DECIZIA nr. 269 din 9 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Costinel Paul în Dosarul nr. 29.442/245/2018 al Tribunalului Iași – Secția I civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.028D/2019.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat, care prevede că minuta se întocmește și se semnează de către judecătorul care a deliberat asupra cauzei, nu încalcă garanțiile constituționale invocate de autorul excepției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 29.442/245/2018, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de intimatul Costinel Paul într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă contestația la executare și cererea de suspendare a executării silite. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, pornind de la împrejurarea că instanța de apel, din oficiu, a invocat excepția nulității hotărârii primei instanțe pentru nesemnarea minutei, autorul excepției susține că dispozițiile art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă contravin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece nu răspund exigențelor privind, pe de o parte, principiul egalității în fața legii și a autorităților publice și, pe de altă parte, principiul conform căruia nicio persoană nu este mai presus de lege. Astfel, nesemnarea minutei de către președintele completului, cu consecința nulității hotărârii, în condițiile unui complet format dintr-un singur judecător, reprezintă o sancțiune drastică, ce aduce o vătămare gravă intereselor părților din proces, sancțiune ce devine imputabilă justițiabilului în lipsa oricărei culpe a acestuia. … 6.Autorul susține că nulitatea prevăzută de art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă este o „nulitate expresă“, întrucât rațiunea acestei sancțiuni este aceea de a garanta neschimbarea hotărârii pronunțate și de a oferi posibilitatea verificării legalității completului de judecată. De aceea, norma criticată se referă expres la completele formate din mai mulți judecători și apără interesele justițiabililor în cazul în care nu se poate dovedi componența reală a completului la momentul deliberărilor. Însă, în situația în care completul este format dintr-un singur judecător, care a făcut cercetarea pe fondul cauzei și a participat la dezbaterile ei, acesta întocmește minuta în baza căreia redactează și motivează hotărârea pe care o semnează, dovedind pe deplin faptul că își asumă conținutul minutei respective. Astfel, apreciază autorul excepției, prevederile alin. (2) al art. 401 din Codul de procedură civilă nu se pot aplica situației unui complet format dintr-un singur judecător, motiv pentru care dispoziția legală prevăzută de acest articol apare ca fiind incompletă, norma trebuind să diferențieze cazul unei minute întocmite de un complet cu un singur judecător față de cazul minutei întocmite de un complet format din doi sau mai mulți judecători. Nulitatea pentru nesemnarea minutei de către judecătorul din completul de un judecător se încadrează, cel mult, în dispozițiile art. 177 din Codul de procedură civilă referitoare la „îndreptarea neregularităților actului de procedură“, nulități care pot fi remediate printr-o procedură ulterioară de verificare și confirmare, procedură care să implice judecătorul aflat în culpă. Or, prin aplicarea, fără a se face distincție între completele compuse dintr-un judecător și cele compuse din mai mulți judecători, a sancțiunii nulității în cazul lipsei semnăturii de pe minuta întocmită de un singur judecător, greșeala reprezentantului autorității publice produce consecințe, în mod nejustificat, asupra altor persoane, respectiv părțile din proces. Se creează, astfel, o inechitate de drepturi și obligații între cetățeni, respectiv unii în calitate de justițiabili și alții în calitate de reprezentanți ai unei autorități publice, încălcându-se, astfel, principiul prevăzut în mod expres de art. 16 alin. (2) din Constituție.  … 7.Autorul excepției mai susține că dispozițiile art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă contravin art. 21 alin. (3) din Constituție, încălcând principiul conform căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Astfel, în cazul nesemnării minutei, părțile suportă, propriu-zis, sancțiunea nulității, raportat la complexitatea procedurii civile în vigoare și la toate aspectele generate de rejudecarea unei cauze pe fond (timp, cheltuieli, riscul obținerii unei alte soluții etc.). În condițiile în care neregularitatea semnării minutei poate fi remediată printr-o simplă procedură administrativă de confirmare a minutei de către judecătorul de fond sau prin acoperirea lipsei semnăturii minutei prin semnarea hotărârii pe care acesta o redactează în baza respectivei minute, aplicarea sancțiunii nulității exprese a minutei cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare impietează asupra dreptului părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. … 8.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: „(2) Minuta, sub sancțiunea nulității hotărârii, se va semna pe fiecare pagină de către judecători și, după caz, de magistratul-asistent, după care se va consemna într-un registru special, ținut la grefa instanței. Acest registru poate fi ținut și în format electronic.“  … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluționarea unei cauze civile se realizează ca urmare a deliberării judecătorului sau judecătorilor care compun completul de judecată și a pronunțării hotărârii judecătorești, după ce s-au închis dezbaterile în cauză. Codul de procedură civilă în vigoare stabilește că pronunțarea hotărârii se face în ziua în care au avut loc dezbaterile sau poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile [art. 396 alin. (1)]. La deliberare iau parte numai membrii completului în fața cărora au avut loc dezbaterile. Deliberarea se realizează în secret și este actul procesual prin care completul de judecată verifică și evaluează materialul probator și procedural al cauzei, în vederea adoptării soluției ce urmează să rezolve conflictul de drept. Obiectul deliberării îl constituie chestiunile de fapt și chestiunile de drept deduse judecății. Potrivit art. 397 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății. Ea nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel. Luarea hotărârii trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată [art. 398 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Când unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecată [art. 398 alin. (2) din Codul de procedură civilă], iar când majoritatea nu poate fi realizată, procesul se judecă în complet de divergență, constituit prin includerea în completul inițial și a unui judecător din planificarea de permanență [art. 398 alin. (3) din Codul de procedură civilă]. În situația în care, în timpul deliberării, instanța găsește că sunt necesare probe sau lămuriri noi, va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părților [art. 400 din Codul de procedură civilă].  … 15.Atunci când judecătorul unic a stabilit soluția ce urmează să fie dispusă în cauză sau când judecătorii din completul colegial au ajuns la o soluție (în unanimitate sau majoritate), se redactează minuta, act procedural în care se consemnează soluția și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate [art. 401 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Legea procesual civilă stabilește că, sub sancțiunea nulității hotărârii, minuta se semnează pe fiecare pagină de către judecători și, după caz, de magistratul-asistent, după care se consemnează într-un registru special, ținut la grefa instanței [art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă].  … 16.În continuare, Curtea reține că hotărârea se poate pronunța fie în ședință publică de către președinte sau de către un judecător, membru al completului de judecată, care va citi minuta, indicând și calea de atac ce poate fi folosită împotriva hotărârii, fie prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței [art. 402 din Codul de procedură civilă]. În fine, legea stabilește că data hotărârii este aceea la care minuta este pronunțată potrivit legii [art. 403 din Codul de procedură civilă] și că hotărârea se redactează și se semnează de membrii completului de judecată și de grefier în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori [art. 426 alin. (5) din Codul de procedură civilă].  … 17.Rațiunea întocmirii minutei imediat după deliberare și a semnării ei de către toți membrii completului este aceea de a garanta că cele înscrise reprezintă rezultatul judecății atât sub aspectul celor hotărâte, cât și sub aspectul identității judecătorilor care au participat la judecată și deliberare. Minuta reprezintă un mecanism de control al instanței, care trebuie să demonstreze că hotărârea sa este legală și temeinică, în fapt și în drept, întărește principiul autorității de lucru judecat și reprezintă temeiul executării hotărârii judecătorești, precum și al contestării acesteia la o instanță superioară. Acestea sunt motivele pentru care legiuitorul a impus exigența semnării minutei de către toți membrii completului de judecată (judecători și magistrat-asistent, după caz), reglementând sancțiunea nulității absolute a hotărârii pronunțate în cazul în care această exigență nu este respectată. Din perspectiva celor expuse, structura completului de judecată (judecător unic sau complet colegial) nu prezintă relevanță, caracterul obligatoriu al semnării acestui act procedural și sancțiunea nulității sale fiind impuse de lege independent de numărul membrilor care compun completul. Potrivit dispozițiilor art. 405 din Codul de procedură civilă, nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută decât prin căile de atac prevăzute de lege, în afară de cazul când legea prevede în mod expres altfel.  … 18.Mai mult, Curtea constată că, pe de o parte, prevederile legale criticate contribuie la securitatea raporturilor juridice, prin stabilirea unei norme de principiu care enunță faptul că o hotărâre judecătorească se bucură de legalitate atât timp cât nu a fost contestată în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, în afară de cazul când legea prevede în mod expres altfel. Aspectele privind nulitatea unei hotărâri judecătorești trebuie invocate în cadrul procesului, prin exercitarea căilor de atac reglementate de lege. Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că legiuitorul a lăsat posibilitatea instanței, din oficiu, sau părții interesate să identifice și să pună în dezbatere în cadrul căilor de atac acele aspecte care duc la concluzia că o hotărâre judecătorească a fost dată cu încălcarea normelor legale. În acest fel, s-a reușit stabilirea unui echilibru între apărarea stabilității raporturilor juridice și stabilirea adevărului judiciar (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 776 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 5 iunie 2019, paragraful 18).  … 19.Având în vedere argumentele prezentate, Curtea constată că reglementarea sancțiunii nulității în cazul în care minuta nu este semnată de judecătorul care formează completul de judecată nu poate fi apreciată ca reprezentând o încălcare a dreptului la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil. Dimpotrivă, aceasta dă expresie preocupării legiuitorului de a asigura soluționarea cauzelor cu respectarea garanțiilor procedurale pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. De altfel, exercitarea acestor drepturi presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014). … 20.În privința criticii de neconstituționalitate formulate prin raportare la principiul egalității în fața legii, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și că principiul amintit nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, în cauză, norma cuprinsă în art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu instituie un tratament discriminatoriu, fiind aplicată tuturor acelora care se află în ipoteza normei, respectiv subiecților de drept care se adresează instanțelor de judecată. Întrucât aplicarea sancțiunii nulității actului de către instanța judecătorească în cazurile în care aceasta constată încălcări ale normelor de drept în procedura de soluționare a cauzelor deduse judecății constituie o garanție a respectării drepturilor procesuale ale justițiabililor, Curtea nu poate reține critica formulată de autorul excepției în sensul existenței unei discriminări între justițiabili și însăși autoritatea publică ce înfăptuiește justiția, respectiv instanța judecătorească.  … 21.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Costinel Paul în Dosarul nr. 29.442/245/2018 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește