și convenționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 522/108/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește